Cumentu nantu à: Is Pornography Usato Associate à Difatti Difficultà è Dysfuncazioni trà i più ghjovani umani? da Gert Martin Hald, PhD

LINK TO PDF FROM THE COMMENT

da Gert Martin Hald

Articulu publicatu prima in ligna: 14 MAY 2015

J Sex Med 2015; 12: 1140-1141

Hà soru, cunzidiatu à a so rilvaganza chjave potenzjali, assai pezzi studi anu pruvatu d'investigari rilazioni trà u cunsumu pornograficu è disfunzioni sessuali cumuni è di prublemi (in seguenti chjamati "difficultà sessualità"). Quandu hà fattu avè cusì, i disinni usati sò stà capunanzu u studiu di u studiu di u studiu di u gruppu è u metudu di a recullariali di qualità qualità. Oltremente, anu utilizatu l'experientii privati ​​o personali. Ancu sì mpurtanti, stu studiu è l'esperienza solu ùn pò micca esse purtatu à purtà à l'effetti di u cunsumu di pornografia. In cunseguenza, u studiu di Landripet è Stulhofer offre un longu è prezioso cruci culturali chì cumincianu à l'esplorazione cuantitativa di associazioni entre u cunsumu pornugraficu è di difficultà sessuale.

In modu più generale, elementi di l'estudo per Landripet è Stulhofer riflettunu i prublemi critichi nantu à a ricerca nantu à a pornografia. Prima, l'esemplari probabbile cumpone un samitantu di non prubabilità. Questu hè caratteristiche di assai di a ricerca nantu à a pornografia oghje [1]. Stu prublema pò esse cunsultatu per cumpressione, cumprese i boni, validi è fiduciale di u cunsigliu di pornografia in futuri studii grandi naziunale basati in a populazione di a sexualità è di i cumerci sessuale. In vista di e prevalenza di u cunsumu pornograficu è a freccia chì u cunsumu a pornografia, in particulare in l'omi, questu pari fermu è altu tempu.

Sicunna, l'studiu trova solu una associazione significativa entre u cunsumu pornograficu è i risultati studiati (ie, disfunzione eretile) è sfascià chì a magnitude di questa rapportu hè chjuca. In ogni modu, in a ricerca di pornografia, l'interpretazione di "grandària" pò esse dipende quantu à a natura di u risultu studiatu comu a magnitudini di a relazione truvata. Hè per quessa, se u risultatu hè esse cunsideratu "suffissi avversi" (per esempiu, cumportamenti aggressivi sessuale), ancu e tene di dimensioni petite puderanu portà significazione sociale è pratiche considerable [2].

Tercera, u studiu ùn ponu micca indirizzatu moderatori o mediatori posibbili di e relazioni anu studiatu è nè pudè stabilisce a causalità. In più di più, in a ricerca nantu à a pornografia, l'attenzioni hè datu à fatturi chì ponu influenzà a magnità o direzione di i relazioni studiati (ie, moderatori) è ancu i viaghji per esse tali influenza (ie, mediatori) [1,3]. I studienti futuri nantu à u cunsumu pornograficu è i difficultà sessuale pò ancu esse benefiziu da una inclusión di i centri.

Quartu, in a so dichjarazione conclusiva, l'autori suggerenu chì una serie di fattori sò più probabili in relazione à e difficoltà sessuale cà u consumu di pornografia. Per valutà megliu questu, è dinò a cuntribuzione relativa di ognuna di queste variabili, l'usu di mudelli cumpleti capaci di abbraccià sia relazioni dirette sia indirette trà variabili cunnisciute o ipotizzate per influenzà u risultatu pò esse cunsigliatu [3].

Oghje, l'esercitu per Landripet è Stulhofer facilita prima è un interessante intravisu culturale è quantità quantità in e pussibuli associi entre u cunsumu pornograficu è i difficultà sessuale. Hè dispunite studienti futuri cumparativi puderanu aduprà cusì una furmazione per avanzarà a ricerca in relazione trà u cunsumu pornograficu è i difficultazioni sessuale trà l'omi è a donne.

Gert Martin Hald, Dipartimentu di Salute Pública, Università di Copenhague, Copenhague, Danimarca

Vede ancu

 1 Hald GM, Seaman C, Linz D. Sexualità è pornografia. In: Tolman D, Diamond L, Bauermeister J, George W, Pfaus J, Ward M, eds. Manuale APA di sessualità è psiculugia: Vol. 2. Approccii cuntestuali. Washington, DC: Associazione Psicologica Americana; 2014: 3-35.

 2 Malamuth NM, Addison T, Koss M. Pornografia è aggressione sessuale: Ci sò effetti affidabili è pudemu capisce

 elli? Annu Rev Sex Res 2000;11:26-91.

 3 Rosenthal R. Violenza mediatica, cumpurtamentu antisociale è e cunsequenze suciale di picculi effetti. Issues J Soc 1986; 42: 141-54.