A diminuzione di LPP per l'imagine sessuale in utilizatori di pornografia problematica pò esse coerente cù mudelli di dipendenza. Tuttu dipende da u mudellu (Cumentu di Prause, Steele, Staley, Sabatinelli, & Hajcak, 2015)

Nota - Numerosi altri ghjurnali riveduti da i pari accunsentenu chì Prause et al., 2015 sustene u mudellu di dipendenza da porno: Crìtzii ripertorii ripertorii Prause et al., 2015


DOWNLOAD PDF AQUÍ

Biol Psychol. 2016 maghju 24. pii: S0301-0511 (16) 30182-X. doi: 10.1016 / j.biopsycho.2016.05.003.

  • 1Swartz Center for Computational Neuroscience, Institute for Neural Computations, University of California San Diego, San Diego, USA; Istitutu di Psiculugia, Pulacca Accademia di Scienze, Varsavia, Pulonia. Indirizzu Elettronica: [email prutettu].

A tecnulugia Internet furnisce accessu accessibile è anonimu à una larga gamma di cuntenutu pornograficu (Cooper, 1998). I dati dispunibuli mostranu chì 67.6% di masci è 18.3% di donne giovani danesi adulti (18-30 anni) utilizanu a pornografia di modu regulare à settimana (Hald, 2006). Frà i studienti universitari USA 93.2% di i masci è 62.1% di e femine fighjulavanu a pornografia in ligna prima di l'età di 18 anni (Sabina, Wolak, & Finkelhor, 2008). Per a maggior parte di l'utenti, a visualizazione di pornografia ghjoca un rolu in divertimentu, eccitazione è ispirazione (Rothman, Kaczmarsky, Burke, Jansen, & Baughman, 2014) (Häggström-Nordin, Tydén, Hanson, & Larsson, 2009), ma per alcuni , U cunsumu frequente di pornografia hè una fonte di sofferenza (circa 8% di l'utilizatori secondu Cooper et al., 1999) è diventa un mutivu per circà trattamentu (Delmonico è Carnes, 1999; Kraus, Potenza, Martino, & Grant, 2015; Gola, Lewczuk, & Skorko, 2016; Gola è Potenza, 2016). A causa di a so popularità diffusa è di l'osservazioni cliniche cuntrastanti, u cunsumu di pornografia hè un impurtante prublema suciale, chì guadagna assai attenzione in i media, (per esempiu, filmi di grande profilo: "Vergogna" di McQueen è "Don Jon" di Gordon-Levitt) è pulitici (per esempiu, u discorsu 2013 di u primu ministru britannicu David Cameron nantu à l'usu di a pornografia da i zitelli), è dinò a ricerca in neuroscienze (Steele, Staley, Fong, & Prause, 2013; Kühn è Gallinat, 2014; Voon et al., 2014). di e dumande più frequenti hè: se u cunsumu pornograficu pò esse addicting?

A scuperta di Prause, Steele, Staley, Sabatinelli, & Hajcak, (2015) publicata in u numeru di ghjugnu di Psicologia Biologica furnisce dati interessanti nantu à questu sughjettu. I ricercatori anu dimostratu chì omi è donne chì segnalavanu una visualizazione pornografica problematica (N = 55),1 exhibited low potential potential late (LPP - un event potentiale in EEG signalling associated with significance and subjectivity silence of stimuli) à l'imàgini sessuale in quantità cù l'imàgini non-sessuale, cumparatu cù e risposti di cuntrolli. Hanu indegnu ancu chì i bisogni di pornografia problematichi cù un vuluntà sessuale superiore anu una diffarenza di LPP per l'articuli è sessuale è micca sessuale. L'autori facìanu cunclusu chì: "Stu pianu di risultati hè inghjistru cù qualcuni prediczioni fatti da mudelli d'addiccioni" (p. 196) è annunciau sta cunclusione in u titulu di l'articulu: "A modulazione di i pussibilità pusitiva tardi per l'imàgini sessuale in l'utilizatori problema è i cuntrolli cuntrastanti cun "Addiction porno" ".

Sfurtunatamente, in u so articulu, Prause et al. (2015) ùn anu micca definitu esplicitamente quale mudellu di dipendenza eranu testati. I risultati presentati quandu sò cunsiderati in relazione à i mudelli più stabiliti o ùn furniscenu micca una verifica chiara di l'ipotesi chì l'usu problematicu di pornografia hè una dipendenza (cum'è in casu di Teoria di Salienza Incentiva; Robinson è Berridge, 1993; Robinson, Fischer, Ahuja, Lesser, & Maniates, 2015) o sustene sta ipotesi (cum'è in casu di Sindrome di Deficienza Reward; Blum et al., 1996; 1996; Blum, Badgaiyan, & Gold, 2015). Quì sottu a spiegu in detagli.

Correspondenza indirizzu: Swartz Centre for Computational Neuroscience, Istitutu di Computations Neural, University of California San Diego, 9500 Gilman Drive, San Diego, CA 92093-0559, USA. Indirizzu mail: [email prutettu]

1 Hè degamu à nutà chì l'autori facenu risultati per i participanti maschili è femini participanu, ancu mentri studi ricenti amparanu chì i valori di imaghjini sessualità di sedimentu è valenza difeenu drammaticamenti trà i persone (vede: Wierzba et al., 2015)

2 Questa guess hè soporta da fattu chì e referenze in Prause et al. (2015) riferenu ancu a IST (ie Wölfling et al., 2011

Perchè u marcu teoricu è l'ipotesi chjaru

Basatu nantu à l'usu multilettu di u terminu "cue-reactività" da l'autori pudemu avete chì l'autori sò in mente Incentive Salience Theory (IST) propostu da Robinson è Berridge (Berridge, 2012; Robinson et al., 2015).2 Stu travagliu quadru teoricu distingue dui cumpunenti basi di u cumpurtamentu motivatu - "vulè" è "piace". L'ultima hè direttamente ligata à u valore sperimentatu di a ricumpensa, mentre a prima hè in relazione cù u valore previstu di a ricumpensa, tipicamente misurata in relazione à una cue predittiva. In termini di apprendimentu pavlovianu, a ricumpensa hè un stimulu incondizionatu (UCS) è e indicazioni associate à sta ricumpensa per l'apprendimentu sò stimuli condizionati (CS). I CS amparati acquistanu una salienza incentivante è evocanu "vulè", riflessu in un comportamentu motivatu (Mahler è Berridge, 2009; Robinson & Berridge, 2013). Cusì acquistanu proprietà simili à a ricumpensa stessa. Per esempiu a quaglia addomesticata copuleghja cun vuluntà cù un oghjettu in terricottu (CS) appiicatu prima cù l'uppurtunità di copulà cù una quaglia femina (UCS), ancu s'ella hè dispunibule una vera femina (Cetinkaya è Domjan, 2006)

Sicondu IST, l'addiction hè carattarizatu da un "vulendu" aumentatu (elevata reattività cunnessa à cue; cioè LPP più altu) è diminuita "simpatia" (reattività ridotta in relazione à a ricumpensa; cioè LPP inferiore). Per interpretà i dati in u quadru IST, i ricercatori devenu sbulicà chjaramente u "desideru" è a ricumpensa "piacè". I paradigmi sperimentali chì testanu entrambi i prucessi introducenu segni è ricumpense separate (ie Flagel et al., 2011; Sescousse, Barbalat, Domenech, & Dreher, 2013; Gola, Miyakoshi, & Sescousse, 2015). Prause et al. (2015) invece utilizanu un paradigma sperimentale assai più simplice, induve i sughjetti vedenu passivamente diverse immagini cù cuntenutu sessuale è non sessuale. In tale cuncepimentu sperimentale simplice a quistione cruciale da a perspettiva IST hè: Fate l'imagine sessuale ghjucanu à u rolu di cues (CS) o ricuperazione (UCS)? È dunque A meditazione LPP riflette "vugliutu" o "piace"?

L'autori assumenu chì l'imaghjini sessuale sò spunti, è dunque interpretanu a diminuzione di LPP cum'è una misura di diminuitu di "voler". Diminuitu "voler" in quantu à i segni sarebbe veramente inconsistente cù u mudellu di dipendenza IST. Ma parechji studii mostranu chì e immagini sessuale ùn sò micca semplici indicazioni. Sò gratificanti in se stessi (Oei, Rombouts, Soeter, van Gerven, & Both, 2012; Stoléru, Fonteille, Cornélis, Joyal, & Moulier, 2012; rivista in: Sescousse, Caldú, Segura, & Dreher, 2013; Stoléru et al., 2012). A visualizazione di immagini sessuali evoca l'attività di u ventral striatum (sistema di ricumpensa) (Arnowet al., 2002; Demos, Heatherton, & Kelley, 2012; Sabatinelli, Bradley, Lang, Costa, & Versace, 2007; Stark et al., 2005; Wehrum-Osinskyet al., 2014), liberazione di dopamina (Meston è McCall, 2005) è eccitazione sessuale autoreportata è misurata oggettivamente (recensione: Chivers, Seto, Lalumière, Laan, & Grimbos, 2010).

E pruprietà gratificanti di e immagini sessuale ponu esse innate per u fattu chì u sessu (cum'è l'alimentu) hè una ricumpensa primaria. Ma ancu se qualcunu rifiuta tale natura innata gratificante, e proprietà gratificanti di stimuli erotici ponu esse acquistati per via di l'apprendimentu pavlovianu. In cundizioni naturali, stimuli erotici visivi (cum'è un coniuge nudu o video pornograficu) ponu esse un cue (CS) per l'attività sessuale chì porta à l'esperienza climax (UCS) per via di u sessu diadicu o di a masturbazione solitaria chì accumpagna u cunsumu pornograficu. Inoltre in u casu di cunsumu pornograficu frequente, stimuli sessuali visivi (CS) sò assai associati à l'orgasimu (UCS) è ponu acquistà proprietà di ricumpensa (UCS; Mahler è Berridge, 2009; Robinson & Berridge, 2013) è poi portanu à avvicinassi ( circà a pornografia) è cumpurtamenti cunsumatori (vale à dì, ore di visualizazione prima di ghjunghje à u climax).

Indipendentemente da u valore di ricumpensa innata o amparata, i studii mostranu chì l'imaghjini sessuale sò motivanti in se stessi, ancu senza a possibilità di climax. Cusì anu un valore hedonicu intrinsicu per l'omu (Prévost, Pessiglione, Météreau, Cléry-Melin, & Dreher, 2010) è macachi di rhesus (Deaner, Khera, & Platt, 2005). U so valore gratificante pò ancu esse amplificatu in un esperimentu setting, induve una sperienza climax (UCS naturale) ùn hè micca dispunibile, cum'è in u studiu di Prause et al. (2015) ("i participanti à stu studiu sò stati urdinati di ùn masturbarsi durante u compitu", p. 197). Secondu Berridge, u cuntestu di travagliu influenza a previsione di a ricumpensa (Berridge, 2012). Cusì, cum'è nisun altru piacè ch'è l'imaghjini sessuale era dispunibule quì, a visualizazione di l'imaghjini era l'ultima recompensa (piuttostu chè simpliciamente una spinta).

A diminuite LPP per ricuperazione sessuale in usu di u pornografu problematicu hè coherente cù mudelli di addiction

Tenendu in considerazione tuttu ciò sopra, pudemu suppone chì e immagini sessuali in Prause et al. (2015) studiu, invece di esse spunti, puderia avè avutu u rolu di ricumpensa. Se sì, secondu u quadru IST, LPP inferiore per e immagini sessuali vs non sessuali in utilizatori di pornografia problematica è sughjetti cun elevatu desideriu sessuale riflette davvero una "simpatia" diminuita. Un tale risultatu hè in linea cù u mudellu di dipendenza prupostu da Berridge è Robinson (Berridge, 2012; Robinson et al., 2015). Tuttavia, per verificà cumpletamente un'ipotesi di dipendenza in u quadru IST, sò necessarii studii sperimentali più avanzati, distinzione di cue è ricumpensa. Un bon esempiu di paradigma sperimentale ben cuncipitu hè statu adupratu in studii nantu à i ghjucatori da Sescousse, Redouté, & Dreher (2010). Hà impiegatu segni monetarii è sessuali (stimuli simbolichi) è ricumpense chjare (vittorie monetarie o ritratti sessuali). A causa di a mancanza di spunti ben definiti è premi in Prause et al. (2015) studiu, u rolu di e immagini sessuale ferma pocu chjaru è dunque l'effetti LPP ottenuti sò ambiguu in u quadru IST. Per a conclusione sicura presentata in u titulu di u studiu "A modulazione di i putenziali pusitivi tardi da l'imaghjini sessuale in l'utilizatori problematichi è i cuntrolli incongruenti cù a" dipendenza da porno "ùn hè micca fundata in quantu à IST

Se pigliemu un altru mudellu addicatu pupulari - Sindrome di Deficienza Reward (RDS; Blum et al., 1996, 2015) a dati obtati da l'auturi di parlà in favori di l'ipotesi di l'addiction. U travagliu di RDS assume chì a predisposición genetica per rimpiazzà a risposta dopaminérmica per stimuli gratulenti (espressi in BOLD dimititivamenti è reactività elettrofisiulogica) hè in relazione à sensation-seeking, impulsivity è più risicatu di l'addiction. I scuperte di l'autore di i LPP à i prugrammi problematichi in pornografia hè tutta di u mudellu di addiction RDS. Sè Prause et al. (2015) eranu teste per un altru mudellu, menu cunnisciutu di IST o RDS, ùn saria assai dispunibile per presentallu pocu tempu in u so travagliu.

Rimarmenti finali

U studiu di Prause et al. (2015) ponu interesante datu per u consumu problematicu di pornografia.3 Eppuru, a causa di a mancanza di l'ipotesi chjesa chì u mudellu di addiccione hè probatu è ambiguu di u paradigma espermale (difficult per definisce u rollu di i fotografi erotici), ùn hè micca pussibule di dì chì i risultati presentati sò contru à favori d'una ipotesi "Addiction pornograficu". Ci hè chjamatu studii avanzati di l'ipotesi ben definiti. Sfurtunatamente, l'atrevuli titulu di Prause et al. (2015) hà digià avutu un impattu nantu à i mass media,4 diventendu cumunitore scientificamente injustificatu. A causa di l'impurtanza soziale è pulitica di u tema di l'effetti di u cunsumu pornografu, i ricchieri urigginate cunvenzioni futuri cun più cura.

3 Hè degamu à nutà chì in Prause et al. (2015) l'utilizatori problematicu si cunsuma a pornografia per a media di 3.8 h / week (SD = 1.3) hè quasi a stissa cum'è usu pornografica non problemàtica in Kühn è Gallinat (2014) chì cunsuma in u 4.09 m / sem (SD = 3.9) . In Voon et al. (2014) l'utilizatori problematici informati 1.75 h / week (SD = 3.36) è problematic 13.21 h / week (SD = 9.85) - data presentata da Voon durante a Scienze Scienze Americana d'Amicizia in Maig 2015.

4 Esempii di tìtuli di l'articuli di Scienza populari nantu à Prause et al. (2015): "Porn ùn hè micca perduosu cum'è altri vietii, studiu d'affirmazioni" (http://metro.co.uk/2015/07/04/porn-is-not-as-harmful-as-other-addictions- studiu-richiesti-5279530 /), "Your Porn Addiction hè micca reale" (http://www.thedailybeast.com/articles/2015/06/26/your-porn-addiction-isn-t-real.html) , "Porn 'Addiction' ùn hè micca Addiction, Neuroscientists Dicenu" (http://www.huffingtonpost.com/2015/06/30/porn-addiction- n7696448.html)

Vede ancu

Arnow, BA, Desmond, JE, Banner, LL, Glover, GH, Solomon, A., Polan, ML,. . . & Atlas, SW (2002). Attivazione di u cervellu è eccitazione sessuale in maschi sani, eterosessuali. Cervellu, 125 (Pt. 5), 1014-1023.

Berridge, KC (2012). Dà impiu di preputenza à l'incentive salience: compulse mesolimbic di motivazione di recompensa. Revista Europea di Neuroscience, 35 (7), 1124-1143. http://dx.doi.org/10.1111/j.1460-9568.2012.07990.x

Blum, K., Sheridan, PJ, Wood, RC, Braverman, ER, Chen, TJ, Cull, JG, & Comings, DE (1996). U genu di u receptore di dopamina D2 cum'è determinante di u sindrome di carenza di ricompensa. Journal of the Royal Society of Medicine, 89 (7), 396-400.

Blum, K., Badgaiyan, RD, & Gold, MS (2015). Dipendenza da ipersessualità è ritruvamentu: fenomenulugia, neurogenetica è epigenetica. Cureus, 7 (7), e290. http://dx.doi.org/10.7759/cureus.290

Cetinkaya, H., & Domjan, M. (2006). Fetichisimu sessuale in un sistema di mudelli di quaglia (Coturnix japonica): test di successu riproduttivu. Journal of Psychology Comparative, 120 (4), 427-432. http://dx.doi.org/10.1037/0735-7036.120.4.427

Chivers, ML, Seto, MC, Lalumière, ML, Laan, E., & Grimbos, T. (2010) Accordu di misure autoreportate è genitali di eccitazione sessuale in omi è donne: una meta-analisi. Archivi di Comportamentu Sexuale, 39 (1), 5-56. http://dx.doi.org/10.1007/s10508-009-9556-9

Cooper, A., Scherer, CR, Boies, SC, & Gordon, BL (1999). Sexualità in Internet: da l'esplorazione sessuale à l'espressione patologica. Psicologia prufessiunale: Ricerca è Pratica, 30 (2), 154. Ricacciatu da. http://psycnet.apa.org/journals/pro/30/2/154/

Cooper, A. (1998). Sexualità è Internet: navigà in u novu millenniu. CyberPsychology & Comportamentu ,. Ricacciatu da. http://online.liebertpub.com/doi/abs/10.1089/cpb.1998.1.187

Deaner, RO, Khera, AV, & Platt, ML (2005). E scimmie paganu per vista: valutazione adattativa di e immagini suciale da i macachi rhesus. Biologia attuale, 15 (6), 543-548. http://dx.doi.org/10.1016/j.cub.2005.01.044

Delmonico, DL, & Carnes, PJ (1999). Addiction sessuale virtuale: quandu u cibersexo diventa a droga di scelta. Cyberpsicologia è Comportamentu, 2 (5), 457-463. Http://dx.doi.org/10.1089/cpb.1999.2.457

Demu, KE, Heatherton, TF, & Kelley, WM (2012). Differenze individuali in l'attività di nucleus accumbens à l'alimentu è l'immagine sessuale prevedenu l'aumento di pesu è u comportamentu sessuale. U Journal of Neuroscience, 32 (16), 5549-5552. http://dx.doi.org/10.1523/JNEUROSCI.5958-11.2012

Flagel, SB, Clark, JJ, Robinson, TE, Mayo, L., Czuj, A., Willuhn, I.,. . . & Akil, H. (2011). Un rolu selettivu per a dopamina in l'apprendimentu stimulu-ricumpensa. Natura, 469 (7328), 53-57. http://dx.doi.org/10.1038/nature09588

Gola, M., & Potenza, M. (2016). Trattamentu Paroxetine di usu pornograficu problematicu-una serie di casi. U Journal of Addictions Comportamentali, in stampa.

Gola, M., Miyakoshi, M., & Sescousse, G. (2015). Impulsività sessuale è ansietà: interazione trà striatum ventrali è reattività amigdala in comportamenti sessuali. U Journal of Neuroscience, 35 (46), 15227-15229.

Gola, M., Lewczuk, K., & Skorko, M. (2016). Chì importa: quantità o qualità di usu pornograficu? Fattori psiculugichi è comportamentali di cercà trattamentu per l'usu problematicu di pornografia. U Journal of Medicine Sexuale, 13 (5), 815-824.

Häggström-Nordin, E., Tydén, T., Hanson, U., & Larsson, M. (2009). Esperienze di e attitudini versu a pornografia trà un gruppu di studenti di u liceu svedesi. Journal European of Contraception and Reproductive Health Care, 14 (4), 277-284. http://dx.doi.org/10.1080/13625180903028171

Hald, GM (2006). Differenzi di sessu in u cunsumu pornografu di i ghjovani adulti danesi eterosessuali. Archives of Sexual Behavior, 35 (5), 577-585. http://dx.doi.org/10.1007/s10508-006-9064-0

Kühn, S., & Gallinat, J. (2014). Struttura cerebrale è connettività funzionale associata à u cunsumu pornograficu: u cervellu nantu à a porn. JAMA Psychiatry, 71 (7), 827-834. http://dx.doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2014.93

Kraus, SW, Potenza, MN, Martino, S., & Grant, JE (2015). Esaminendu e pruprietà psicometriche di a Scala Obsessiva-Compulsiva Yale-Brown in un campione di utenti di pornografia compulsiva. Psichiatria cumpleta, http://dx.doi.org/10.1016/j.comppsych.2015.02.007

Mahler, SV, & Berridge, KC (2009). Chì cue vulete? L'attivazione oppioide di amigdala centrale migliora è focalizza a salienza d'incentive nantu à una cue di ricumpensa prepotente. U Journal of Neuroscience, 29 (20), 6500-6513. http://dx.doi.org/10.1523/JNEUROSCI.3875-08.2009

Meston, CM, & McCall, KM (2005). Dopamina è risposte di norepinefrina à l'eccitazione sessuale indotta da film in donne sessualmente funzionali è sessualmente disfunzionali. Journal of Sex and Terapia Maritali, 31 (4), 303-317. http://dx.doi.org/10.1080/00926230590950217

Oei, NY, Rombouts, SA, Soeter, RP, vanGerven vanGerven, JM, & Both, S. (2012). A Dopamina modula l'attività di u sistema di ricumpensa durante a trasfurmazione subcosciente di stimuli sessuali. Neuropsychopharmacology, 37 (7), 1729-1737. http://dx.doi.org/10.1038/npp.2012.19

Prévost, C., Pessiglione, M., Météreau, E., Cléry-Melin, ML, & Dreher, JC (2010) .Sistemi di valutazione separati per i costi di decisione di ritardu è sforzu. U Journal of Neuroscience, 30 (42), 14080-14090. http://dx.doi.org/10.1523/JNEUROSCI.2752-10.2010

Prause, N., Steele, VR, Staley, C., Sabatinelli, D., & Hajcak, G. (2015). A modulazione di i putenziali pusitivi tardi da l'imaghjini sessuale in l'utilizatori problematichi è i cuntrolli inconsistenti cù l'addiction porno. Psicologia Biologica, 109, 192-199. http://dx.doi.org/10.1016/j.biopsycho.2015.06.005

Robinson, TE, & Berridge, KC (1993). A basa neurale di a brama di droghe: una teoria di incentivazione-sensibilizazione di a dipendenza? Ricerca di u Cervellu. Brain Research Reviews, 18 (3), 247-291.

Robinson, MJ, & Berridge, KC (2013). Trasfurmazione immediata di a ripulsione amparata in voglia motivazionale. Biologia attuale, 23 (4), 282-289. http://dx.doi.org/10.1016/j.cub.2013.01.016

Robinson, MJ, Fischer, AM, Ahuja, A., Lesser, EN, & Maniates, H. (2015). Roli o fwanting è piacè in cumpurtamentu motivante: cibu di ghjocu è dipendenza da droghe. Temi Attuali in Neuroscienze Comportamentali, http://dx.doi.org/10.1007/7854 2015 387

Rothman, EF, Kaczmarsky, C., Burke, N., Jansen, E., & Baughman, A. (2014) .Senza porn. . . Ùn saperebbe micca a metà di e cose chì so avà: un studiu qualitativu di l'usu di a pornografia trà un campione di ghjovani urbani, à redditu bassu, neri è ispanici. Journal of Sex Research, 1-11. http://dx.doi.org/10.1080/00224499.2014.960908

Sabatinelli, D., Bradley, MM, Lang, PJ, Costa, VD, & Versace, F. (2007). U piacè piuttostu chè a salienza attiva u nucleu accumbens umanu è a corteccia prefrontale mediale. Journal of Neurophysiology, 98 (3), 1374-1379. http://dx.doi.org/10.1152/jn.00230.2007

Sabina, C., Wolak, J., & Finkelhor, D. (2008). A natura è a dinamica di l'esposizione pornografica in Internet per i ghjovani. Cyberpsychology and Behavior, 11 (6), 691-693. http://dx.doi.org/10.1089/cpb.2007.0179

Sescousse, G., Redouté, J., & Dreher, JC (2010). L'architettura di ricumpensa valore codificazione in a corteccia orbitofrontale umana. U Journal of Neuroscience, 30 (39), 13095-13104. http://dx.doi.org/10.1523/JNEUROSCI.3501-10.2010

Sescousse, G., Barbalat, G., Domenech, P., & Dreher, JC (2013). Sbilanciu in a sensibilità à i diversi tippi di ricumpense in u ghjocu patologicu. Brain, 136 (Pt.8), 2527-2538. http://dx.doi.org/10.1093/brain/awt126

Sescousse, G., Caldú, X., Segura, B., & Dreher, JC (2013). Trattamentu di ricumpense primarie è secondarie: una meta-analisi quantitativa è rivista di studii di neuroimaging funzionale umanu. Neuroscienze è Risposte Biocomportamentali, 37 (4), 681-696. http://dx.doi.org/10.1016/j.neubiorev.2013.02.002

Stark, R., Schienle, A., Girod, C., Walter, B., Kirsch, P., Blecker, C.,. . . & Vaitl, D. (2005). Ritratti erotici è inducenti di disgustu-differenze in e risposte emodinamiche di u cervellu. Psicologia Biologica, 70 (1), 19-29. http://dx.doi.org/10.1016/j.biopsycho.2004.11.014

Steele, VR, Staley, C., Fong, T., & Prause, N. (2013). U desideriu sessuale, micca iperessualità, hè legatu à e risposte neurofisiologiche suscitate da e immagini sessuale. Neuroscienze Socioaffettive è Psicologia, 3, 20770. http://dx.doi.org/10.3402/snp.v3i0.20770

Stoléru, S., Fonteille, V., Cornélis, C., Joyal, C., & Moulier, V. (2012). Studi funziunali di neuroimaging di eccitazione sessuale è orgasmu in omi è donne sani: una rivista è metanàlisi. Neuroscienze è Risposte Biocomportamentali, 36 (6), 1481-1509. http://dx.doi.org/10.1016/j.neubiorev.2012.03.006

Voon, V., Mole, TB, Banca, P., Porter, L., Morris, L., Mitchell, S.,. . . & Irvine, M. (2014). Correlati neurali di reattività cue sessuale in individui cù e senza comportamenti sessuali compulsivi. Biblioteca Pública di Scienze, 9 (7), e102419.http: //dx.doi.org/10.1371/journal.pone.0102419

Wehrum-Osinsky, S., Klucken, T., Kagerer, S., Walter, B., Hermann, A., & Stark, R. (2014). À u secondu sguardu: stabilità di risposte neurali versu stimuli sessuali visivi. The Journal of Sexual Medicine, 11 (11), 2720-2737. http://dx.doi.org/10.1111/jsm.12653

Wierzba, M., Riegel, M., Pucz, A., Lesniewska, Z., Dragan, W., Gola, M.,. . . & Marchewka, A. (2015). Sottu eroticu per u Sistema Nencki Affective Picture (NAPS ERO): studiu di paragone cross-sessuale. Frontiere in Psicologia, 6, 1336.

Wölfling, K., Mörsen, CP, Duven, E., Albrecht, U., Grüsser, SM, & Flor, H. (2011). ghjocu patologicu. Psicologia Biologica, 87 (2), 275-281. http://dx.doi.org/10.1016/j.biopsycho.2011.03.010