Novità, accentuazione è preghjudiziu in i premji sessuale (2015)

CUMMENTI: New studiu di u cervellu di l'Università Cambridge. I sughjetti sò stati attentamente esaminati tossicodipendenti di porno. Comparatu cù i cuntrolli, anu abituatu più veloce à l'imaghjini sessuale. Vale à dì, i so cerbelli sò diventati menu attivati ​​videndu a listessa maghjina ... eranu più rapidamente annoiati. Cusì, a novità di u porn internet guidanu a dipendenza da questu, creendu una spirale circolare di bisognu di più novità per superà l'abitudine più veloce. Ma questu desideriu di novità in i tossicodipendenti porno ùn era micca preesistente. Hè cusì, u "pollu" hè usu di porno è l '"ovu" cerca novità.

Press Release. Novembre 23, 2015

E persone chì dimustrenanu u cumpurtamentu sessuale compulsivu - addiction sessu - sò spargiati per ricercà più di novi imagine sessuale ca i so parenti, secondu a nova ricerca guidata da l'Università di Cambridge. I trovi pò esse particularmente pertinenti in u cuntestu di u porn online, chì potenzalmentu furnisce una fonti interminable di e novi imagine.

In un studiu publicatu in u Journal of Psychiatric Research, I ricercatori segnalanu ancu chì i tossicodipendenti di u sessu sò più suscettibili à l'ambienti "segni" ligati à immagini sessuale chè à quelli ligati à immagini neutre.

A dipendenza da u sessu - quandu un individuu hà difficoltà à cuntrullà i so penseri, sentimenti o cumpurtamentu sessuale - hè relativamente cumunu, affettendu quant'è unu in 25 giovani adulti. Hè assai stigmatizatu è pò purtà à un sensu di vergogna, affettendu a famiglia è a vita suciale di l'individuu è u so travagliu. Ùn ci hè micca una definizione formale di a cundizione per aiutà cù u diagnosticu.

In i travagliu precu guidati da a Valerie Voon da u Dipartimentu di Psichiatria in l'Università di Cambridge, i scientifichi truvaru chì trè rexioni cerebrali eranu più attivi in ​​addictsi di u sexu cumparatu cù i vuluntarii sani. Havi significativamente, sti rigioni - u ventral striatum, dorsali anterior cingulate è amygdala - eranu rigioni chì sò ancu attivati ​​in drogodependenti quandu quì sottu stimulanti di drogi.

In u novu studiu, finanziatu da u Wellcome Trust, u duttore Voon è i culleghi anu studiatu u cumpurtamentu di 22 tossicodipendenti è di 40 volontarii maschili "sani" sottumessi à compiti. In u primu compitu, l'individui hè statu mostratu una serie di immagini in coppie, cumprese donne nudi, donne vestite è mobuli. Tandu sò stati mustrati altri paghje di maghjine, cumprese maghjine famose è nuvelle, è dumandatu di sceglie una maghjina per 'vince £ 1' - ancu se i participanti ùn sapianu micca e probabilità, a probabilità di vince per e duie immagini era di 50%.

I ricercà attentativi chì l'addicti di u sexu eranu più prubabile di sceglie u novu nantu à l'adopru famigliali per l'imàgini sessuale in relazione à l'imagine neutrale, mentre chì volontarii sani eranu più prubabile di sceglie l'elegà novu per l'articuli femminili neutrali umani in relativo à l'articuli neutri.

"Tutti pudemu esse ligati in qualchì modu à a ricerca di stimuli novi in ​​ligna - puderia esse flitting da un situ web di notizie à l'altru, o saltendu da Facebook à Amazon à YouTube è ancu", spiega u Dr Voon. "Per e persone chì mostranu un comportamentu sessuale compulsivu, però, questu diventa un mudellu di comportamentu al di là di u so cuntrollu, focalizatu nantu à e immagini pornografiche".

In un secondu compitu, i volontarii sò stati mostrati coppie di immagini - una donna spugliata è una scatula grigia neutrale - tramindui sovrapposti à diversi schemi astratti. Anu amparatu à associà queste maghjine astratte cù l'imaghjini, simile à cume i cani di u famosu esperimentu di Pavlov anu amparatu à associà una campana chì suona cù l'alimentu. Dopu sò stati dumandati di selezziunà trà queste immagini astratte è una nova immagine astratta.

Questa volta, i ricercatori anu mostratu chì i tossicodipendenti di sessu eranu più propensi à sceglie spunti (in questu casu i mudelli astratti) associati à ricompense sessuali è monetarie. Questu sustene a nozione chì i segni apparentemente innocui in l'ambiente di un tossicodipendente li ponu "scatenà" à cercà immagini sessuali.

"L'indizii ponu esse simplici cum'è solu apre u so navigatore internet", spiega u duttore Voon. "Puderanu scatenà una catena di azzioni è prima ch'elli a sappianu, u tossicodipendente naviga in immagini pornografiche. A rumpitura di u ligame trà sti segni è u cumpurtamentu pò esse estremamente sfida ".

I ricerchi anu realizatu un teste maiò chì l'addiziunari di u 20 è u 20 sò volte viulenti sani sottumessi scans di u scuru mentri ch'elli mostranu una seria d'imagineri ripetuti - una donna spunata, una munita £ 1 o un casu grisu neutru.

Hè truvatu chì quandu l'addicti di u sexu anu vistu a so identità sessuale ripetitumente, cumparatu cù i vuluntarii sani, anu avutu una maiore diminuzione di l'attività in a regione di u cereu cunnisciutu cum'è a crospera cingulari anterior crescita, chì hè cunnisciutu da intervene à anticipà ricuperà è risponde à novi avvenimenti. Questu hè cunzigghju cù l''habituation', induve l'addicte trova u stessu stimulu minima è menu riccianti - per esempiu, un prudutore di cafè pò assicurà un «buzz» di cafeïna da u so primu vinu, ma u tempu di più u più di u caffè, u più chjucu Buzz hè diventatu.

Stu stessu accustramentu s'appiccu in i masci sani chì sò riittitamente amparati u listessu video porno. Ma quandu quand'elli vanu dopu un novu video, u livellu di interessu è l'incarciatura torna à u livellu uriginale. Questa impretenu chì, per prevalenza di abitudine, l'additivu sessuale hè bisognu à cercà un suminatu constantu di novi imagine. In altri palori, l'abitudine ùn puderà pruvà a ricerca per i stampi novi.

"I nostri sapete sò particularmente pertinenti in u cuntestu di a pornografia online", aghjusta Dr Voon. "Ùn hè chjaru chì sparisce l'addiccioni sessuale in u primu locu è hè prubabilmente chì certi pirsuni sò più prifirutu à l'addiction da l'altri, ma l'apparente offerta infinita di novi scelta sessuale dispunibili in linea aiutanu à alimentà l'addiction, facenu più è più difficult to escape. "

Più infurmazione: Paula Banca et al. Novità, accentuazione è preghjudizzioni à i ricuperazione sessuale, Journal of Psychiatric Research (2016). DOI: 10.1016 / j.jpsychires.2015.10.017

 


U STUDIO

Paula Banca, Laurel S. Morris, Simon MitchellNeil A. Harrison, Marc N. Potenza, Valerie Voon (Dr)currispundenzaSônia

DOI: http://dx.doi.org/10.1016/j.jpsychires.2015.10.017

astrattu

Internet hè una grande fonti di stimi novi è ricuperatorii, particularmente in u rispettu à i materiali scrittifali. Cumpagnia è cue-conditioning sò prublemi fundamentali sottucentevuli di preferenza è i attitudini d'avvicinamentu implicati in i disordini di l'addiccioni. Eccu stu casu esaminà questi prucessi in i persone cù cumpurtamenta cumportamentu compulsibule (CSB), prugetti di una preferenza maiò di a novità sessuale è stimuli cundiziunati à ricerchi direttamente relative à voluntieri sani. Vinti anni dui CSB è quaranta anni sò parechji voluntieri masculi anu prupostu in duie tarei di cumportamentu distinti nantu à e preferenzi per a novità è stimulati conditioned. Vinti sughjetti di ogni gruppu sò stati ancu avvisi in un terzu accuncià è u so usu di l'estinzioni cù funziunalità di resonance magnetichi funziunali. CSE era assuciatu à favore di novità favurèvule per i cummerciu sessuale, cumparatu cù l'imaghjini di cuntrollu, è una preferenza generalizata per i cundizzioni cundificate à i riunioni sessuale è monetaria versus neutru comparativa cù voluntieri sani. I particeddi di CSB anu avutu coseitura habite crescente dorsali à imeddi sessuale versus monetarii ripetuti cù u gradu di habituation correlate cù preferenza rinfurzata per a novità sessuale. E cumpurtamentu di avvirtutu à e cundizzioni sessualizati dissoziati da a preferenza novità hè assuciata cun una preghjudiziosa attentione prima à l'imàgini sessuale. Stu studiu ampareghja chì i persone CSB anu una preferenza disfuncionalmente favurita per a novità sessuale pussibule, mediata per una cingulu abituale più grande cù un accunciamentu generalizatu di rinforimentu. Scupremu à scentificà un rolu dissoziunali per u cue-conditioning and novità preferenza nantu à u preghjudiziu d'attentionale early for sexual cues. Sti achbiunzione anu più larga rilevanza cum'è Internet hè un grande dispusitivu di novu studiu è stimulamenti stimulantamenti prucessu.

Segni: novateur, cue-conditioning, ricumpenu sessuale, accusazione cingulata dorsali, Addiction, attinzioni attuale

I MUVRINI

Perchè hè in Internet surfing so compulsivamente viaghjate à parechji individui? L'Internet provisti una grande fonte di novu novi è stimulamenti pruientiunmente gratulenti. Cugliu novu, circunomu attentionale è cue-conditioning sò prucessi fundamentali chì puderanu mancuri preferenza inconsciente è adopranu e decisioni in a vita di u ghjornu. Questi prucessi pò ancu contribuisce à u sviluppu è u mantenimentu di disordini di l'addiction.

A ricerca di novità pò esse sia un predittore sia una conseguenza di disordini di a dipendenza. Questa caratteristica, chì hè spessu valutata aduprendu a scala di ricerca di sensazioni di Zuckerman, hè stata ripetutamente trovata elevata in diverse dipendenze comportamentali è di sostanze (Belin et al., 2011, Redolat et al., 2009). A spiegazione suggerita per sta forte a relazione si basa in l'ipotisi chì l'esposizione di a novità pò attivà, almenu in parte, a stessa maità ma neuraghju chì medie l'effetti rimuneranti di l'abusu (Bardo et al., 1996). In i studii di roster, a preferenza novità favore di una transizione versu i compulibuli compulsivi di cocaine (Belin e Deroche-Gamonet, 2012). In i studii umani, a sensibilità hè assuciatu prospectively cun binge drinking in adolescenti (Conrod et al., 2013).

Signali cunnuccinati o ligne in u nostru ambientu pò ancu influene influenzia influenzia à a cumpurtamentu. U gustu di cigarettes, piazze è amichi assicuratevi cù l'usu di droga, o a vista di i soldi pò esse funziona cumu cundiziunati è puderanu rinfurzà a reattività è attivà i cravings, urges è recurrente in disordini di l'addiction (per rivisione vede (Childress et al., 1993) ). Sti cunti sò stimuli neutri chì ponu acquistà acquistà motivational significativu à traversu u prucessu di accirtamento cù riparazione cù ricuperazione di l'droga o altre ricchezzi naturali biologicamente pertinenti cum'è alimentariu (Jansen, 1998) o sessu (Pfaus et al., 2001, Toates, 2009 ).

A prucessione di a novità è l'apprendimentu hè stata pruposta di cumprà un loop polysynaptic funziunale chì participanu l'ombocampus, ventral striatum e midbrain dopaminergic region (Lisman and Grace, 2005). Deteczione di a novità, a codificazione di memoria à longu andà è l'apprincipiu involendu attività di dopaminergica chì pruteghja a plasticità sinàttica di l'ombra, chì, da prucessione glutamatèrgica à u ventral striatum, trasmissione l'informazioni à l'area tegmentali ventrali chì pruteghja direttamente à u hipocampu (Knight, 1996, Lisman e Grace, 2005). Cù spessu, l'hipocampu è e mediastru dopaminérgichi rispundenu à a dimenzenza novità, chì cunferenu l'accusazione quandu i stimuli sò acquisto (Bunzeck and Duzel, 2006, Bunzeck et al., 2013). Primati à cunversione è studi umani indicanu chì l'attività dopaminergica fasica codice predice error, una paragbuva entre i risultati proprie è esse stimulati chì indican un risultu inespettatu chì spetta cum'è un signu didatticu sottu à l'acchjustamenti (Schultz et al., 1997). Còscoli di cellulidi dopaminirimi mesolìmbichi in u prughjettu di midbrain à una retazione cumprendu a striata, dorsali cingulate cingulate (dACC) è u hipocampu (Williams è Goldman-Rakic, 1998). A dACC hè implicatu in un respiro attentionale à i avvenimenti novu è salienti è in u sviluppu in i prucessi d'anticipazione è di predizioni (Ranganath e Rainer, 2003, Rushworth et al., 2011).

In più di l'influenza di novità è cue-conditioning, a tendenza à prucessa di prublemi privilighjate infurmazioni relative à l'ughjettu di l'addiction (sèrviri attentionale) hè ancu una funzione importante chì carattirizza i disordini di l'addiction (Ersche et al., 2010, van Hemel-Ruiter et al., 2013, Wiers et al., 2011). L'influenza di stimuli emittimu nantu à i prucessi attentionali hè spargugliatu quant'è in espanzioni sani è chjosi (Yiend, 2010). Eppusizzioni attentionale à i stimuli di sustanziali sò stati trovi in ​​i disordini di substitutu per l'alcohol, nicotine, cannabis, opiate è cocaine (Cox et al., 2006). Inoltre, una associazione diretta trà imagini sessuale forte è intruduzioni attenziale hè ancu locu in individueli sani, chì parevanu influinzati da attitudini è di motivazione sexuale (Kagerer et al., 2014, Prause et al., 2008). Avemu stati prubilmente sti prubabili à i persone cun compulsiu cumportamentu compulsivu (CSB) usando una prughjettu dot-probe (Mechelmans et al., 2014).

Cù l'accessu creatu da l'Internet, ùn ci hè sempre prublemi in quantu à u potenziale per un utilizazione eccessiva. Un studiu chì valuteghja u prugressu predittore di parechji tipi d'applicazioni Internet (ghjocà, ghjocu, email, etc.) nantu à u sviluppu di l'usu di l'Internet compulsivu suggerì chì stimuli sessualmente espliziu online anu u più potente potenziale per u usu addictive / compulsivo (Meerkerk et al. , 2006). Stimuli esplituiti in linea sò vastu è espansione, è questa funzione pò promossi l'escale d'usi in certi individui. Per esempiu, i machji sani viaghjavanu ripetutamente a stessa cumbia esplicita sò stati avè habituate à l'stimulus è truvà l'stimulu espliċitu cum'è progressivamenti pocu stimulantemente sessuale, menu appetitivu è menu impunenti (Koukounas and Over, 2000). In ogni modu, l'esposizione sussegwenti à un novu sigulu di film esplicitu aumenta u nivellu d'attualità sessuale è l'assimilation à l'altri livelli precedenti prima di l'habituation, chì suggerenu roli importanti per a novità è habituation. I studienti imàggichi anu identificatu una rete spettacula per u prucessu neurale di stimuli sessuale in umani sani, chì compone l'iputàficu, nucleus accumbens, orbitofrontal, i z occipital è parietal (Wehrum et al., 2013, Wehrum-Osinsky et al., 2014). A reta neurale, chì hè indipendenti di l'excitatori emuzioni ginirali, si trova in omini è donne, ma anche l'omi indicanu attivazioni più grossi chì e femine, chì puderia esse indicative d'una responsabbilità sessuale più forte in l'omi. A stissa reta neurale attiveghja per stimuli cundiziunati cumprinziu sessuale, cun un effettu di genere in a stessa direzione (Klucken et al., 2009).

In u nostru studiu, evaluemu a novità, l'attrachimento attentionale è u cue-conditioning per u materiale sessuale esplicitu in e persone cù CSB. Questi prucessi sò assai apprupriti à u disordine di substitutu d'utilizazione è pò ancu esse pertinenti à CSB. Stimuli sessualmente esplizitu online anu un potenzale significativu per l'usu compulsivu, è CSB hè relativu cumuni, chì si sò in 2 à 4% in cumunità è in l'adulti ghjucate è in l'internu psichiatrici (Grant et al., 2005, Odlaug e Grant, 2010, Odlaug et al., 2013). CSB hè assuciatu cù angrisi significativa, sentimenti di vergogna è disfuntura psicosocial. Ancu un gruppu di travagliu per a 11th L'edizione di a Classificazione Internaziunale di e Malati prupone cumprendi CSB com un disorderu di cuntrollu di impulse (Grant et al., 2014), CSB ùn hè micca stata inclusa in DSM-5, perche cun qualchì contruversa (Toussaint è Pitchot, 2013), largamente datu dati limitati. Cusì, anu studiatu mai più studii. A capiscenu a similitudine è a diffarenza entre CSB è l'altri prutezioni psichiatri, particularmente disordini di cuntrollu di impulse è addicenzi, pò aiutà à l'esaggisi di classificazione è ancu cù u sviluppu di trattamenti favurizati è trattamenti favurizati.

Avemu avutu prima chì e persone cun CSB demonice una maiò attivazione di u curucimentu regiunale in risposta à i ligami sessuali espliziu in u ventral striatum, dorsali anterior cingulate cortex (dACC) è amygdala, regions implicati in drug reactivee cue è crave in disordini di l'addiction (Voon et al ., 2014). A cunnessione funziunale di questa reta, è particulari u dACC, hè stata assuciata cù un maiori desideru sessuale o motivazione à stimuli espliziu. Anu osservatu chì e persone cù CSB, cumparatu cù quelli chì anu micca, dimostra un preghjudiziu attentionalu primu versu ligami sessualmenti esplittiti (Mechelmans, Irvine, 2014). Stu preesimu attentionale iniziale hè statu prupone à riflettà i mecanismi facilitadores sottuffendu l'effetti motivatori di cues conditioned to sexual outcomes. Eccu, avemu più indrintu u nostru centru di ricerca investigatu i miccanismi sottu u sviluppu di rimborsu attentionale rinfurzata è cue in a CSB assicurendu risposti di cumportamentu è neurali à a novità è à cue-conditioning in response to stimuli sessuali espliċiti.

Avemu duverete duie cumpetenzii cumportamentu fora di l'scanners à evaluà a prifirenze di scelta per novu versus stimuli sessuali familiari è preferenza di scelta per i cundizzioni cundificate à stimuli Sexual, Monetariu è Neutrali. Avemu a ssusurità chì i catturisti CSB relative relative à voluntieri sani (HVs) avissianu tandu preferenza maiò à a novella relative à l'imagine familiar in a Cundizione sessuale, ma micca in a cundizione di cuntrollu. Avemu bisognu di prubbabbilisazione chì i tematichi CSB hanu una preferenza maiò di scelta à i cundizi accunditati in a Cundizione sessuale, ma micca in a cundizione di Monetariu.

I partitanti anu realizatu ancu una funzionale di impresa di resonance magnetica (fMRI) accussionamentu è di extinzione chì participanu à l'immeuble à l'articuli Sexual, Monetariu è Neutrali. Dui stimuli neutrali sò stati parechje cù l'imaghjini sessuale inseriti ripetitu in u regulamentu. In a fase di u cuncettu di u sviluppu climatizatu, l'abituazione neurale à l'imàgini sessuale hè stata evaluata a valutà u cambiamentu di l'attività neurali di ogni una l'imagine sessuale cù u tempu cun l'enfasi di l'esposizione ripetuta cusì dissociate l'analizamentu di u fieru di l'accirtamento è u risultatu. Avemu a ssusurità chì i sucietà CSB relative relative a HVs mostranu l'attività neurale rinfurzata à i stimulanti Sexual versus Neutral conditioned particulare in dACC è striatum, e repertoriu identifikati previamente in retezioni cue sessuale in suġġetti CSB (Voon, Mole, 2014). Avemu bisognu di prubblema chì i sucietà CSB cumparatu cù i HVs palesanu più accussioni neurale à u Sexuale cumparatu à i stimuli neutri.

Appruntera

education

U reclutazione hè stata dissenu in qualchì parte (Voon, Mole, 2014). Ogni sughjettu di u CSB fussiru recrutati via annunzii in Internet è riferenzi terapista. HVs hè statu recruitu di l'annunzii comunità in East Anglia. I cungresi di CSB sò stati entrevista da un psiquiatre per dichjarà cunfurmendu i cumercianu i criteri di diagnostichi per CSB (crescenu di i diagnostichi di u dispusitivu di ipertestu; i critichi per l'addictionu sessuale) (Carnes et al., 2001, Kafka, 2010, Reid et al., 2012) utilizazione compulsiva di materiale sessuale esplicitu in ligna.

Tutti i sughjetti CSB è i HV comparativamente anziani eranu maschili è eterosessuali datu a natura di i segni. I HV sò stati accumpagnati in un raportu 2: 1 cù sughjetti CSB per aumentà a putenza statistica. I criteri di esclusione includenu esse sottu 18 anni di età, storia di disordini da l'usu di sostanze, attuale utilizatore regulare di sostanze illecite (inclusa cannabis), è avè un disordine psichiatricu seriu, cumpresu a depressione maiò moderata-severa attuale (Inventariu di Depressione Beck> 20) o disordine ossessivu-compulsivu, o storia di disordine bipolari o schizofrenia (Mini Inventariu Neuropsichiatricu Internaziunale) (Sheehan et al., 1998). Altre dipendenze compulsive o cumportamentali eranu esclusioni, chì sò state valutate da un psichiatra, cumpresu l'usu problematicu di ghjochi in linea o di social media, ghjocu patologicu o shopping compulsivu è disordine di manghjà.

Oggi cumpletanu a Scola Impulsività UPPS-P (Whiteside and Lynam, 2001), Beck Depression Inventory (Beck et al., 1961), State Trait Anxiety Inventory (Spielberger et al., 1983) è a Test di Identificazione di Disorders d'Alcohol-Use ( AUDIT) (Saunders et al., 1993). A Prughjettiva per l'Esèrcitu Naziunale Natali (Nelson, 1982) hè stata utilizata per ottene un indice di IQ.

Dui misgi CSB anu pigliatu l'antidepressanti è avè scumpientu l'intruduce d'ansietà generalizata è a fobia soċjali: fobia soia (N = 1) è una storia d'infanzia di ADHD (N = 1).

U cunsigliu infurmatu scrittu hè statu ottenechatu è l'appruvamentu hè statu appruvatu da l'Università di Cambridge Research Ethics Committee. Oggi sò pagati per a so participazione.

E cumpetenze di cumpurtamentu

Vinti sordi CSB è 40 comparativamente volenu volenu maschile sò stati pruvati in una tarritta novità preferenza è di duie dumande cuncipitu cù preferenza informati da quì, è una pruprietà attentionale (punt-probe task) informatu in altre locu (Mechelmans, Irvine, 2014). I travagli sò stati fatti nantu à l'esperimentu fMRI, in un ordine contrabalanzatu.

Preferenza novità

Oggheri anu familiarizatu à trè categorii d'stimuli (Images sexual, Neutral images umani è Articuli neutrali di l'ughjettu) è da esse aduprate una fase di teste per a discriminazione discriminazione, sceglie entre stimuli novi versus familiarii cumprati in ogni categuria (figura 1A). In a fasi di familiarizazioni, sei imagine fighjini à u participant: 2 images of women undressed (Situ sexual), 2 images of women (Control1) and 2 images of a piece of furniture (Control2) (2 images per condition). L'imaghjini 6 foru ammustrati in parechje à i participanti, in un totalità di provi 48 (16 pruvà ogni cundizione). A durazione di ogni prucessu era 5 sec. Per assicurà l'ingaghjamentu cù a so cumpagnia, i sugetti eranu struitu à studià cù cura l'imagine perch'elli anu dumandatu à dumande in a fase di familiarizazioni. I domicchi senzuli nantu à l'imàggini funu accustatu à sceltu durante u travagliu in l'intervalu intrudughju (per esempiu, per indicà a donna chì avia i so braccia crosta cù a freccia orse right or left: "Arms crossed"). Ogni questione hè stata appiecata à l'parighjate di l'imàgine di qualchì cunvechju, perchè cusì assicurendu chì i sughjetti mantendu l'attenzione à ogni parata d'imagine

Thumbnail image di Figura 1. Obre a grande imagine

figura 1

Novità è i cumminzioni di cumpurtamentu. A. Preferenza novità: u travagliu è e outcomes. Oggi anu familiarizatu da l'imàgine sessuale è di dui articuli di cuntrollu cuntrolli senza cuntattu è seguitu da una scelta discriminazione cumposta da scelte entre una scelta novale famosa o cumparata aleatoriamente (p = 0.50) assuciata à vincitori. U graficu vede a proporzioni di scelta di novità in tutte prucessi in suġġetti cù cumpurtamentu compulsivu (CSB) è vuluntarii sani (HV). B. Conditioning: tarritoriu è ricerca. U compitu di condizionamentu sessuale hè mostratu. Durante u cundiziunamentu, dui mudelli visivi in ​​biancu è neru (CS + Sex è CS-) sò stati seguitati da immagini sessuale o neutrali rispettivamente. Durante a prova di discriminazione di scelta, i sughjetti anu sceltu trà CS + Sex è CS- accoppiati cù novi stimuli di schema visuale (A è B). U CS + Sex è CS- stimuli sò stati assuciati cun più probabilità di vincere. I grafichi mostranu a proporzione di scelte di stimuli cundiziunati trà e prove di CSB è HV per risultati sessuali (manca) è risultati monetarii (destra). * Interazione Gruppu per Valenza: p <0.05.

In a fase di prova, i sugetti veduvanu trè parechje d'imagine cunfurendu una stampa familiarizata è una maghjina novella cumpatata per ogni cundizione esperimenti. Sei imagine eranu usati: 3 familiar, sceltu da a fasi di familiarizazione previa (una per ogni una di e trè condicioni) è l'altre 3 imagine (una novella per ogni cunnizzioni). I parenti di l'imaghjini fubbe vede per 2.5 segundere da un votu 1-second (cunvientu £ 1 o vanu nunda). Un totalità di provi 60 (20 prova cada cundizione) foru presentati. A probabilità di vincere per qualsiasi di l'imàgini era aleatorio à p = 0.50. U subject era instructatu per sceglie unu di l'stimuli da u paru cù u scopu di fà di quantu soldi è pussibuli, è dite chì ellu riceve una proporzione di i so ingranieri. Li sò struitu chì u primu prucessu seria una guess però l'unu di i stimuli hè assuciatu cù una probabilità maiò di vincere. A primaria di u risurtatu primu hè a pruduzione di l'elezzioni novu in tutte prucessi per ogni cunnizzioni. Sicondu e cuntenente di l'uttenimentu utili quì sò esattamente aleatorii (p = 0.50), a pruduzzioni di u risurtu solu indettendu un estremu preferenza. Doppu lu studiu, i sugetti sò dumandatu à rivezione di l'attrazzioni di i sugetti femini in una scala di 1 à 10 dopu a prova. A durazione di a durazione era 8 minuti (4 min per a furmazione è 3.5 min per a fase di prova).

Preferenza di i cundizioni

Ogìsitati anu pruvatu nantu à dui cumbugliiunamentu di preferenza in un ordine contrabalanzatu, tutti duie cunsistenti di una fase d'accussionamentu è di una fase di prova (figura 1B). E duie funzioni avianu u stessu disignu ma unu focu annantu à u spaziu sessuale è l'altre nantu à u regulamentu monetariu.

In una fase di furmazione, dui mudelli visuali (CS + Sex, CS-), prisentatu per 2 segundus, foru cundiziunati à una imaghjini di una casata indurata o un casu gristu neutru (u risultatu di 1), rispettivament. Questa era seguita da un intervallu intrudughju di 0.5 à 1 seconda. Seattiquiani prucessi vìnniru prisentatu in totalità (30 CS+ è 30 CS-). Per assicurà a participazione cù a so cumpagnia, i sugetti eranu struitu per u seguitu di u numeru di i tempi chì anu vistu un quadru rosu nantu à l'imaghja di u risultatu, è avianu dicu stu cifru à u fini di a furmazione formale.

A furmazione di furmazione seguitò da una fase di prughjittazioni in quale a CS + Sex è CS- stimuli sò stati cun parechji stinci di patroi visuale (p.e. Image A o Image B rispettivament). Oggettori sò dumandati à sceglienu unu di l'stimuli da u parò di stimulus (per esempiu CS + Sex o Image A; CS- o Image B; durata 2.5 segunduri), chì era seguitu da feedback di win £ 1 o vanu nunda (a durazione 1 seconda) . U CS + Sex è CS- anu una probabilità più grande di vincere (p = 0.70 vincenza £ 1 / p = 0.30 ùn vanu nunda) relative à u novu stimulu stimatu (p = 0.70 ùn vanu nunda / p = 0.30 vincere £ 1). Oggheri anu pruvatu per i prucessi 40 in totale (provi 20 per cundizione) è anu avutu chì l'urdinamentu era di fà di quantu soldi per quellu chì puderia riceve una proporzione di i so ingranieri. Li sò struitu chì u primu prucessu seria una guess però l'unu di i stimuli hè assuciatu cù una probabilità maiò di vincere.

In a seconda formazione è esame di teste, un pianu di cumpagnia simule era usata cù un cunnessu monetariu: un settore differenti di mudelli visivi fù cundutu (CS + Money, CS-) à l'imaghjina di 1 £ o un casu grisu neutru. E l'avutri tematichi foru avutu guidà una proporzione di i soldi ch'elli avìanu vistu. A fece di probazione similar seguita.

Siccome a CS + è CS- stimuli foru attaccati cun probabilità maiori di vincere, avemu assicuratu novità preferenza scelta di a prima prucidenza per evaluà i cumandamenti di acrobazzioni iniziali è a proporzione di volte i CS + è CS- stimuli foru selezziati in tutti i prucessi per evaluà l'influenza di preferenza di scelta di u cue nantu à l'appruduzzione instrumentale. Ogni cumpagnia durò aprire 7 minuti (4 min per a furmazione è 2.5 min per i fasi di prova).

Cumpagnìa di imaging

I veci di sughjetti di CSB è i 20 HVs cunghjunati sò scanati per eseguisce un accunciamentu è di estinzione (figura 3A). In a fase di cunfurna, sei imagine (mudelli colore) sò stati utilizati com stimuli cundiziunati (CS +) unificati cù l'estimulazione incondizionata (US) image d'una femina undressed (CS + sex), £ 1 (diritti di CS +) o un casu gristu neutru (CS-). Dui CS + sò stati parechje per u risultatu. Cinque imagine diferenze di e femine undressed sò stati utilizati per i risultati sessuale è ripetitu i tempi 8 annantu à u cursu di u trattamentu. A durazione di CS + hè a 2000 msec; in 1500 msec, i EE.BB. era supirficatu per 500 msec è seguitu da un blocu rispunsevuli cù un puntu di fissu cintrali, chì variava da 500 à 2500 msec. Per mantenudà attente à a cumpitenza, i sustegnu pressu u buttone mancu per u risultatu di u moneta, u buttone righcu per u risultatu di u prugrammu è di u buttone per u risultatu neutralu durante u periodu di fiscale. Oggi anu vistutu un totalità di provi 120 (20 per CS + o 40 per cundizione) in a fase di cunfurnendu. Li cundizzioni foru chjucu. In a fossa di extinzione, ogni CS + hè statu espunutu per 2000 msec senza l'USA per un totale di provi 90 (15 per CS + o 30 per cundizione) seguitatu da un puntu di fiscale (500 à 2500 msec). Cusì, à 1500 msec, i sughjetti aspetta un risultatu, chì era inesperatu omessi. Prima di studià, i temi sò furmatu fora di l'scannatore nantu à i prucessi di 20 di un disignu simili cù CS + differenti è imàgge di femine, soldi è articuli neutri à praticà a risposta di u mutore durante u bloque di risponde. Duranti a pratica, i sugetti vi anu vistu di imaghjini di femine in vestiti, ma sò stati avessi chì in u scanner, puderanu vede stimuli espliċiti. Tutte e tareasi sò stati programati cù u software Primordiale v2.0.

Thumbnail image di Figura 2. Obre a grande imagine

figura 2

A relazione trà e preferenze di scelta è cuncepimentu attentionale per i gruppi. U graficu di sinistra mostra i punteggi di pregiudiziu attenzionale precoce per stimuli sessuali versus neutri (punteggi più alti indicanu un pregiudiziu più grande versu stimuli sessuali versus neutrali) in sughjetti chì anu preferitu u CS + Sessu paragunatu à CS- cum'è a prima scelta in i dui gruppi. * p <0.05. U graficu ghjustu mostra i punteggi di pregiudiziu attenzionale precoce per stimuli sessuali versus neutrali in sughjetti chì anu preferitu u novu stimulu sessuale paragunatu à u stimulu familiare.

Thumbnail image di Figura 3. Obre a grande imagine

figura 3

Prufitizazione di imurientazione è abituazione. Un travagliu di imaging. Duranti u clima, i subjecti veddi parechji mudelli colore seguiti da una Scena Sexuala, Monetaria o Neutria. A fase d'extintimentu hà avutu seguitu, durante u quali l'stimulu cunditu hè statu muratu senza l'stimulu incondizionati. B. Habituation. L'accumulazione di a cingulari anterior dorsali (dACC) in u compuliu compulsivu (CSB) sucietà versus voluntieri sani (HV) à itiplicate Sexual versus Neutral. L'imaghjini mostra a comparazione di a prima e l'ultima mitata di e prucessi. C. Pendenza è intercepzione di l'abitudine di dACC. I grafichi mostranu a pendenza o u gradu di abitudine (grafico di sinistra) di i valori beta di u dACC in individui CSB è HV è l'intercettazione o attività iniziale di CSB versus HV (grafico a destra) di Sessuale - Neutru (Sessu) è Monetariu - Neutru ( Soldi) imaghjini. * Effetti Valence è Group-by-Valence p <0.05; ** Effettu Valence p <0.05.

Vede l'Image Grande | Scaricà PowerPoint Slide

Analisis statisticu di i dati cumportamentu

E caratteristiche di u sughjettu sò state analizate aduprendu test t indipendenti o Chi Square. I dati sò stati ispezionati per valori più alti (> 3 SD da u gruppu mediu) è testati per a normalità di distribuzione (test di Shapiro Wilks). A preferenza di scelta mediata in tutti i prucessi sia per a novità sia per l'attività di condizionamentu sò state valutate aduprendu misure miste ANOVA cù u fattore trà soggetti di u Gruppu (CSB, HV) è u fattore in u sughjettu di Valence (Sexuale, Control1, Control2; CS +, CS-) . E scelte per u primu prucessu sò state ancu analizate aduprendu testi Chi-Square. P <0.05 hè statu cunsideratu significativu.

Neuroimagen

Impiegata di data acquisition

I Participanti sò scanati in un scanner 3T Siemens Magnetom TimTrio, in u Wolfson Brain Imaging Center, Università di Cambridge, cun un colunioru di u canali 32. Anatomichi sò stati uttinuti una stampa strutturale cù a prugginata T1 usando una secuencia MPRAGE (TR = 2300 ms; TE = 2.98 ms; FOV 240 x 256 x 176 mm, voxel size 1x1x1 mm). A fMRI data hè stata acquistata acquistendu l'oxigenazione di sangue à parte dipende (BOLD) cuntrastu di echjattimentu echo-planar (EPI) cù i paràmetri: 39 sliced ​​axiali interleaved per voluminu, TR 2.32 s, TA 2.26, TE 33 ms, 3mm slice thickness .

L'analisi di dati anu realizatu cù un prugrammu statunitariu di cartulare statunitariu (SPM 8) (http://www.fil.ion.ucl.ac.uk/spm). U pre-processing consistissiu di correzione slice-time, rialineazione spaziale, coregistration cù i prossimi di u prugramma T1-ponderatu di sturi strutturali, a normalizzazzjoni è spazial smoothing (larghezza à a mità di massimu di 8 mm). U primu volumi 4 di ogni sessione fù scartatu per avè per l'effetti di equilibriu T1.

Analisi di l'imariali

Anu analisi statìstichi fugliale esse realizatu cù un mudellu generale lineale (GLM) mudelendu e fassi d'estinzione è d'estinzione per i stimuli cunnulati è risultati separati per tutti e categurie 3. I paràmetri di currezzione hè statu inclusu per correggià per l'artifacti di circulu. U tempu di l'iniziu di l'omissioni disposti in a fossa di extinzione hè aduprata 1500 msec dopu à l'iniziu di l'stimulus (o l'ora a quale ellu hè stata expected in a fase di cunfurnazione) cun una durazione di MSNXX msec.

Per ogni cundizione, i stimuli cundiziunati (CS + Sex, CS + Money, CS-) fôru medità in tutazioni per separà per a furmazione è a fossa di extinzione, è ancu per u risultatu in a fossa di extinzione. I dui stimuli foru media in a stessa cundizione. In u secondatu di u nivellu, anu usatu un analisi facettoriale facciale (riveduti l'adopru ANOVA) chì compara u Gruppu, Valence è interazzione per prucede a prucedura. E diversità di e fasi di a cumpagnia di imaghjini è a descrizzione di l'analisi sò più illustrati figura 4.

Thumbnail image di Figura 4. Obre a grande imagine

figura 4

Illustratie di u regulamentu, l'abituazione è l'estinzione Questa figura illustra i fasi di a cumpagnia di imaghjenza in quali l'estimuli cunnuccionati sò stampati cù i viaghji (CS + sessu amparatu quì; CS + soldi cundutu à i risultati monetari è CS- cundiziunati à i risultati neutri eranu interdividi aleatoriu è ùn sò micca ripresentati) è a fase d'extinzione in u quale l'estimuli cunnisciuti sò spettate senza u risultatu. Ddo sferenze CS + per ogni tipu risultatu o CS- èranu cundiziunati nantu à provi 20 per stimulu. Cinque scopi sessuali diffirenti (quì sottu cù i culori diffirenti di a stampa femminile) anu aghjustatu aleatoriu cù i dui CS + sessi è eranu ogniddi 8. Per l'analizamentu d'abitudine, u cambiamentu di u tempu di sti riflette ricerca hè analizatu.

Per l'analisi di abitudine di i risultati in a fase di condizionamentu, avemu creatu regressori per a prima è l'ultima metà di i risultati sessuali è neutri in l'analisi di u primu livellu. I sughjetti sò stati mostrati 5 diverse immagini sessuali 8 volte in entrambe e prove CS + Sex. Cusì per e immagini sessuali, a prima metà currisponde cù e prime 4 Esposizioni di immagini sessuali per ognuna di e 5 diverse immagini è l'ultima metà, l'ultime 4 Esposizioni di immagini sessuali per ognuna di e 5 diverse immagini. In l'analisi di u secondu livellu, aduprendu un'analisi fattoriale cumpleta, avemu paragunatu l'attività in a prima è l'ultima metà di i risultati Sessuali versus Neutri aduprendu un fattore trà soggetti di u Gruppu, è fattori in u sughjettu di Valenza è Tempu. Per tutte l'analisi sopra, u cluster cerebrale interu correttu FWE p <0.05 hè statu cunsideratu significativu.

Cumu avemu identificatu una interazione trà u gruppu x Valence x Time in u dACC, avemu allora utilizatu una SPM Toolbox, MarsBaR (MARSeille Boite A Region d'Interet), per estrarre i valori beta in una basa di prova per prova per ogni individuale aduprendu a coordenata centrale dACC è u raghju di 5 mm. In l'analisi di u primu livellu, avemu creatu regressori per valutà u cambiamentu nantu à una basa di prova per prova. Per esempiu, i regressori 8 sò stati creati per u risultatu sessuale cumpostu di sfarenti risultati sessuali mostrati 8 volte. Avemu calculatu a pendenza è i punti d'intercettazione di ognunu di i trè risultati per ogni individuu. A pendenza è i punti d'intercettazione sò stati poi inseriti separatamente in un ANOVA di misure miste paragunendu u Gruppu cum'è fattore trà sughjetti è Valence cum'è fattore in u sughjettu. P <0.05 hè statu cunsideratu significativu.

Similmente, una analisi di interazione psicofisiulogica hè stata cundotta cù a stessa semente di regione d'interessu dACC (ROI) paragunendu l'esposizione precoce versus tardiva à i risultati sessuali. In tutte l'analisi, l'attivazioni sopra à l'errore saggiu famigliale (FWE) tuttu u cervellu currettu p <0.05 è 5 voxels contigui sò stati cunsiderati significativi. Avemu dinò realizatu analisi di regione d'interessu cuncintrendu annantu à a priori rigioni chì utilizanu WFU PickAtlas piccula currezzione di u vulume (SVC) FWE-curretta cù una currezzione Bonferroni per paraguni multipli di ROI (p <0.0125).

Risposte alla lingua

E caratteristiche di CSB è HVs sò informati in Table 1.

Table 1Subject characteristics.
CSBHVT / Chi squareP
Nombre2240
Age25.14 (4.68)25.20 (6.62)0.0370.970
Abstinenza (ghjorni)32 (28.41)
EducationLiceu22400.0001.000
Univ Current6130.1820.777
Diploma universitariu350.0391.000
Univ. sustegnu9140.2120.784
Maestru634.4720.057
IQ110.49 (5.83)111.29 (8.39)0.3970.692
Status di rilatazioneSingle10160.1730.790
Curr. rilazioni7160.4070.591
mariée580.0641.000
OccupationStudent7150.2000.784
U travagliu di u tempu321.4280.337
U travagliu Full-time12210.0241.000
Unemployed021.1370.535
I MedichiAntidipressanti2
U statu status di fumeFumaturi01
Indici di massa di corpus24.91 (3.64)23.19 (4.38)1.5660.122
Binge EatingBES6.91 (6.46)5.72 (6.17)0.7150.478
U travagliu di l'alcoholuAUDIT7.13 (4.11)6.29 (3.41)0.8620.392
diprissioniBDI11.03 (9.81)5.38 (4.89)3.0390.004
angosceSSAI44.59 (13.19)36.15 (13.29)2.3700.021
STAI49.54 (13.91)38.23 (14.57)2.9710.004
Obsessivu compulsivuOCI R19.23 (17.38)12.29 (11.72)1.8720.067
ImpulsividadUPPS-P150.83 (17.95)130.26 (23.49)3.569

Abbreviazioni: CSB = sughjetti cù cumpurtamentu sessuale compulsivo; HV = voluntieri sani; BES = Binge Eating Scale; AUDIT = U testi d'identità di l'Umanistia à Disorders; BDI = Beck Depression Inventory; SSAI / STAI = Inventariu d'esercitazioni è Pruit Anxiety; OCI-R = Inventariu obsesivo compulsivo; UPPS-P = Scala Impulsività Impulsiva UPPS

Educazione di cumpurtamentu

Preferenza novità

Per a disputa di una preferenza per una disputa per l'attraversu 20, ci era una tendenza versu un effettu Valence (F (1,59) = 2.89, p = 0.065) è una interaczione Gruppu per Valence (F (2,59) = 3.46, p = 0.035) è nessunu Eragene di gruppu (F (1,60) = 1.47, p = 0.230) (figura 1A). Dopu l'effettu di l'interazzione, avemu realizatu l'analisi post-hoc, chì dimustrava chì i tematichi CSB anu più preferenza di novità per Sexual versus Control2 (p = 0.039) mentri HV hà avutu maiò novità preferenza per Control1 versus Control2 (p = 0.024).

Per a preferenza scelta per u primu prucessu, anche chì i sucietà CSB fussenu menu propulsiate di sceglie a novella in paragunata da un stimulu neutru familiar (percentuali di a prima scola novu: Sexual, Control 1, Control 2: HV: 51.6%, 58.1%, 38.7%; CSB: 50.0%, 44.4%, 22.2%) ùn anu micca parechji gruppi significanti (Sexual, Control1, Control2: Chi-square = 0.012, 0.357, 0.235 p = 0.541, 0.266, 0.193).

In sumario, i temi CSB anu più prubabili di sceglie u novu nantu à l'elegimentu famigliali per l'articuli sessuale in relazione à l'articuli d'omi neutri chì HVs anu più pussibule di sceglie l'elezzioni di novu per l'imaghjini umani neutri umani in relazione à l'imagine neutre.

Preferenza di i cundizioni

Pruvenimentu sessuale

Per a preferenza preferenza à a medite à i prucessi 20, ci hè statu un effettu Valence (F (1,60) = 5.413, p = 0.024) è un effetti Group-by-Valence (F (1,60) = 4.566, p = 0.037) Anu più prubabile di selezziunà u CS + Sex versus CS- nant'à HVs (figura 1B). Ùn ci hè micca un Eghjettu di Grupu (F (1,60) = 0.047, p = 0.830). Cum'ellu ci era un'interfaccia d'interazzione, avemu dicidutu dopu studii post-hoc: i temi CSB anu più prubabile di selezziunà u CS + Sex versus CS- (p = 0.005) ma micca HVs (p = 0.873). Per a preferenza di scelta per u primu prucessu, ùn ci era micca differenza trà gruppi (percentuali di a prima scelta CS + Sex: HV: 64.5%, CSB: 72.2%; Chi-square = 0.308, p = 0.410).

Cumpagnia di regulazione monetaria

Per a preferenza preferita à nantu à i prucedimenti di 20, ùn era micca un significatu di Valence (F (1,60) = 1.450, p = 0.235) o Gruppu (F (1,60) = 1.165, p = 0.287). Ci hè un Eperate Gruppu per Valence (F (1,60) = 4.761, p = 0.035) (figura 1B). Per a preferenza scelta per u primu prucessu, ùn ci era micca differenza frà gruppi (percentuu di a prima scelta CS + Di u soldi: HV: 48.4%, CSB: 66.7%; Chi-square = 1.538 p = 0.173).

Ogni sughjettu di CSB (attraversu puntu 8.35, SD 1.49) anu evaluatu simili di l'attrattu di tutti l'articuli femini relative relative à HVs (8.13, SD 1.45; t = 0.566, p = 0.573).

Cusì, i tematichi di CSB anu più preferitu per i stimuli cundiziunati à l'imàgine sessuale o di u dirittu.

Rispunsa trà e preferenze di scelta è dispusitivu attentionale

Infatti investigatu ancu s'ellu ci era nisuna rilazioni trà u nostru preghjudiziu publicatu di preghjudiziu attentionale rinfurzata à l'imàgini sessuale (Mechelmans, Irvine, 2014) è i ricerca di l'iniziali preferenza preferente per a novità o per CS + Sex. Usannu testi ndividuali avemu evaluatu preghjudiziu à primu attentionale per l'imagine sessuale versus neutri compara u sceglie scelte per i sughjetti chì scelenu a CS- versus CS + Sex e separati Familiar versus Novel stimuli. À l'altru gruppi, i subjecti chì scelenu u CS + Sex cumparatu à quelli chì scelenu a CS- avianu stimulatu parolle attentionale per l'estimulare sessuale versus neutri (t = -2.05, p = 0.044). A cuntrastu, ùn ci hè statu una diferenza statistica significativu trà i sughjettuli chì hà sceltu a Novella in quantu à i prezzi Associazioni è l'attentionale bias per l'estimulare sessuale cumparatu à neutri (t = 0.751, p = 0.458) (figura 2).

Cusì, i nostri preghjudizziunamenti rapportati di preghjudiziu à l'attualiali puderanu esse ligatu cù e preferenzi d'accudiamentu per stimuli sessuale in lìdiri ca preferenzi novità per stimuli sessuale.

Imaghjini risultati

Conditioning: cue

Avemu prima valutatu u cue-conditioning mediu in tutti i prucessi. Ùn ci era micca effettu di Gruppu. Ci hè statu un effettu di Valence in chì l'esposizione à stimuli cundiziunati à Money (CS + Mon) è Sex (CS + Sex) paragunatu à i stimuli Neutrali (CS-) era assuciatu cù una attività più grande in a corteccia occipitale (tutti i valori p segnalà un cluster di cervelli interiori corretti FWE p <0.05: cluster di punta in e coordinate di l'Istitutu Neurologicu di Montreal: XYZ in mm: -6 -88 -6, dimensione di Cluster = 3948, cervellu interu FWE p <0.0001), sinistra corteccia motora primaria (XYZ = - 34 -24 52, Dimensione cluster = 5518, cervellu interu FWE p <0.0001) è putamen bilaterale (sinistra: XYZ = -24 -2 4, Dimensione cluster = 338, cervello intero FWE p <0.0001; destra: XYZ = 24 4 2 , Dimensione Cluster = 448, FWE p <0.0001), è talamu (XYZ = -0 -22 0, Dimensione Cluster = 797, p <0.0001) attività. Ùn ci era nisuna interazione Gruppu per Valenza.

Extinzione: cue

Dopu avemu valutatu a fase di Estinzione di i stimuli cundiziunati. Ci era un effettu di Valence in quale CS + Sex è CS + Mon versus CS- esposizione era assuciatu cù una attività di cortex occipitale più grande (XYZ = -10 -94 2, Dimensione cluster = 2172, cervellu interu FWE p <0.0001). Ùn ci era micca effetti di Gruppu o Interazione.

A acquistione: risultatu

Per esaminà l'effetti di l'habituation à a novità sessuale, avemu prima studiatu se qualcunu regioni anu una maiore diminuzione di l'attività à i Risultati Sessuale in suciali CSB cumparatu cù HVs si compara u Gruppu Valence x Time interaction di a prima e l'ultima mitata di l'Iugulazione sessuale versus Fasi di neutru passatu. I temi CSB anu più grande diminuzione à a crescitura dorsali (CCC) di l'attività cattulosa (DACC) à u tempu (XYZ = 0 18 36, Cluster size = 391, u mutore generale FWE p = 0.02) è correttu tempurale inferitariu inferitu (XYZ = 54 -36 -4, Cluster size = 184, u mutore generale FWE p = 0.04) à i Viti Sexual versus Neutrali cumparati à HVs (figura 3B).

Tandu avemu ottigatu i valuta di valuta di prucessu per prucessu focu in a dACC per i Risultati Sexuale, Monetari è Neutrali. Avemu comparatu i piani (per esempiu, gradu di habituation) è interceptete punti (per esempiu, l'attività per esse l'iniziu) cumparendu Sexual - Neutrali è Monetariu - Neutrali (Figuras 3C). Per a pendenza, ci era un primu effettu di Valence (F (1,36) = 6.310, p = 0.017) è una interaczione Gruppu per Valence (F (1,36) = 6.288, p = 0.017). Cum'ellu ci era un'interfaccia d'interazzione, avemu fattu cuntrolliu post-hoc: ci era una diminuzione di più in u pactu di DACC à i Risultati Sexuale in CSB in compara cù HVs (F = 4.159, p = 0.049) senza nudda differenza à i risultati monetari (F = 0.552, p = 0.463). Ùn ci era micca effetti principale di Gruppu (F (1,36) = 2.135, p = 0.153). Per u valore intercepte, ci hè statu un effettu principale di Valence (F (1,36) = 11.527, p = 0.002) ma nimu l'effetti principale di u Gruppu (F (1,36) = 0.913, p = 0.346) o l'effettu interaction (F (1,36) = 2.067, p = 0.159). Ùn ci eranu micca correlationsi trà i fazio è i fiancu.

Extinzione: risultatu

Avemu evaluatu l'omissioni di u risultu in a fase d'estinzione in tutti i prucessi. Quì avemu avutu una preghjetta assai precisa chì l'attività ventrali striata era diminuite durante l'omissioni di u risultatu di ricuperà ricuperà ridgherii cunzistenti cun un esercitu negativu negativu. Ci hè statu un effettu di Valence in quale l'attività di i ventrali à u ventu di u ventu inferjuri era osservatu à a mancanza di rivenuti Sexuale è Monetariu cumparatu à Neutrales (XYZ 2 8 -10, Z = 3.59, SVC FWE correutu p = 0.036) (figura 5A). Ùn ci era micca effetti di u Gruppu o d'interaction. Ùn ci anu nisuna differenza significativa entre i risultati di u Sexuale è Monetariu.

Thumbnail image di Figura 5. Obre a grande imagine

figura 5

Estinzione è cunnessione funzunali. A. Omission of outcome during extinction. Diminuzione di l'attività ventrale destra striatale in i dui gruppi per omissione inaspettata di risultati sessuali è monetarii versus risultati neutri durante l'estinzione (effettu Valence: p <0.05). B. Cunnessione funziunale cù essezione repetida. Interazione psicofisiulogica di individui cun comportamenti sessuali compulsivi (CSB) è volontarii sani (HV) individui paragunendu l'esposizione precoce versus tardiva di risultati sessuali cun una sementa cingulata dorsale chì mostra connettività funzionale cù u striatum ventrale destro (sinistra) è l'ippocampu bilaterale (destra). * p <0.05; ** p <0.005.

 

Cunettività funziunale di cinguli dorsali

A cunnuscenza funziunaria chì utilizeghja interaccumpenza psicofisiulogica di u dACC cuntrastanti in prima versus l'esposizione tardiusa (i primi provi 2 versus l'ultimi testi 2) di i Risultati Sessuale hè statu ancu evaluatu. Ci hè una cundizzioni funzionale in a HVs in quantu à i sujeti CSB in i primi cumparati à i prucessi tardi trà u dACC è u ventrali di u ventu (XYZ = 18 20 -8 mm, Z = 3.11, SVC FWE-corregutu p = 0.027) è l'bilingue hippocampus (right: XYZ = 32 -34 -8, Z = 3.68, SVC FWE-corrected p = 0.003; left: XYZ = -26 -38 04, Z = 3.65 SVC FWE-corrected p = 0.003) (figura 5B). Cusì i sucietà CSB anu più funziunatu di cunnizzione funzionavuli tra di e rughjonu in fine in esposizione mentre chì volontarii sani avianu più cunnuscenza funzionale prima di esposizione

Rispittà trà i rializazione di cumportamentu è di imaghjini

Fighjuremoschendu s'ellu ci era una rilazioni trà l'accostu DACC (pendenza) di u Risultatu Sexuale cù novità preferenza per Sex - Control2 usando Pearson correlati. À l'altru tematichi, a novità novità per i Sexuale versus Control2 hè correlate negativamente cù a stampa di l'imàgini sessuale (r = -0.404, p = 0.037). Cusì, una preferenza di novità sexuale hè stata correlata cù un pendente più negativu o una accusazione di u DACC.

Articulu discussione

Videmu chì i tematici CSB anu più preferitu scelte per i novi imagine sessuale è per esse cundiziunati à i stimuli sessuali è monetarii cumparati à vuluntarii sani. I temi CSB anu avutu una maiuranza di abituazione di l'attività dACC à i ripetuti versu l'imagine sessuale versus monetaria. À tutte ognunu, u diploma di accostu DACC à stimuli sessuale hè assuciatu cù preferenza di novità novu per l'imaghjini sessuale. Stu studiu cresce annantu à i nostri preghje di a ricerca di parèntesi attentionale rinfurzata (Mechelmans, Irvine, 2014) è cue reactività (Voon, Mole, 2014) versu fàli sessuale espliziu in CSB chì implicanu una struttura dACC- (ventral striatal) -amygdalar. Eccu, avemu indicatu chì u preghjudiziu à l'attentionale à i pezzi sessuale valutati cù una prughjettu dot-probe hè assuciatu cù un accorsu più impurtante versus cues conditioned to sexual images but not novità preferenza. Cusì, i risultati indicanu chì i pussibilità manchettii sottuvisu u preghjudiziu à l'attualiali à i pezzi sessuale osservati in sucietà CSB sò alleati à l'alineate cù cue-conditioning è cumpurtamentu acchianu l'attitudini in quantità à e cundizzioni sessuale. Ancu a novità novità à i stimuli sessuale hè ancu indispensévule in suciali CSB, u cumpurtamentu ùn hè micca à l'osservazione di u preghjudiziu d'iniziale tempi. Questa osservazioni cuntrastate cù un studiu precu in voluntieri sani, chì mostra una rilazione tra dentate attentionale versu i stimuli sessuale è a sensibilità sessuale (Kagerer, Wehrum, 2014). Questu pò esse spiegatu da una influenza più grande di cue-conditioning in individuosi cù patologicu.

Prubalità per stimuli cundiziutu à ricuperazione sessuale o monetaria

Questa preferenza megliurita per stimuli cundiziunati traversu e duie forme di ricumpenza (ricuperazione sexuale è monetaria) suggerisce chì i tematichi CSB anu più sensibilità di ricumpensa o di generalizazione è a trasferimentu di l'effetti di a cundizioni entre stimuli simili (Mazur, 2002). Stu fenominu in linia cù a sensibilizazione di u cumportamentu osservata in l'studienti di rosteri trà stimulanti è e propjeta d'incentive di i recompensas naturali, cum'è u sessu pruposti à participà mplicazzioni dopamineriggii (Fiorino è Phillips, 1999, Frohmader et al., 2011). L'applicazione di sti apprisizi investigattivi à l'individui cù l'altri addicenzi non sustegnu cum'è u disordine di ghjocu hè tutificatu cumu l'studi iniziali anu suggeritenu mudelli di attivazione di u neurucinamentu diffirenti à ricuperazione monetaria è sessuale in questa populazione (Sescousse et al., 2013).

Ancu avemu usatu u termu abitudine per spiegà a diminuzione in attività per stimuli sessuali ripetuti, chì questa hè stata evaluata in u cuntestu di cue-conditioning during quale questi sò stati cù i ricerca, un prucessu rilevanzu pò esse l'effettu di l'apprupzatu associativu sottu a cue-conditioning in chì attività di dopaminergica à a ricumpenza inghjinante viaghja versu u cue cù u cunciziente è perciò perdurà annantu à u tempu, chì l'attività chì u risultatu di a recompensa chì si spettazioni si diminuinu à u tempu (Schultz, 1998). Invece, cum'è (i) avemu assestatu aleatu l'articuli sessuali 5 ripetuti i tempi 8 in i dui stimuli cundiziutu à ricuperazione sessuale; (ii) ùn avemu micca osservatu nisuna rilazione trà a diminuzione di l'attività dACC à stimuli sessuali ripetuti cù preferenza d'accantu, ma hà osservatu una rilazioni cù preferenza di novità sessuale, (iii) ùn ci hè micca nisuna differenza di gruppu in i risultati di l'imaggregazioni per a cundizione condicionate è nisna evidenza d'accertata megliu specifiche à i premiu sessuale, è (iv) i tematichi CSB anu una preferenza per i stimuli cundiziunati à ricuperazione sessuale è monetaria, avemu suggerutu chì u prucessu pò esse cunstanti cù un effettu di l'habituation.

Anu avemu dimustratu chì a impegisce micca di rete sessuale o monetaria hè assuciata à l'attività di ventrurale astriali inferjuri in tutti i sugetti. Prima di cunverimentu è studienti umani suggerenu chì e dopamine fasica codice un error di predizioni cun errore predice di pusizioni per una recompensa inghjustu è un sbagliu preditatu negativu à una impegita di ricumpensa (Pessiglione et al., 2006, Schultz, 1998). Questa diminuzione di l'attività ventrali-striata à a imprevisione imprevista di ricuperazione sessuale o monetaria pò esse cunstanti cù un eserciziu di preditiva negativa, chì suggerenu meccanichi simili sottu u premiu primariu è primariu, elli chì elicit preferences conditioned.

Prubalità per stimuli sessuale novamenti è habituation cingulate dorsali

A ricerca di novità è a ricerca di sensazioni sò associati à disordini di a dipendenza in una vasta gamma di sostanze cumprese l'usu di tabacchi, alcol è droghe (Djamshidian et al., 2011; Kreek et al., 2005; Wills et al., 1994). Studii preclinichi dimostranu un rolu per a preferenza di novità cum'è fattore di risicu per i comportamenti di ricerca di droghe (Beckmann et al., 2011; Belin, Berson, 2011), è in listessu modu, una ricerca di sensazioni più alti hè un predittore di l'alcoolamentu successivo in adolescenti ma micca di disordini alimentari (Conrod, O'Leary-Barrett, 2013). In listessu modu, in i pazienti di Parkinson chì sviluppanu cumportamenti di cuntrollu di impulsi nantu à agonisti di dopamina, a ricerca di novità hè assuciata cù ricompense esternalizanti cum'è u ghjocu patologicu è u shopping compulsivu ma micca ricompense naturali cum'è binge eating o CSB (Voon et al., 2011). In u nostru studiu attuale, ùn ci era micca differenza in sensazioni chì ci hà sceltu frà misgi CSB è HVs, suggerisce un rolu di novità preferenza specifiche à a ricumpenza ma micca novità generalizata - o sensibilità di circà. I nostri sapete pò esse particularmente pertinenti in u cuntestu di stimuli esplogli in ligna, chì potenzalmentu furnisce una fonte infinita di novità, è pò difende di l'addiction di droga in quale a novità persunale pò esse menu di un tema.

Averemu più chì i tematichi CSB anu avutu l'abituazione rapidu di l'dACC à i rimettii ripetuti sessu in relazione à l'imaunia monetaria. Sta basa puderà esse riflettente à esse stirpuli online espliziu, simili à l'observazione di diminuite attività putaminale à l'usu eccessivu di materiale esplicitu in u vuluntariu sano (Kuhn è Gallinat, 2014). À tutte e sughjetti, a preferenza novità à l'imàgini sessuali ripetuti era predittu da una supegitura più grande di l'attività dACC à i rivenuti sessuale. Avemu duveri dimostratu l'attività dACC rinfriscata in sujetos CSB à i video espliziu (Voon, Mole, 2014), è a dACC hè stata implicata ind'i reattività di droga-cue è di craving (Kuhn è Gallinat, 2011). In quessu studiu precu, i video anu fattu esplicitate sessuale è pudete avè agitu cum'è e cundiziunitati è anu spessu pocu, è per quessa puderanu esse menu prubabilmente assuciati da l'habituation. L'Habituation hè statu ancu micca calculatu. A dACC riceve presenze largu da e midbrain dopaminergic neurons è hè localizzata cù diversi ligami corticale per influenzà a scelta di azione. A dACC hè un rolu in a scuperta è a planificazione di risposti di cumpurtamentu adattati à l'eventi salienti durante l'adattazione cuntinui cuntinua (Sheth et al., 2012). Oltremente, a dACC hè ancu implicatu in cumpurtamentu motivatu per una recompensa, in particulare predicazione per ripermi futuri è ricenti per predizioni (Arbore et al., 2002, Rushworth è Behrens, 2008). Cusì, u rolu di a dACC puderia esse rilatatu à effetti di salience o una recompensa inghjustu.

A valutazione di a novità implica a paraguni di l'infurmazioni ingaghjate cù a memoria memoria c'appartienu da un polysynaptic hippocampal- (ventral striatal) - (a zona tegmentali ventrali) u ciclu suggerì chì combina infurmazione nantu à novità, salience è scopi (Lismanu è Grazia, 2005). A nostra assicutazione di dACC- (ventral striatal) -Conettività in coppice in CSB cù esposizione ripetutu à i viulenti sessuale, malgradu a diminuzione di l'attività dACC puderia rapprisintà una rete involucra in l'aberrane codificazione di a memoria dipende à l'ipocampale à i rimessi sessuali ripetuti.

L'studiu hà impurtante forzi. Questa hè a prima indagazione di u sustegnu di u novu di a novità è i cue-conditioning processes in CSB, cù a storia chì permette perspicenza in aspetti specifici di i currutti causali è neurulati di sti prucessi. Videmu spiunctualmente ciò chì hè osservatu clinicamente chì CSB hè carattarizatu da novità, circà, accunsente è habituation à stimuli sessuale in i masci. In ogni modu, alcune recensioni sò ancu ricunnisciuti. Prima, u studiu implicava solu ghjovani eterosexiche. Ancu sè sta funziona pò esse veduta cum'è forza per una limitazione di l'heterogeneità, pò ancu esse una limitazione à rispettu à a generalizazione à e donne, àutri gruppi d'età è persone cù altre orientazione sessuale. Secondu, i participanti CSB sò generalmente ansiusi, depressi è impulse, è dimustravanu una tendenza per i funziunalità più obsessive-compulsiva. Ancu s'è ùn avemu micca truvatu un effetti direttu di sti variàbili in i nostri risultati, ùn pudemu micca escludiri a pussibilità ch'elli anu influenzatu i trovi. Tercera, ùn anu micca esse diffirenza significanti à l'analisi di l'imaghjini di u cunciziente, dati d'estinzione, di eccessione di extinzione. I nostri prughjezioni di l'imaghjini sustegnu i prucessi di cumportamentu di a novità sessuale, ma ùn avemu micca osservatu esibizioni di imaghjini per sustene i svinde di i preferenzi di cunnizzione. E maiò esemplari, più imagine esplicite, o facilitate a cunsolidazione cù l'attesioni sussegwenti attranu ricerchi importanti pà i studii futuri chì pò esse generate risultati diffirenti. Quarta, stu studiu usa l'imagineria chì pò esse cunsideratu cum'è eroticu in quantu chì scugghiu sessualmente. Studi d'ingrossu studienti usendu materiali scritti esplicari diferenze entre l'effetti regulatori à stimuli monetarii è spressi sessualmenti.

Scalfitevule u rolu di favorevule preferita per a novità sessuale è un rinforzamentu generalizatu di accentuà per recompensà in temi CSB chì participanu l'accostu DACC. Sti disposti scandalizate i nostri osservazioni recenti chì e sucietà di CSB anu più reattività di rete sessuale in una retazione chì participanu a dACC, u ventral striatum è l'amiguria (Voon, Mole, 2014) è prezzi attentionale rinforzati à i ligami scrittu sessualmente (Mechelmans, Irvine, 2014). Scentemu un rollu per cue-conditioning dissociable da novità preferenza sottuigazione di sta osservazione di disprezzu privilevvi attualmente early for sexual cues. Sti achbiunzione anu pussibbilitati applicazioni più larga chì Internet hè una grande fonti di novu è stimulanti stimulamenti prupizii, particularmente in rispettu à u materiale sessualmente esplicitu. I studienti futuri anu da esaminà a quantità a quale l'esibitu attuali puderebbenu infacciate cù medichi pertinenti clinichi appiecati à CSB, ghjunghje intellettuale è spettamente. Sti fatti suggetti di u rolu per a destinazione di i prucessi cugnitivi dissoziati in a gestione terapèttica di CSB.

Contributions Autor

Cuncepiti è cuncepimentu l'esperimenti: VV. Realizati l'esperimenti: PB, SM è VV. Analizà a dati: PB, LSM, SM, VV. Scrivite u papetu: PB, NAH, MNP è VV.

Role of Funding Source

PB hè supportatu da a Fondazione Porteuse di Scienze è Tecnulugia (fraterne particulare: SFRH / BD / 33889 / 2009). U duttore Voon hè un Fiduciatu Spartutu è u studiu hè statu finanzatu da u Wellcome Trust (WT093705 / Z / 10 / Z). U Canali 4 hè statu participatu à assistà à a rilazione cù l'adopru è publicamente approvati per l'etica per u studiu nantu à siti di Internet. I publicità hà datu l'infurmazioni di contactu di i studienti studienti per i participanti interessanti.

Conflitti di interessu

U materiale hè ricerca uriginale, ùn hè micca statu pubblicatu prima è ùn hè micca statu sottumessu per a pubblicazione in altrò. L'autori PB, LM, SM, NH, MNP è VV ùn ponenu micca interessi finanziari rivali.

Acknowledgements

Vulendu grazie à tutti i participanti chì participàvanu in u studiu è u persone à u Wolfson Brain Imaging Center. Avemu ancu ricusatu u Canali 4 per aiutà à a recrutazione è a Fundazioni Portoghese per a Scienza è Tecnulugia è a Fundazioni Wellcome per u finanziamentu.

Vede ancu

  1. Bardo, MT, Donohew, RL, è Harrington, NG Psychobiologie di novità à ricerca è di cumerciu di circunlandi. Behav Brain Res. 1996; 77: 23-43
  2. Beck, AT, Ward, CH, Mendelson, M., Mock, J., è Erbaugh, J. Un inventariu per metru di depressione. Arch Gen Psychiatry. 1961; 4: 561-571
  3. Vede in Articulu 
  4. | CrossRef
  5. | PubMed
  6. Vede in Articulu 
  7. | CrossRef
  8. | PubMed
  9. | Scopus (32)
  10. Vede in Articulu 
  11. | CrossRef
  12. | PubMed
  13. | Scopus (68)
  14. Vede in Articulu 
  15. | CrossRef
  16. | PubMed
  17. | Scopus (7)
  18. Vede in Articulu 
  19. | astrattu
  20. | Testu tutale
  21. | Testu testu PDF
  22. | PubMed
  23. | Scopus (158)
  24. Vede in Articulu 
  25. | PubMed
  26. Vede in Articulu 
  27. | CrossRef
  28. | PubMed
  29. | Scopus (537)
  30. Beckmann, JS, Marusich, JA, Gipson, CD è Bardo, MT A novità volenu, salience d'incentive è l'acquistazione di l'autogestionariu di cocaini in a rata. Behav Brain Res. 2011; 216: 159-165
  31. Vede in Articulu 
  32. | PubMed
  33. Vede in Articulu 
  34. | CrossRef
  35. | PubMed
  36. | Scopus (40)
  37. Vede in Articulu 
  38. | CrossRef
  39. | PubMed
  40. | Scopus (184)
  41. Vede in Articulu 
  42. | CrossRef
  43. | PubMed
  44. | Scopus (22)
  45. Vede in Articulu 
  46. | CrossRef
  47. | PubMed
  48. | Scopus (56)
  49. Vede in Articulu 
  50. | PubMed
  51. Vede in Articulu 
  52. | CrossRef
  53. | PubMed
  54. | Scopus (7)
  55. Vede in Articulu 
  56. | CrossRef
  57. | PubMed
  58. | Scopus (5)
  59. Vede in Articulu 
  60. | CrossRef
  61. | PubMed
  62. | Scopus (176)
  63. Vede in Articulu 
  64. | CrossRef
  65. | PubMed
  66. | Scopus (141)
  67. Vede in Articulu 
  68. | CrossRef
  69. | PubMed
  70. | Scopus (186)
  71. Vede in Articulu 
  72. | CrossRef
  73. | PubMed
  74. Vede in Articulu 
  75. | CrossRef
  76. | PubMed
  77. | Scopus (44)
  78. Vede in Articulu 
  79. | CrossRef
  80. | PubMed
  81. | Scopus (533)
  82. Vede in Articulu 
  83. | CrossRef
  84. | PubMed
  85. | Scopus (17)
  86. Vede in Articulu 
  87. | CrossRef
  88. | PubMed
  89. | Scopus (447)
  90. Vede in Articulu 
  91. | CrossRef
  92. | PubMed
  93. | Scopus (63)
  94. Vede in Articulu 
  95. Vede in Articulu 
  96. | astrattu
  97. | Testu tutale
  98. | Testu testu PDF
  99. | PubMed
  100. | Scopus (708)
  101. Belin, D., Berson, N., Balado, E., Piazza, PV è Deroche-Gamonet, V. I rati favorevuli di novità novu si sò predisposti à l'autuditazione di cocaine compulsiva. Neuropsychopharmacology. 2011; 36: 569-579
  102. Vede in Articulu 
  103. | CrossRef
  104. | PubMed
  105. | Scopus (2)
  106. Vede in Articulu 
  107. | CrossRef
  108. | PubMed
  109. | Scopus (94)
  110. Belin, D. è Deroche-Gamonet, V. Rispondi a novità è a vulnerabilità à l'addiction di cocaine: cuntribuzione di un mudellu animale multitematicu. Cold Spring Harb Perspect Med. 2012; 2
  111. Vede in Articulu 
  112. | PubMed
  113. Vede in Articulu 
  114. | PubMed
  115. Vede in Articulu 
  116. | CrossRef
  117. | PubMed
  118. | Scopus (535)
  119. Vede in Articulu 
  120. | CrossRef
  121. | PubMed
  122. | Scopus (180)
  123. Vede in Articulu 
  124. | CrossRef
  125. | PubMed
  126. | Scopus (43)
  127. Vede in Articulu 
  128. | CrossRef
  129. | PubMed
  130. | Scopus (323)
  131. Vede in Articulu 
  132. | CrossRef
  133. | PubMed
  134. | Scopus (23)
  135. Vede in Articulu 
  136. | astrattu
  137. | Testu tutale
  138. | Testu testu PDF
  139. | PubMed
  140. | Scopus (40)
  141. Vede in Articulu 
  142. | CrossRef
  143. | PubMed
  144. | Scopus (330)
  145. Vede in Articulu 
  146. | astrattu
  147. | Testu tutale
  148. | Testu testu PDF
  149. | PubMed
  150. | Scopus (241)
  151. Vede in Articulu 
  152. | CrossRef
  153. | PubMed
  154. Vede in Articulu 
  155. | PubMed
  156. Vede in Articulu 
  157. | CrossRef
  158. | PubMed
  159. | Scopus (3155)
  160. Vede in Articulu 
  161. | CrossRef
  162. | PubMed
  163. | Scopus (23)
  164. Vede in Articulu 
  165. | PubMed
  166. Vede in Articulu 
  167. | CrossRef
  168. | PubMed
  169. | Scopus (91)
  170. Bunzeck, N. e Duzel, E. Codificazione assuluta di novità in stimulus in a sustancia umana / VTA. Neuron. 2006; 51: 369-379
  171. Vede in Articulu 
  172. | CrossRef
  173. | PubMed
  174. | Scopus (49)
  175. Vede in Articulu 
  176. | PubMed
  177. Vede in Articulu 
  178. | CrossRef
  179. | PubMed
  180. | Scopus (8)
  181. Vede in Articulu 
  182. | CrossRef
  183. | PubMed
  184. | Scopus (5)
  185. Vede in Articulu 
  186. | CrossRef
  187. | PubMed
  188. | Scopus (119)
  189. Vede in Articulu 
  190. | astrattu
  191. | Testu tutale
  192. | Testu testu PDF
  193. | PubMed
  194. | Scopus (8)
  195. Vede in Articulu 
  196. | astrattu
  197. | Testu tutale
  198. | Testu testu PDF
  199. | PubMed
  200. Vede in Articulu 
  201. | CrossRef
  202. | Scopus (984)
  203. Vede in Articulu 
  204. | CrossRef
  205. | PubMed
  206. | Scopus (164)
  207. Vede in Articulu 
  208. | CrossRef
  209. | PubMed
  210. | Scopus (255)
  211. Vede in Articulu 
  212. | CrossRef
  213. | PubMed
  214. | Scopus (316)
  215. Vede in Articulu 
  216. | CrossRef
  217. | Scopus (155)
  218. Bunzeck, N., Guitart-Masip, M., Dolan, RJ, e Duzel, E. Dissociation Farmacologicu di Rispittà di Novità in u Ceremu Umani. Cereb Cortex. 2013;
  219. Bush, G., Vogt, BA, Holmes, J., Dale, AM, Greve, D., Jenike, MA et al. Dorsal anterior cingulate cortex: un rollu in ricerca di decisione basata in recompensa. Proc Natl Acad Sci US A. 2002; 99: 523-528
  220. Carnes P, Delmonico DL, Griffin E. In l'Ombra di a Net: Rompente da Compulsive Online Sexual Behavior. 2nd ed. Centre City, Minnesota: Hazelden 2001.
  221. Childress, AR, Hole, AV, Ehrman, RN, Robbins, SJ, McLellan, AT, è O'Brien, CP Cue Reactivity è cue Reactivité à reactivité in droga dependence. NRUA i monografu di ricerca. 1993; 137: 73-95
  222. Conrod, PJ, O'Leary-Barrett, M., Newton, N., Topper, L., Castellanos-Ryan, N., Mackie, C. et al. Eficiticità di un prugrammu di prevenzione di u prugrammu selectivu per a usu di l'adultere è l'abballumu: un cluster randomized trial. JAMA Psichiatri. 2013; 70: 334-342
  223. Cox, WM, Fadardi, JS, è Pothos, EM A prova di l'addiction-stroop: Considerazione tiurica è recurrenti prucessiali. Boletín psicologico. 2006; 132: 443-476
  224. Djamshidian, A., O'Sullivan, SS, Wittmann, BC, Lees, AJ, è Averbeck, BB Novità chì cerca un comportamentu in a malattia di Parkinson. Neuropsicologia. 2011; 49: 2483-2488
  225. Ersche, KD, Bullmore, ET, Craig, KJ, Shabbir, SS, Abbott, S., Muller, U. et al. Influenza di compulsività di l'abusu di droga in modulazione dopaminérmica di preghjudizzioni in a dependenza stimulanti. Arch Gen Psychiatry. 2010; 67: 632-644
  226. Fiorino, DF è Phillips, AG A facilitation of sexual behavior and enhanced dopamine efflux in the nucleus accumbens of male rats after D-amphetamine-induce sensitizing behavioral. J Neurosci. 1999; 19: 456-463
  227. Frohmader, KS, Lehman, MN, Laviolette, SR, è Coolen, LM L'esposizione concurrenti à methamphetamine è u cumportamentu sessuale favurite a ricumpenza sussegwente di droga è pruvucà u cumpurtamentu sessuale compulsivu in i rossi masci. J Neurosci. 2011; 31: 16473-16482
  228. Grant, JE, Atmaca, M., Fineberg, NA, Fontenelle, LF, Matsunaga, H., Janardhan Reddy, YC et al. Disordini di cuntrollu di impulsi è "dipendenze comportamentali" in a ICD-11. Psichiatria Mundiale. 2014; 13: 125-127
  229. Grant, JE, Levine, L., Kim, D., e Potenza, MN Impulsi di disordini di cuntrollu in psitchiatri adulti inpatients. Am J Psychiatry. 2005; 162: 2184-2188
  230. Jansen, A. Un mudellu d'assimilazioni di binge eating: cue reactivity è cue exposure. Behav Res Ther. 1998; 36: 257-272
  231. Kafka, MP Disordinazione ipistexuale: un diagnosti di DSM-V propostu. Archivi di cumportamentu sessuale. 2010; 39: 377-400
  232. Kagerer, S., Wehrum, S., Klucken, T., Walter, B., Vaitl, D., è Stark, R. U sessu attrae: indaghenisce a diferenza individuali in bassu attentionale à stimuli sessuale. PloS unu. 2014; 9: e107795
  233. Klucken, T., Schweckendiek, J., Merz, CJ, Tabbert, K., Walter BAtSGSoNRTVSS, Kagerer, S. et al. Attributi neururali di l'acquistate di spiunazione sessuale cunnisciutu: effetti di a crescenza di cuntenente è di u sessu. J Sex Med 2009; 6: 3071-3085
  234. Knight, R. Cumpregazione di a regione umana hippocampale à a deteczione novità. Natura. 1996; 383: 256-259
  235. Koukounas, E. è Over, R. E cambiamenti in a magnitudine di a risorta rispondenza di l'estinzioni durante a accusazione d'espunenti sessuale. Behav Res Ther. 2000; 38: 573-584
  236. Kreek, MJ, Nielsen, DA, Butelman, ER è LaForge, KS L'influenza genetica in l'impulsività, u risicu di riesce, a responsividad di l'accentu è a vulnerabilità à l'abusi di dopitu è ​​di l'addiction. Nat Neurosci. 2005; 8: 1450-1457
  237. Kuhn, S. è Gallinat, J. Biologia cumuna di a brama tra droghe legali è illegali - una meta-analisi quantitativa di a risposta cerebrale di cue-reattività. Eur J Neurosci. 2011; 33: 1318-1326
  238. Kuhn, S. è Gallinat, J. Brain Structure and Functional Connectivity Associated With Pornography Consume: The Brain on Porn. JAMA Psichiatri. 2014;
  239. Lisman, JE e Grace, AA U ciclu Hippocampale-VTA: cuntrollu l'accessu di l'infurmazioni in memoria. Neuron. 2005; 46: 703-713
  240. Mazur JE. Studi e cumpurtamentu. 5 ed ed. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall; 2002.
  241. Mechelmans, DJ, Irvine, M., Banca, P., Porter, L., Mitchell, S., Mole, TB et al. A profezia attentionale avanzata versu ligne sessualmente esplicitu in individueli cù e senza cumpurtamentu cumportamentu sessuale. PloS unu. 2014; 9: e105476
  242. Meerkerk, GJ, Van Den Eijnden, RJ, è Garretsen, HF Predicà l'usu compulsivu di Internet: si tratta di sessu !. Cyberpsychol Comportamentu. 2006; 9: 95-103
  243. Nelson HE. Prughjettu Naziunale di Natale Natali (NART): Manual di Prugetti. Windsor, UK: NFER-Nelson; 1982.
  244. Odlaug, BL e Grant, JE Impurtentamenti di cuntrollu di u cuntrollu in un duminiu universale: risultati da l'Entrevista di l'Impulsi Minnesota Impruvise (MIDI). Companione primaria di assistenza à u Journal of psychiatrie clinica. 2010; 12
  245. Odlaug, BL, Lust, K., Schreiber, LR, Christenson, G., Derbyshire, K., Harvanko, A. et al. Cumportamentu cumportamentu cumule in ghjovani adulti. Ann Clin Psychiatry. 2013; 25: 193-200
  246. Pessiglione, M., Seymour, B., Flandin, G., Dolan, RJ, è Frith, CD L'errore di predizioni dipendente di dopamine sustene a cumpurte per i ricerchi in modu umanu. Natura. 2006; 442: 1042-1045
  247. Pfaus, JG, Kippin, TE è Centeno, S. Trattamentu è cumpurtamentu sessuale: una stima. Hormone è cumpurtamentu. 2001; 40: 291-321
  248. Prause, N., Janssen, E., è Hetrick, WP Attenzione è risposti emozionale à stimuli sessuale è a so rilazioni à u desideriu sessuale. Archivi di cumportamentu sessuale. 2008; 37: 934-949
  249. Ranganath, C. è Rainer, G. Mekkanismi neurale per a scuperta è ricurdativi di avvenimenti novi. Natura reviews Neuroscience. 2003; 4: 193-202
  250. Redolat, R., Pérez-Martinez, A., Carrasco, MC, è Mesa, P. Distinziuli individuali in novità è rispunsu di cumpurtamentu per a nicotina: una stima di l'studiu animali. Curr Drog Abuse Rev. 2009; 2: 230-242
  251. Reid, RC, Carpenter, BN, Hook, JN, Garos, S., Manning, JC, Gilliland, R. et al. U rapportu di e realizazione in un prucessu di prufilu DSM-5 per u disordine di iperità. J Sex Med 2012; 9: 2868-2877
  252. Rushworth, MF è Behrens, TE L'urganizazione, a incertezza è u valore in cronu prefrontal è cingulate. Nat Neurosci. 2008; 11: 389-397
  253. Rushworth, MF, Noonan, MP, Boorman, ED, Walton, ME, è Behrens, TE Corti corticale frontiere è l'articulu guidatu è guidatu. Neuron. 2011; 70: 1054-1069
  254. Saunders, JB, Aasland, OG, Babor, TF, de la Fuente, JR, è M, G. U sviluppu di l'Pruvisione di Identificazione di Disorders d'Umanu d'U Cummerciu (AUDIT): Progetta Collaborativa di l'OMS Dà Deteccazione iniziale di Persone cù cunsumu Alcohol Consummate-II. Addiction. 1993; 88: 791-804
  255. Schultz, W. Predictiu recompensa signale di neurone dopamine. J Neurophysiol. 1998; 80: 1-27
  256. Schultz, W., Dayan, P., è Montague, PR Un sustratu neurale di predizioni è ricumpensa. Scienza. 1997; 275: 1593-1599
  257. Sescousse, G., Barbalat, G., Domenech, P., è Dreher, JC Iquilambienti in a sensibilita à i sfarenti tipi di ricumpinsisti in u ghjocu patològicu. Brain. 2013; 136: 2527-2538
  258. Sheehan, DV, Lecrubier, Y., Sheehan, KH, Amorim, P., Janavs, J., Weiller, E. et al. L'Entrevista Minore Internaziunale Neuropsiamèrica (MINI): u sviluppu è validazione d'una entrevista psichiatricista di diagnostica strutturata per DSM-IV è ICD-10. J Clin Psychiatry. 1998; 59: 22-33 (quiz 4-57)
  259. Sheth, SA, Mian, MK, Patel, SR, Asaad, WF, Williams, ZM, Dougherty, DD et al. U lattice crosta dorsali cumune cingulate cortex neurone mediate l'adattazione cumportamentu persunale. Natura. 2012; 488: 218-221
  260. Spielberger CD, Gorsuch RL, Lushene R, PR V, Jacobs GA. Manual per l'inventariu d'Ansietà di Statu-Trait. Palo Alto: CA: Psicologi Psichiatici. 1983.
  261. Toates, F. Un marco teoricu integrattivu per cumprender a motivazione, a sedizione è u cumportamentu sessuale. J Sex Res. 2009; 46: 168-193
  262. Toussaint, I. è Pitchot, W. U trastolu hysseexuale ùn sarà micca cumpresu in u DSM V: un analisi cuntenutu. Rev Med Liege. 2013; 68: 348-353
  263. van Hemel-Ruiter, ME, de Jong, PJ, Oldehinkel, AJ, e Ostafin, BD Pruvisioni attentionale riguardanti è addeziali: l'estrue TRAILS. Psychol Addict Behav. 2013; 27: 142-150
  264. Voon, V., Mole, TB, Banca, P., Porter, L., Morris, L., Mitchell, S. et al. Neurite correlati di a reactività cue sessuale in individueli cù e senza cumpurtamentu cumportamentu sessuale. PloS unu. 2014; 9: e102419
  265. Voon, V., Sohr, M., Lang, AE, Potenza, MN, Siderowf, AD, Whetteckey, J. et al. Impulsi di cuntrollu disordini in a malatia di Parkinson: un studiu multicentre di cuntrollu di guvernu. Ann Neurol. 2011; 69: 986-996
  266. Wehrum, S., Klucken, T., Kagerer, S., Walter, B., Hermann, A., Vaitl, D. et al. Gènere parechje è diferenzii in u prucessu neurali di i stimuli sessuale visuale. J Sex Med 2013; 10: 1328-1342
  267. Wehrum-Osinsky, S., Klucken, T., Kagerer, S., Walter, B., Hermann, A., Stark, R. A seconda stampa: stabilità di risposti di u neurale versu i stimuli sessuale visuale. J Sex Med 2014; 11: 2720-2737
  268. Whiteside, SP e Lynam, DR U cinqui pruggettu di fattore è l'impulsività: usendu un mudellu strutturale di pirsunalità per comprende l'impuretibbilità. Parsunalità è Differenzi Individuali. 2001; 30: 669-689
  269. Wiers, RW, Eberl, C., Rinck, M., Becker, ES e Lindenmeyer, J. A riqualificazione di e tendenze d'azione automatica cambia u pregiudiziu di l'approcciu di i pazienti alcolichi per l'alcol è migliora u risultatu di u trattamentu. Scienza psicologica. 2011; 22: 490-497
  270. Williams, SM è Goldman-Rakic, PS Ammisione generale di u sistema di dopamina primate mesofrontal. Cereb Cortex. 1998; 8: 321-345
  271. Wills, TA, Vaccaro, D., è McNamara, G. Ricerca di novità, assunzione di rischi, è costrutti cunnessi cume predittori di l'usu di sostanze adolescenti: un'applicazione di a teoria di Cloninger. J Subst Abusu. 1994; 6: 1-20
  272. Yiend, J. L'effetti di l'emozioni à l'attinzioni: Una rivista di u prucessu attentionale di l'infurmazione emulazione. Cognition è Emotion. 2010; 24: 3-47