L'effetti di a Salute Mentale di l'utilizazione d'Internet attribighenu à u cuntenutu Web-Based o Consevenzi pervinuti di l'usamentu? Un studiu Longitudine di i Adolescenti Europea (2016)

Publicatu u 13.07.16 in Vol 3, No 3 (2016): Jul-Sept

Per piacè citate cum'è: Hökby S, Hadlaczky G, Westerlund J, Wasserman D, Balazs J, Germanavicius A, Machín N, Meszaros G, Sarchiapone M, Värnik A, Varnik P, Westerlund M, Carli V

Sò Effetti di Salute Mentale di l'Usu di l'Internet Attribuibile à u Cuntinutu Basatu in Web o Cunsiquenze Perceived di l'Usu ? Un studiu longitudinale di l'adulescenti europei

JMIR Ment Health 2016;3(3):e31

DOI: 10.2196 / mental.5925

PMID: 27417665

ABSTRACT

Sfondate: L'adulescenti è i ghjovani adulti sò trà l'utilizatori di Internet più frequenti, è l'evidenza accumulata suggerisce chì i so cumpurtamenti in Internet puderanu affettà a so salute mentale. L'usu di l'Internet pò influenzà a salute mentale perchè certu cuntenutu basatu in Web puderia esse distressing. Hè ancu pussibule chì l'usu eccessivu, indipendentemente da u cuntenutu, pruduce cunsequenze negative, cum'è a negligenza di l'attività protettiva offline.

Obiettivu: L'ughjettu di stu studiu era di valutà cumu a salute mentale hè assuciata cù (1) u tempu passatu in Internet, (2) u tempu passatu in diverse attività basate in Web (usu di e social media, ghjoculi, ghjoculi, usu di pornografia, etc.). u travagliu di a scola, a lettura di nutizie è e ricerche di l'infurmazioni mirate), è (3) e cunsequenze percepite di impegnà in queste attività.

Metodi: Un campionu aleatoriu di 2286 adolescenti hè statu recrutatu da e scole statali in Estonia, Ungheria, Italia, Lituania, Spagna, Svezia è u Regnu Unitu. I dati di u questionariu chì cumponenu i cumpurtamenti di l'Internet è e variàbili di salute mentale sò stati cullati è analizati transversalmente è sò stati seguiti dopu à 4 mesi.

Risultati: In sezione trasversale, u tempu passatu in Internet è u tempu parente passatu in diverse attività predichevanu a salute mentale (P<.001), spieghendu 1.4% è 2.8% varianza, rispettivamente. Tuttavia, e cunsequenze di impegnà in queste attività eranu predittori più impurtanti, spieghendu a varianza di 11.1%. Solu i ghjoculi basati in Web, i ghjoculi è e ricerche mirate anu avutu effetti di salute mentale chì ùn sò micca stati cumpletamente cunsacrati da e cunsequenze percepite. L'analisi longitudinali dimustranu chì a perdita di u sonnu per via di l'usu di Internet (ß=.12, 95% CI=0.05-0.19, P=.001) è ritirata (umore negativu) quandu l'Internet ùn pudia micca accede (ß=.09, 95% CI=0.03-0.16, P<.01) eranu l'unicu cunsiquenzi chì avianu un effettu direttu nantu à a salute mentale à longu andà. E cunsequenze pusitive perceive di l'usu di Internet ùn parevanu micca esse assuciati cù a salute mentale.

Conclusioni: A magnitudine di l'usu di l'Internet hè assuciatu negativamente cù a salute mentale in generale, ma l'attività specifiche basate in Web differiscenu in quantu constantemente, quantu è in quale direzzione afectanu a salute mentale. E cunsequenze di l'usu di l'Internet (in particulare a perdita di u sonnu è a retirazzione quandu l'Internet ùn pò micca accede) parenu predichendu i risultati di a salute mentale in una misura più grande di l'attività specifiche. L'intervenzioni destinate à riduce l'effetti negativi nantu à a salute mentale di l'usu di l'Internet puderanu indirizzà e so cunsequenze negative invece di l'usu di l'Internet stessu.

Registrazione Trial: International Standard Randomized Trial Control Number (ISRCTN): 65120704; http://www.isrctn.com/ISRCTN65120704?q=&filters=recruitmentCountry:Lithuania&sort=&offset= 5&totalResults=32&page=1&pageSize=10&searchType=basic-search (Archivatu da WebCite à http://www.defcitation/abc)

JMIR Ment Health 2016;3(3):e31

doi:10.2196/mental.5925

Parole chiavi

I MUVRINI

A depressione è l'ansietà sò dui di i disordini psichiatrici più prevalenti trà l'adulescenti.1-3], è u suicidiu, chì hè spessu strettamente ligatu à sti disordini, hè a seconda causa di morte in u mondu per i 15 à 29 anni (dopu à l'accidenti di trafficu) [4]. In l'ultima dècada, ci hè statu un interessu è preoccupazione crescente nantu à cumu a salute mentale è u sviluppu emutivu di l'adulescenti sò affettati da u so usu di Internet. Quasi 80% di a pupulazione europea sò utilizatori di Internet, cù percentuali sopra u 90% in certi paesi [5], è cù l'usu crescente di smartphones, più è più individui anu accessu immediatu è cuntinuu à Internet. Più di u 90% di l'età di 16 à 24 anni in Auropa usa regularmente Internet almenu una settimana, un percentinu chì hè più altu ch'è per qualsiasi altru gruppu d'età.6]. Ancu s'ellu hè difficiule di misurà esattamente quantu tempu hè passatu in Internet, a maiò parte di i ghjovani accede à Internet ogni ghjornu, è Internet hè diventatu una parte integrante di a so vita. Questu hà purtatu à cambiamenti in a manera chì a ghjente vive a so vita è cumu si custruisce è mantene e relazioni suciali è l'identità di sè stessu, cercanu l'infurmazioni è godenu l'intrattenimentu.

Una linea maiò di ricerca hà ligatu i prublemi di salute mentale à ciò chì hè statu chjamatu l'usu problematicu di l'Internet (o l'usu patologicu o compulsivu di l'Internet), chì hè spessu cuncepitu cum'è un disordine di cuntrollu di l'impulsu simili à l'addiction à u ghjocu è à l'altri addictions comportamentali. A misura più utilizata è validata di l'usu problematicu di l'Internet, u Test di Addiction à Internet (IAT) [7], hè stata custruita per una riformulazione specifica di l'usu di l'Internet di u Manual Diagnostic and Statistical of Mental Disorders Quarta Edizione (DSM-4) criteri di diagnostichi per u Disordine Patologicu di Gambling (per una rivista di e misurazioni problematiche di l'usu di Internet, vede [8]). Comu tali, stu strumentu di screening misura l'aspetti compulsivi di l'usu di l'Internet chì risultanu in una disgrazia clinica o di distress (per esempiu, sintimu preoccupatu per l'Internet; incapacità di cuntrullà o riduce l'usu di l'Internet; sentu d'umore o depressu quandu prova à piantà o riduce l'usu di Internet; stà in linea. più longu di ciò chì hè previstu; mentire annantu à l'usu eccessivu di Internet, è cetara). Tuttavia, ùn ci hè micca un modu standardizatu di classificà l'usu problematicu di l'Internet perchè e misurazioni, cutoffs, è e prucedure di classificazione varienu trà i studii [1].8-9]. A parte queste differenze in i prucessi di diagnostichi, numerosi studii anu truvatu l'usu problematicu di l'Internet per correlate cù i disordini di l'Asse I DSM, principarmenti a depressione, ma ancu a fobia sociale è l'ansietà, l'usu di sustanzi, u disordine di iperattività di carenza d'attenzione, è certe variabili di personalità cum'è l'ostilità.10-13]. U mecanismu putativu da quale l'usu problematicu di l'Internet affetta a salute mentale hè in parte ligatu à u tempu eccessivu passatu nantu à l'attività basate in Web, chì si traduce in una negligenza di l'attività protettiva offline cum'è u sonnu, l'eserciziu fisicu, l'assistenza à a scola è l'attività suciale offline, è parzialmente in relazione à i sintomi di ritirata quandu queste attività ùn ponu micca accede [9,14].

I studii mostranu chì l'aspettu problematicu di l'usu di l'Internet di certi individui sò limitati à una o uni pochi di attività specifiche basate in Web (per esempiu, ghjoculi o usu di e social media), mentri àutri attività ùn sò micca problematiche.15-17]. Bien qu'il y ait quelques preuves récentes que la structure factorielle de l'IAT [7] hè coherente in a misurazione di l'ingaghjamentu problematicu in attività specifiche cum'è u ghjocu è u ghjocu [18], questu hà purtatu à una differenziazione trà l'usu problematicu generalizatu di l'Internet è e forme specifiche di l'usu problematicu di l'Internet. Per esempiu, cum'è a maiò parte di a ricerca di l'usu di l'Internet hà cuncintratu nantu à u ghjocu problematicu basatu in Web, è cum'è parechji studii anu truvatu una associazione trà u ghjocu è a sintomatologia severa di salute mentale, questu hè l'unica forma specifica di usu problematicu di Internet chì hè statu cunsideratu per l'inclusione. in DSM-5, mentri l'usu problematicu generalizatu di Internet è altre forme specifiche ùn anu micca [9,19].

Hè cusì impurtante di diferenze trà l'attività quandu investiganu l'effetti di salute mentale di l'usu di Internet. In certi casi, puderia esse impurtante perchè l'attività in questione hè propensu à diventà addictive, cum'è u ghjocu basatu in Web (per esempiu, poker basatu in Web, scommesse sportive, spins di casinò) [20-23]. In altri casi, puderia esse impurtante perchè u cuntenutu stessu pò avè un impattu nantu à a salute mentale producendu reazioni emotive, cognitive o comportamentali specifiche. Per esempiu, 1 studiu nantu à l'usu di e social media suggerisce chì u cunsumu passiu di cuntenutu suciale aumenta i sentimenti di solitudine, mentri a cumunicazione diretta cù l'amichi ùn [24]. Un altru esempiu hè a ricerca di informazioni. I studii mostranu chì i ghjovani, cumpresi quelli chì anu prublemi di salute mentale, spessu realizanu ricerche mirate in relazione à a so salute fisica è mentale.25-27]. Sicondu l'infurmazioni chì trovanu, stu tipu di cumpurtamentu puderia avè prubabilmente risultati negativi è pusitivi. U cuntenutu di u situ web chì prumove i cumpurtamenti autodistruttivi o l'autore dannu pò esse di particulari preoccupazione. Inoltre, l'adulescenti realizanu una quantità crescente di travagliu scolasticu utilizendu Internet, è cum'è u rendimentu accademicu hè generalmente assuciatu à una salute mentale megliu.28], l'usu di l'Internet per tali scopi puderia esse predittivu di a salute mentale pusitiva invece di ciò chì si aspetta da una perspettiva problematica di l'usu di l'Internet [29,30]. Un'altra ricerca hà dimustratu chì certi tipi di ghjoculi (per esempiu, ghjochi di rolu multiplayer in linea) è certi motivi per ghjucà quelli ghjoculi (risultati in u ghjocu, socializazione, immersione, rilassazione è scappamentu) sò predittivi di prublemi di salute mentale è problematiche. ghjoculi [31-33]. Ancu s'è a maiò parte di a ricerca precedente hè correlazionale, suggerisce chì l'usu di l'Internet pò influenzà a salute mentale sia per l'attività o u cuntenutu chì hè utilizatu o per e cunsequenze ritardate chì seguitanu l'usu di l'Internet.

Stu studiu hà u scopu di investigà cumu a salute mentale di l'adulescenti hè prevista da u tempu passatu in Internet è u so livellu di ingaghjamentu in 7 tippi d'attività Internet: usu di e social media, ghjoculi, ghjoculi d'azzardo, visualizazione di pornografia, lettura di notizia o guardà, attività ligati à a scola o. u travagliu, è e ricerche d'infurmazioni mirate chì ùn sò micca ligati à a scola o à u travagliu. Siconda, u studiu ancu pruvatu s'ellu sti effetti seranu sustinuti o cuntabili da cunsequenze percepite di usu di quelli attività basati in Web. Avemu investigatu l'impattu di e cunsequenze negative (per esempiu, ritirata, perdita di u sonnu) è cunsiquenzi pusitivi (per esempiu, piacè, truvà novi amichi). In più di eseguisce queste analisi nantu à e dati trasversali, avemu ancu pruvatu s'ellu sti effetti predicheranu cambiamenti in a salute mentale per un periudu di 4 mesi.

mètudi

Studiu studiu

I dati sò stati raccolti cum'è una parte di a prova di Prevenzione di Suicide attraversu Internet è Media Based Mental Health Promotion (SUPREME) prucessu (Current Controlled Trials ISRCTN65120704). U studiu hè statu realizatu da i centri di ricerca di salute mentale in cullaburazione in Estonia, Ungheria, Italia, Lituania, Spagna, Svezia è u Regnu Unitu. Comu parte di stu prughjettu, un studiu longitudinale cuntrullatu aleatoriu hè statu realizatu in 2012-2013 per valutà un situ web d'intervenzione di salute mentale basatu in Web, chì hè statu pruvatu in un campionu aleatoriu di adulescenti in una zona scelta di sti paesi. I criteri di inclusione di e scole eranu: (1) l'autorità scolastica accetta di participà; (2) a scola hè una scola statale (vale à dì, micca privata); (3) a scola cuntene almenu 100 studenti in a fascia d'età di 14-16; (4) a scola hà più di 2 maestri per i studienti di 15 anni; (5) micca più di u 60% di i studienti sò di ogni sessu. I participanti sò stati randomizzati in cluster, basatu annantu à l'affiliazione scolastica, in una cundizione d'intervenzione cumpleta (cù accessu à u situ web d'intervenzione) o in un gruppu di cuntrollu di intervenzione minima (senza accessu à u situ web d'interventu), è sò stati amministrati un questionnaire di valutazione in basa è à 2 è 4 mesi di seguitu. U questionnaire includeu dumande nantu à i so abitudini in Internet, a salute mentale è i cumpurtamenti suicidi, è altre variabili pertinenti à a valutazione. Stu studiu hà fattu micca scopu di valutà ogni effetti di l'intervenzione basatu in Web, ma invece esploratu i fatturi di risichi in Internet per i prublemi di salute mentale.

participanti

I sughjetti eranu studienti registrati di scole statali scelti casualmente da una zona predefinita in ogni paese: West Viru County (Estonia), Budapest (Ungheria), Molise (Italia), Vilnius City (Lituania), Barcelona City (Spagna), Stoccolma County (Svezia). ), è l'Inghilterra orientale (u Regnu Unitu). I scoli statali eligibili in questi spazii sò stati disposti aleatoriamente in un ordine di cuntattu, l'ordine in quale e scole sò state cuntattate è dumandate à participà. Se una scola declina, a prossima scola nantu à a lista hè stata cuntattata. Se una scola accettava a participazione, una squadra di circadori andava in a scola è presentava u sfondate, i scopi, i scopi è e prucedure di u studiu à i studienti verbalmente è per via di forme di accunsentu. Siccomu a prucedura di studiu includeva screening per l'adulescenti suicidi, a participazione ùn era micca completamente anonima, ma l'identità di i participanti eranu criptate in u questionnaire. L'accunsentu scrittu hè statu ottenutu da tutti i studienti chì anu accunsentutu à participà (cum'è da unu o i dui genitori secondu e regule etiche in a regione). U studiu hè statu appruvatu da i cumitati d'etica in tutti i paesi participanti.

A prucedura di campionamentu hà risultatu in un numeru tutale di 2286 adulescenti chì participanu à a basa (Estonia = 3 scole, 416 participanti; Ungheria = 6 scole, 413 participanti; Italia = 3 scole, 311 participanti; Lituania = 3 scole, 240 participanti; Spagna = 3 scole, 182 participanti; Svezia = 9 scole, 337 participanti; u Regnu Unitu = 3 scole, 387 participanti). Di i participanti, 1571 (68.72%) sò stati randomizzati à u gruppu d'intervenzione completa è 715 (31.27%) à u gruppu di intervenzione minima. Ci era un tassu di abandonu notevuli in u studiu. In u campionu tutale, u numeru di sughjetti chì anu interromputu a participazione comprende 467 studenti (20.42%) trà T1 è T2 è 244 studenti (13.41%) trà T2 è T3. I sughjetti eranu inclusi in l'analisi longitudinali si avianu participatu almenu à T1 è T3, ma a participazione à T2 ùn era micca necessariu. Questu hà risultatu in una mostra longitudinale di 1544 sughjetti, cù 56% donne è una età media di 15.8 anni (deviazione standard, SD = 0.91 anni).

Misure di usu di Internet

E misure di i cumpurtamenti è l'usi di l'Internet sò stati custruiti specificamente per stu studiu. Questu includeva l'articuli chì misuravanu a regularità di l'usu di Internet (per esempiu, l'usu di l'Internet una volta à u mese versus l'usu una volta à settimana) è u nùmeru d'ore passate in Internet in una settimana tipica. I participanti sò stati ancu dumandati à valutà quantu tempu passanu in 7 attività diverse quandu utilizanu Internet (socializazione, ghjoculi, attività scolastiche o di travagliu, ghjoculi d'azzardo, lettura di notizia o guardà, pornografia è ricerche mirate chì ùn sò micca ligati à a scola o à u travagliu). travagliu). I participanti anu valutatu queste attività nantu à una scala di 7 punti (1 = Passu pocu o pocu tempu per fà questu; 7 = Passu assai tempu per fà questu). L'ultimu gruppu di articuli hà dumandatu à i participanti di valutà e cunsequenze autopercepite di impegnà in queste attività. I participanti sò stati dumandati à valutà a misura in quale e diverse cunsequenze si applicanu à elli, ma solu in relazione à quelle attività chì ellu o ella s'impegnava in un gradu considerableu (avianu prima classificatu cum'è ≥4). I participanti anu valutatu, nantu à una scala di 7 punti (1 = assai raramente o mai; 7 = assai spessu), l'occurrence di e seguenti cunsequenze: "Truvu novi amichi"; "Mi diverte"; "Amparate cose interessanti"; "Saghju in linea più longu di ciò chì vulia"; "Aghju sceltu queste attività invece di stà cù l'amichi (In a vita reale)"; "Staghju tardi è perdo u sonnu"; "Mi sentu depressu o d'umore quandu ùn aghju micca accessu à l'attività sopra citate". I participanti anu ancu valutatu cumu u so usu di l'Internet hà affettatu u so rendimentu di u travagliu o i gradi di a scola (1 = u mo travagliu o i mo qualificazioni soffrenu; 4 = micca affettatu per tuttu; 7 = u mo travagliu o i mo qualificazioni migliurà) è s'ellu era pensatu per cuntribuisce à u so significatu di vita ( 1 = menu significativu; 4 = ugualmente significativu cum'è senza elli; 7 = più significativu).

Per a chiarezza, ci riferimu à alcune di sti cunsiquenzi cum'è "pusitivi" (truvà novi amichi; divertitevi; amparà cose interessanti) perchè sò risultati di l'usu di l'Internet chì ùn implicanu micca necessariamente un cumpurtamentu addictivu è pò esse espertu di guidà à megliu salute mentale (se à tuttu). Ci riferitemu à altre cunsequenze cum'è "negative" (stà in Internet più longu di ciò chì hè previstu; scegliendu attività basate in Web invece di attività suciale offline; stà svegliu è perde u sonnu; sentu d'umore quandu l'attività basata in Web ùn pò micca accede) perchè suggerenu sintomi. di l'usu problematicu di l'Internet è pò dunque esse attesa di purtà à una mala salute mentale. Per esempiu, sti cunsiquenzi negativi s'assumiglia à quelli inclusi in l'IAT [7] è i ​​cunsiglii di misurazione di u Disordine di u ghjocu in Internet da Petry et al [9]. Infine, alcune cunsequenze sò cunsiderate "bidirezionali" (U mo travagliu o i mo qualificazioni migliurà / soffrenu; A mo vita diventa menu o più significativa) perchè i sughjetti puderanu valutà sia negativamente o pusitivu o indicà nisun cambiamentu.

Misure di Salute Mentale

I livelli di depressione, ansietà è stress di i participanti sò stati valutati per mezu di e 3 sottoscale chì custituiscenu a versione di 42 elementi Scala di Stress d'Ansietà di Depressione (DASS-42) [34]. Ogni subscala hè custituita da 14 dichjarazioni chì sò puntuati nantu à una scala Likert di 4 punti secondu quantu a dichjarazione applicata à a persona in a settimana passata. I scale sò pensati per misurà stati emotivi negativi di depressione (disforia, disperazione, svalutazione di a vita, autodeprecazione, mancanza d'interessu o implicazione, anhedonia è inerzia), ansietà (eccitazione autonomica, effetti muscolari scheletrici, ansietà situazionale è soggettiva). l'esperienza di l'affettu ansioso), è u stress o a tensione (difficultà à rilassate, eccitazione nervosa, è esse facilmente arrabbiati o agitati, irritabili o eccessivamente reattivi è impazienti). Studi chì anu investigatu e proprietà psicometriche di sta scala anu riportatu risultati satisfacenti nantu à e misure di affidabilità è di validità in populazioni sane è cliniche.34-37], ancu quandu amministratu nantu à Internet [38]. Tuttavia, ci sò stati rapporti chì i ghjovani adulescenti distinguenu menu trà i 3 fatturi in quantu à l'adulti, è e correlazioni trà elli sò tipicamente elevate.39,40]. L'scala dimustrava una alta coherenza interna in a mostra attuale, in quantu à l'alfa di Cronbach calculata nantu à i dati di basa (depressione alpha=.93; ansietà alpha=.89; stress alpha=.91). Siccomu certi participanti ùn anu micca rispostu à tutti l'articuli di scala, a puntuazione finale nantu à ogni scala hè stata calculata dividendu u puntu di somma da u numeru di elementi chì anu rispostu. Solu i participanti cù 50% di dati mancanti o più sò stati esclusi. E scale sò assai correlate l'una cù l'altru (depressione × ansietà: r=.76; depressione × stress: r=.79; ansietà × stress: r=.78; tutti P valori <.001), è a scala cumminata di 42 elementi dimustrava una alta coherenza interna (alfa = .96). A causa di l'intercorrelazione relativamente alta trà e custruzzioni, è per simplificà l'analisi, e scale 3 sò stati cumminati in una sola misura di salute mentale.

prucedura

Tutte e prucedure di studiu anu fattu in e scole rispettive in aule o sale di computer. I questionarii sò stati amministrati in forma di carta è matita o cù un strumentu di sondaghju basatu in Web, se a scola era capace di furnisce l'urdinatori per tutti i studienti à u mumentu di a raccolta di dati. U questionnaire cuntene articuli usati per screening per adolescenti suicidi (The Paykel Suicide Scale [41]), è a prucedura di screening hè stata fatta in 24 ore dopu ogni onda di raccolta di dati. Dunque, a participazione ùn era micca completamente anonima; in ogni modu, l'identità di i sughjetti sò stati criptati cù "codici di participazione" individuali, chì sò stati scritti nantu à u questionnaire invece di u nome di i participanti. I codici sò stati ligati à l'identità di i pupulari solu per cunnette e dati longitudinalmente è per cuntattà l'adulescenti suicidi à risicu altu (casi d'emergenza) per offre aiutu. I sughjetti sò stati definiti cum'è casi d'urgenza s'ellu rispundenu ch'elli avianu seriamente contemplatu, pianificatu, o tentativu di suicidiu in l'ultime 2 settimane. A prucedura esatta per trattà i casi di risicu variava trà i paesi è era dipendente da e linee etiche regiunale è e risorse d'aiutu dispunibili. I casi d'urgenza sò stati esclusi da l'analisi di dati (n = 23). L'intervenzione pruvata in u prughjettu SUPREME hè stata amministrata dopu a cullizzioni di dati di basa è hè descritta in più in Multimedia Appendice 1.

Analisi di Dati

Dui analisi principali sò stati realizati in questu studiu: 1 analisi di regressione multipla gerarchica transversale è 1 analisi longitudinale. A misura di freccia di l'usu di l'Internet hè stata omessa da l'analisi per via di un effettu di u tettu (90% di i participanti anu dichjaratu chì utilizanu Internet almenu una volta per ghjornu). I variabili predittori rimanenti eranu cusì u numeru di l'ore di settimana in linea, i valutazioni di e 7 attività, è e valutazioni di e 9 cunsequenze di l'usu di Internet. U puntu DASS cumpostu era a variabile dipendente in queste analisi (i testi di supposizioni statistiche sò descritti in Multimedia Appendice 1). In a regressione trasversale, i cumpurtamenti Internet in T1 sò stati utilizati per predichendu a salute mentale in T1. L'analisi di regressione longitudinale predichendu u cambiamentu in u DASS generale (a diferenza di puntuazione trà T1 è T3) per mezu di u cambiamentu in i cumpurtamenti Internet. Solu u più longu seguitu era d'interessu in stu studiu. U sessu, l'età è a cundizione sperimentale sò stati inclusi cum'è variàbili di cuntrollu in u primu mudellu. U tempu spentu in Internet hè aghjuntu in u sicondu mudellu, i valutazioni di l'attività sò aghjuntu in un terzu mudellu, è a cunsiquenza di a cunsiquenza hè aghjuntu in un quartu mudellu. Inoltre, perchè i participanti sò stati urdinati per valutà e cunsequenze percepite solu s'ellu anu realizatu almenu una attività in linea sopra à u limitu> 3, una minurità (n = 82; 5%) di i sughjetti chì i so punteggi anu trascendendu sopra o sottu à u limitu trà T1 è T3. , avia dati incomplete per u calculu di i puntuazioni di a diferenza. Tuttavia, l'analisi di sensibilità ùn anu indicatu nisuna differenza statisticamente significativa trà questi sugetti è altri casi, in quantu à a quantità media di cambiamentu longitudinale in i punteggi DASS o punteggi medii di attività in linea.

 

Risposte alla lingua

Risultati descrittivi

I punteggi DASS-42 puderanu esse calculati per i participanti 2220. I punteggi DASS totali varianu trà 0-3 punti, induve i punteggi più altu indicanu più prublemi di salute mentale. I punteggi medii di basa per i masci, e femine è u campione tutale sò presentati in Table 1. E femine anu puntuatu significativamente più altu ch'è i masci in tutte e misure di salute mentale (Table 1). In u campionu tutale, 1848 participanti (83.24%) avianu un puntu DASS mediu sottu 1, è 314 (14.1%) avianu un puntuatu trà 1 è 1.99, è 58 (2.6%) avianu un puntuatu di 2 o sopra. Ci era una piccula ma significativa differenza trà i paesi in i punteggi DASS (F(6, 2213)= 9.28, η2parziale=.02, P<.001). U cambiamentu mediu in i punteggi DASS in u periodu di studiu di 4 mesi era -0.15 (SD = 0.42), chì indica una diminuzione cù u tempu. I participanti chì abbandunonu u studiu trà T1 è T3 anu un puntu di basa DASS un pocu più altu ch'è i participanti aderenti (differenza media = 0.10; t(2218)= 4.068; P<.001).

Table 1 riassume ancu u tempu mediu informatu passatu nantu à Internet, valutazioni di attività, è valutazioni di cunsequenze à a basa. A tavula riassume chì u numeru mediu di ore passate in Internet per settimana era 17.23, cù una grande variazione in u campionu, è chì l'omi anu passatu un pocu più ore in Internet cà e donne. Era più cumuni per l'adulescenti à utilizà l'Internet per scopi suciali, seguitu da a scola o u travagliu, e ricerche mirate, i ghjoculi, a lettura di nutizie o a fighja, a visualizazione di pornografia è u ghjocu, ancu s'ellu ci era notevoli differenze di genere in queste attività.

 

 

 

   

Tabella 1. I risultati descriptivi (medii è deviazioni standard) per e misure di salute mentale è di usu di Internet à a basa.
Fighjate sta tavula

 

  

Analisi di regressione transversale

L'analisi di regressione multipla gerarchica trasversale hè stata utilizata per predichendu i punteggi DASS in T1 per mezu di l'usu di Internet in T1. U primu mudellu chì cumpone e variàbili di cuntrollu (sessu, età, cundizione sperimentale) era assai significativu (F(3, 1683)= 26.40, P<.001) è spiegatu R2adj= 4.3% di a varianza in psicopatologia. U secondu mudellu (tempu passatu in Internet) hà cuntribuitu significativamente à a prediczione (F cambiamentu(1, 1682)= 26.05, P<.001) da 1.4%, risultatu in un totale di R2adj= 5.7% varianza spiegata. U terzu mudellu (tempu relattivu passatu nantu à l'attività) hà cuntribuitu significativamente à a prediczione (F cambiamentu(7, 1675)= 8.29, P<.001) da 2.8%, risultatu in un totale di R2adj= 8.5% varianza spiegata. U quartu mudellu (cunsequenze di l'usu di Internet) hà cuntribuitu significativamente à a prediczione (F cambiamentu(9, 1666)= 26.80, P<.001) da 11.1%. Questu hà risultatu in un totale finale di R2adj= 19.6% spiegà a varianza, 15.3% di quale era cuntatu da fatturi ligati à Internet. L'aghjustatu R2 cuntinuò à aumentà à ogni passu in l'analisi, chì indica chì u mudellu ùn era micca overfitted. Ùn ci era micca indicazione di collinearità problematica chì tutte e variàbili avianu una tolleranza sopra 0.5. I risultati di l'analisi di regressione, cumprese i coefficienti beta standardizati (ß) per ogni predictore in ogni mudellu, sò riassunti in Table 2.

Table 2 riassume chì u sessu era l'unica variabile significativa di cuntrollu, mentri l'età è a cundizione sperimentale ùn eranu micca. U numaru mediu di l'ora di l'annu passatu nantu à Internet era un predictor significativu di punteggi DASS più altu in i mudelli 2 è 3, ma micca quandu cuntà e cunsequenze di l'usu di Internet in u quartu mudellu. A taglia effettu (ß) di individuale attività Web-basatu variò trà .05 è .13. L'usu di l'Internet per scopi suciali era un predictore significativu di i punteggi DASS in u mudellu 3, ma micca in u mudellu 4, chì suggerenu chì u risicu assuciatu à a socializazione in Internet hè statu cuntatu da e cunsequenze misurate in u studiu. U ghjocu basatu in Web hà seguitu u mudellu oppostu, cum'è questa attività ùn era micca un predictore significativu di DASS in u mudellu 3, ma hà vultatu significativu in u quartu mudellu. U valore beta negativu indica chì u ghjocu basatu in Web era un fattore protettivu assuciatu cù a salute mentale. A realizazione di l'attività di scola o di travagliu in Internet era ancu un fattore protettivu significativu per a psicopatologia in u terzu mudellu, ma micca quandu cuntà e cunsequenze di l'usu di Internet. U ghjocu basatu in Web era un fattore di risicu significativu per i punteggi DASS più altu in i dui mudelli 3 è 4. Cunsumà u cuntenutu di nutizie ùn era micca assuciatu significativamente cù DASS in ogni mudellu. A visualizazione di cuntenutu pornograficu in Internet era un fattore di risicu significativu solu in u mudellu 3, ma micca in u mudellu 4, cusì cunsequenze di l'usu di Internet. A realizazione di ricerche mirate in Internet hè stata assuciata significativamente è assai positivamenti cù i punteggi DASS in i dui mudelli 3 è 4, avè u più grande effettu di l'attività. In quantu à e cunsequenze di l'usu di l'Internet, truvà novi amichi, apprendu cose interessanti, è divertevi ùn anu micca predichendu puntuazioni DASS in u mudellu 4. Cusì, sti cunsiquenzi "pusitivi" ùn parevanu micca agisce cum'è fatturi protettivi. Tuttavia, l'usu di l'Internet chì era percepitu per aumentà u significatu di a vita o migliurà u rendiment di a scola o di u travagliu era un fattore protettivu significativu. I cunsiquenzi "negativi" eranu predittori più putenti di punteggi DASS. Ancu s'ellu stà in Internet più longu di l'uriginale ùn era micca un predictore significativu, e dichjarazioni "Sceltu queste attività invece di stendu cù l'amichi", "Stau tardi è perdo u sonnu", è "Mi sentu depressu o malumore quandu aghju avutu. senza accessu à l'attività sopra menzionate "eranu fattori di risicu assai significativu, cù dimensioni di l'effettu (ß) chì varienu trà .12 è .22.

 

  

Tabella 2. Risultati da l'analisi di regressione multipla gerarchica transversale. E statistiche sò presentate per ogni variabile predittore in ogni mudellu.
Fighjate sta tavula

 

  

Analisi di regressione longitudinale

L'analisi di regressione multipla gerarchica longitudinale hè stata utilizata per predichendu u cambiamentu in a psicopatologia generale (a diferenza di puntuazione trà T1 è T3) per mezu di u cambiamentu in l'usu di Internet. Ùn ci era micca indicazione di livelli problematici di collinearità in u mudellu, postu chì tutte e variàbili avianu un valore di tolleranza sopra 0.7. U primu mudellu chì comprende e variàbili di cuntrollu (sessu, età, cundizione sperimentale) ùn era micca significativu (F(3, 981) <1, P=.59), è nè u sicondu mudellu (tempu passatu in Internet; F cambiamentu(1, 980) <1, P=.95). U terzu mudellu (tempu relattivu passatu nantu à l'attività) hà cuntribuitu significativamente à a prediczione (F cambiamentu(7, 973)= 2.25, P<.03) da R2adj= 0.7% varianza spiegata. Questa cuntribuzione hè stata attribuita à a visualizazione di e nutizie, induve un aumentu di a visualizazione di e nutizie da T1 à T3 era assuciatu cù un aumentu di i punteggi DASS (ß=.07, 95% CI=0.00-0.13, P=.049). Tutte l'altre attività basate in Web eranu micca significative (P≥ .19) in stu mudellu. U quartu mudellu (cunsequenze di l'usu di Internet) hà cuntribuitu significativamente à a prediczione (F cambiamentu(9, 964)= 3.39, P<.001) da 2.1%, risultatu in un totale di R2adj= 2.8% varianza spiegata. U cunsumu di nutizie hè statu resu micca significativu quì (P=.13). A cuntribuzione di u quartu mudellu hè stata attribuita à 2 di e cunsequenze negative. L'affirmazioni "Stau tardi è perdo u sonnu" (ß=.12, 95% CI=0.05-0.19, P=.001) è "Mi sentu depressu o malumore quandu ùn aghju micca accessu à l'attività sopra citata" (ß=.09, 95% CI=0.03-0.16, P<.01) eranu predittori significati in stu mudellu. Tutti l'altri predittori ùn anu micca significativu (cambiamentu in u significatu di a vita: P=.10; altre variàbili avianu P valori sopra à questu).

Cusì, l'usu di l'Internet chì hè statu infurmatu per risultà à stà tardi è perde u sonnu ("perdita di u sonnu") è per pruduce l'umore negativu quandu ùn si pudia micca accede ("ritirata") eranu l'unicu variàbili chì anu predichendu constantemente u cambiamentu longitudinale in a salute mentale. . Per studià più sti cunsiquenzi negativi, 2 regressioni multipla standard sò stati calculati per predichendu i cambiamenti longitudinali in ognuna di sti variàbili per mezu di cambiamenti in u tempu passatu in Internet è e diverse attività basate in Web. U mudellu di regressione chì predicava a perdita di u sonnu era significativu (F(8, 1120)= 5.76, P<.001, R2adj= 3.3% spiegà a varianza) è cusì era a regressione chì hà previstu u ritirata (F(8, 1125)= 11.17, P<.001, R2adj= 6.7% varianza spiegata). I coefficienti di sti regressioni sò riassunti in Table 3 e Table 4, rispettivamente. Table 3 riassume chì u predictore più forte per a perdita di u sonnu aumentatu era una diminuzione di l'attività di scola o di travagliu, seguita da un aumentu di u ghjocu, a ricerca mirata, a visualizazione di pornografia è u tempu in linea in generale. L'attività suciali, i ghjoculi è a visualizazione di e nutizie ùn sò micca significativamente ligati à u cambiamentu in a perdita di u sonnu. Table 4 riassume chì i predittori più forti di u cambiamentu in u ritiru eranu l'attività di ghjocu, seguitu da u tempu generale passatu in Internet, a visualizazione di pornografia è i ghjoculi. I cambiamenti in l'attività suciali, a scola o u travagliu, a visualizazione di e nutizie è e ricerche mirate ùn sò micca assuciati significativamente cù u cambiamentu di u ritiru.

 

 

 

   

Tabella 3. Risultati da l'analisi di regressione multipla chì predice cambiamenti in "perdita di sonnu" per mezu di cambià in l'usu di Internet.
Fighjate sta tavula

 

 

 

   

Tabella 4. Risultati da l'analisi di regressione multipla chì predice cambiamenti in "ritirata" per mezu di cambiamentu in l'usu di Internet.
Fighjate sta tavula

 

 

 

   

Articulu discussione

I risultati trasversali

U scopu di stu studiu era di identificà i fatturi di risichi è di prutezzione di l'Internet per i prublemi di salute mentale è di pruvà se l'effetti di u tempu passatu nantu à Internet è in diverse attività basate in Web puderianu esse cunsideratu da una quantità di cunsequenze percepite di quelli. attività. Questu hè statu investigatu esaminendu l'associu trà a salute mentale generale di l'adulescenti (livelli cumminati di depressione, ansietà è stress o tensione) è quelli cumpurtamenti in Internet, sia in sezione trasversale sia longitudinale per un periodu di 4 mesi.

I risultati trasversali anu dimustratu chì a salute mentale hè stata prevista da i cumpurtamenti in Internet à a basa (15.3% spiegà a varianza dopu avè aghjustatu per u numeru di predittori in u mudellu). E dimensioni di l'effettu individuali eranu piuttostu chjuchi (standardized ß=.05-.22). U tempu passatu in Internet hà avutu un effettu più grande chì a maiò parte di l'attività individuali, ma e cunsequenze di l'usu di l'Internet spiegà a più grande varianza in i punteggi DASS (11.1%). Di questi, 3 di i 4 cunsiquenzi negativi eranu i predittori più impurtanti (preferenza per l'attività basata in Web per l'attività suciale offline, a perdita di u sonnu è u ritirata), mentre chì e cunsiquenzi pusitivi ùn anu micca significativu. L'usu di l'Internet chì era percepitu per aumentà u significatu di a vita o per migliurà i gradi di a scola o u rendimentu di u travagliu era assuciatu cù una salute mentale megliu, ma l'effetti eranu più chjuchi chè per e cunsequenze negative.

Inoltre, i risultati anu dimustratu chì u tempu passatu in Internet, l'usu di e social media, a visualizazione di pornografia, è l'attività di scola o di travagliu sò solu predittori significativi quandu e cunsequenze percepite ùn sò micca contabilizzate, chì suggerisce chì l'effetti di a salute mentale di queste attività sò spiegati da u cunsequenze. U ghjocu basatu in Web, i ghjoculi è e ricerche mirate, invece, eranu predittori significativi di a salute mentale ancu quandu u cuntrollu di e cunsequenze percepite, chì suggerenu chì u cuntenutu di queste attività era relativamente impurtante in paragunà cù e cunsequenze percepite, in quantu à a salute mentale. . Inseme, sti risultati indicanu chì tutti l'attività Web-basatu misurata in stu studiu sò predictive di salute mentale, ma solu certi di elli pari avè effetti cuntenuti-basatu abbastanza grande à esse rilevatu in un mudellu cumplettamente aghjustatu. L'altri attività parevanu affettà solu a salute mentale per mezu di e so cunsequenze percepite, principarmenti a preferenza per l'interazzione basata in Web, a perdita di u sonnu è u ritirata. Siccomu sti cunsiquenzi negativi sò indicativi di l'usu problematicu di Internet [9,14], u so effettu relativamente forte nantu à a salute mentale hè previstu da una perspettiva problematica di l'usu di Internet. Hè da nutà, però, chì e cunsequenze percepite pò esse diverse da e cunsequenze reali.

I risultati longitudinali

Studi precedenti anu ligatu a perdita di u sonnu è i sintomi di ritirata à i prublemi di salute mentale è l'usu problematicu di Internet.9,12,42-45]. L'analisi longitudinali in stu studiu suggerenu di manera simile chì a perdita di u sonnu è a retirazzione (umore negativu quandu u cuntenutu hè inaccessibile) predice cambiamenti in a salute mentale à u tempu (2.1% di varianza spiegata), è in fattu, questi eranu l'unicu variàbili per fà cusì in u longu tempu. termini. I cambiamenti longitudinali in u tempu spentu in Internet è e diverse attività ùn anu micca predichendu u cambiamentu in a salute mentale direttamente, ma invece avianu un effettu indirettu predichendu i cambiamenti in a perdita di u sonnu è a retirazzione (3.3% è 6.7% spieganu a varianza, rispettivamente). Questu suggerisce chì u tempu passatu in Internet è u cuntenutu visti sò predittivi di a salute mentale principalmente perchè predichenu cunsequenze percepite negative, cum'è a perdita di u sonnu è a retirazzione. Questa interpretazione hè in linea cù l'approcciu di l'usu problematicu di l'Internet è sustene ancu a differenziazione trà e forme generalizate è specifiche di usu problematicu di l'Internet (per esempiu, [15-17]), postu chì l'attività eranu veramente assuciate in modu diversu cù cunsequenze negative. Suggerisce ancu chì l'intervenzioni destinate à riduce l'effetti negativi nantu à a salute mentale di l'usu di l'Internet puderanu indirizzà e cunsequenze negative invece di l'usu di l'Internet stessu. Per esempiu, invece di riduce u tempu passatu in una certa attività, l'intervenzione puderia fucalizza nantu à assicurà chì l'attività ùn interferiscenu micca cù u sonnu. In ogni casu, cù certi tipi di usu d'Internet, cum'è u ghjocu, l'intervenzioni specifiche di l'attività ponu esse più efficaci.

General Discussion

I risultati di stu studiu cunfirmanu chì l'usu di l'Internet problematicu (o malsanu) ùn pò micca esse simpricimenti equiparatu à l'usu d'Internet d'alta intensità o frequente. Prima, ancu s'è u tempu passatu nantu à l'Internet hè stata assuciata negativamente cù a salute mentale, alcune attività, cum'è u travagliu di a scola, sò stati assuciati positivamente. Siconda, u tempu passatu in Internet ùn era micca un fattore di risicu indipendente per a salute mentale dopu à cuntà e cunsequenze percepite di l'usu di l'Internet, sottolineando chì l'usu di Internet ùn hè micca intrinsecamente dannusu. Ancu quandu si tratta di attività specifiche, per esempiu, ghjoculi, a relazione puderia esse cumplessa. Studi precedenti anu stabilitu chì i ghjoculi anu un effettu negativu nantu à a salute mentale (per esempiu, [12,29]), mentri in stu studiu, l'effetti eranu pusitivi. A maiò parte di i studii chì anu truvatu effetti negativi di u ghjocu sò generalmente investigati solu i ghjoculi problematici. Cusì, pare pussibile chì u ghjocu hà alcune proprietà protettive quandu s'utilice in una certa misura, ma cunsiquenzi negativi puderanu ombreghje queste proprietà quandu s'utilice eccessivamente. Per esempiu, in stu studiu, avemu trovu chì, malgradu i so effetti pusitivi di salute mentale, i ghjoculi predichevanu significativamente a perdita di u sonnu è u ritiru, chì à u turnu eranu assuciati cù prublemi di salute mentale. In cunfurmità cù questu, un studiu europeu recente nantu à i ghjoculi trà i zitelli di 6-11 anni, hà truvatu chì, una volta cuntrullati per i predictori di l'usu elevatu, i ghjoculi ùn sò micca assuciati significativamente cù prublemi di salute mentale, ma era invece assuciatu cù menu prublemi di relazione di pari è deficit prosocial. [46].

U ligame causale trà l'usu generale di Internet è a salute mentale pari ancu cumplessu. L'autori precedenti anu ricunnisciutu a pussibilità chì u risicu assuciatu à l'usu di l'Internet puderia riflette un disordine digià presente, chì pò avè un effettu nantu à cumu si usa l'Internet.47-49]. Certi stili cognitivi chì custituiscenu a dispusizione versu l'usu di l'Internet in certi modi ponu ancu influenzà a salute mentale. Per esempiu, Brand et al [50] suggerì chì l'usu problematicu di l'Internet hè assuciatu cù l'aspettattivi chì l'Internet pò esse usatu per influenzà positivamente l'umore, chì in certi casi pò esse una falsa supposizione in nome di l'utilizatore. A realtà deludente di questu pò aggravà i prublemi di salute mentale preesistenti. In stu studiu, eseguisce e ricerche mirate (senza relazione à a scola o à u travagliu) hè stata assuciata cù punteggi DASS più altu è hà avutu una dimensione d'effettu più grande chì qualsiasi altra attività basata in Web. Una spiegazione pussibule per questu hè chì l'individui chì anu più distressa sò più propensi à utilizà l'Internet cum'è strumentu per affruntà i so prublemi.27]. Puderia ancu riflette una tendenza generale à s'appoghjanu nantu à e fonti basate in Web per risolve prublemi o preoccupazioni ancu quandu l'aiutu prufessiunale seria più utile. In ogni casu, perchè i prublemi di salute ùn sò micca l'unicu scopu pussibule di e ricerche in Internet, studii futuri anu da scopre più sta ipotesi.

Inoltre, ancu se a perdita di u sonnu in Internet hè stata trovata per esse un predictore longitudinale di a salute mentale, ci hè un ligame bidirezionale stabilitu trà i prublemi di dorme è a depressione.51] in quantu à l'umore è u funziunamentu affettiva in generale [52]. Sembra dunque prubabile chì a relazione trà a perdita di u sonnu di l'usu di Internet è a salute mentale hè ancu reciproca. Dunque, l'intervenzioni destinate à riduce l'usu problematicu di l'Internet ponu esse più riesciuti s'ellu includenu trattamentu simultaneo di disordini di comorbidità (cumprese a depressione è i disordini di u sonnu). In listessu modu, una quantità di studii precedenti anu truvatu chì u ghjocu problematicu hè predittivu di l'usu problematicu generalizatu di l'Internet, chì suggerenu chì u ghjocu addictivu è l'usu di l'Internet anu una certa etiologia cumuni.20-23,53]. I nostri risultati sustenenu sta vista, postu chì l'attività di ghjocu era u più forte predittore di a retirazzione percepita, chì suggerenu chì u trattamentu di i cumpurtamenti problematici di l'usu di l'Internet duveria ancu indirizzà ogni prublema di ghjocu. Tuttavia, hè impurtante chì i studii futuri esaminà in più dettagliu quali variabili agiscenu cum'è precursori di l'usu dannosu di l'Internet (per esempiu, personalità, fatturi cognitivi, emotivi è motivazionali, è disordini mentali esistenti) è quali variabili agisce cum'è risultati è mediatori. Siccomu certi duminii di a personalità puderanu custituiscenu una predisposizione à i fatturi di risichi cum'è a retirazzione, i studii futuri anu da investigà u rolu mediatore di tali variabili non patologichi.

In stu studiu, ùn avemu micca trovu effettu di cunsiquenzi pusitivi percepitu di l'usu di l'Internet nantu à a salute mentale, è hè pussibule chì questu hè perchè sò in realtà piuttostu motivi per aduprà Internet. In altri palori, i participanti puderanu avè infurmatu cunsequenze ch'elli speranu piuttostu cà ciò chì hè accadutu veramente. Sagioglou et Greitemeyer [54] hà signalatu chì i risultati auto-riportati di e diverse attività di Internet pò avè una validità limitata, soprattuttu quandu sò fatti distanti temporalmente, in quale casu pò riflette più ciò chì i participanti vedenu cum'è motivazioni plausibili per u so usu. E misure più precise ponu esse ottenute quandu i participanti sò dumandati à valutà immediatamente dopu à aduprà una applicazione Web, chì ùn era micca pussibule in stu studiu. Studi futuri duveranu cunsiderà trattà e cunsequenze pusitive di l'usu di l'Internet cum'è predittori di l'usu di certu cuntenutu basatu in Web (in modi sani o malsani) piuttostu cà cum'è predittori diretti di a salute mentale.

Limitazioni

Stu studiu hè limitatu da a natura di e misurazioni utilizati per stimà l'usu di l'Internet di i participanti. Una questione di validità cuncerna e cunsequenze di l'usu di l'Internet, chì ùn pò micca esse assuciatu per riflette perfettamente i risultati veri. In più di a difficultà di osservà l'impattu di l'attività di ogni ghjornu nantu à a propria salute è i cumpurtamenti, sta misura puderia ancu esse particularmente vulnerabile à ricurdà i preghjudizii è l'effetti di l'expectativa. Dunque, stu studiu hà pensatu solu à misurà e cunsequenze percepite. Hè ancu difficiuli di sapè se e cunsequenze percepite sò prudutte da i cumpurtamenti di l'Internet o un terzu fattore, cum'è i disordini di comorbidità. Un'altra limitazione di stu studiu hè chì ùn avemu micca fattu misure in prufundità di u cuntenutu Web chì i participanti utilizanu. Per quessa, unu deve piglià prudenza quandu applicà sti risultati à usi di cuntenutu più specifichi; per esempiu, diversi tipi di ghjochi è attività di rete suciale pò avè effetti diffirenti nantu à e cunsequenze percepite è a salute mentale. Inoltre, e nostre misurazioni ùn anu micca inclusu alcun strumentu di diagnosticu problematicu di l'usu di Internet. Hè pussibule chì s'è no avia inclusu più cunsiquenzi negativu di usu Internet, o specifichi criterii di usu di Internet problematicu, stu avissi spiegatu una proporzione maiò di l'effetti di l'attività Web-basatu. Infine, ci era un tassu di abbandunamentu notevuli trà e misure di basa è di seguitu (34%), chì hà riduciutu u putere statisticu in l'analisi longitudinali cumparatu cù l'analisi trasversali. Inoltre, a participazione à stu studiu ùn era micca completamente anonima, è i participanti cù un altu risicu di suicidiu sò stati esclusi da l'analisi di dati, chì puderia significà chì alcuni di l'adulescenti cù a psicopatologia più severa ùn sò micca rapprisintati in l'analisi.

cuegghiè

Diversi attività basate in Web o cuntenutu pò avè effetti specifichi nantu à a salute mentale, ancu quandu s'utilice in livelli moderati è quandu aghjustate per u numeru di ore passate in Internet. L'attività basate in Web sò diffirenti in quantu in modu coerente, quantu è in quale direzzione afectanu a salute mentale. L'attività sò ancu diffirenti in quantu à e cunsequenze negative chì pruducenu, è queste cunsequenze (in particulare a perdita di u sonnu è u ritiru) parenu predichendu i risultati di salute mentale in una misura più grande di l'attività stessi. Per quessa, pare chì u tempu passatu in Internet è u cuntenutu Web-based sò predictive di salute mentale principalmente perchè predichendu tali cunsiquenzi negativi. Questi risultati sottolineanu l'impurtanza di diferenze trà e forme generalizate è specifiche di usu problematicu di Internet. Hè ancu cunfirmatu chì l'usu di Internet ùn hè micca intrinsecamente dannusu, ma dipende di l'attività chì unu impegna, è cumu si affetta l'individuu. U cambiamentu in a salute mentale cù u tempu pare esse megliu preditu da i cambiamenti in a perdita di u sonnu è u ritiru in Internet, è l'intervenzioni per riduce l'usu dannosu di l'Internet duveranu dunque mira à tali cunsequenze. E cunsiquenzi pusitivi di l'usu di l'Internet ùn ponu micca predichendu direttamente a salute mentale, ma puderianu predichendu a propensione à impegnà in certe attività basate in Web in modu eccessivu o problematicu. In ogni casu, a causalità trà l'usu di l'Internet è a morbidità di a salute mentale hè cumplessa è prubabile di esse reciproca, chì significa chì l'intervenzioni o trattamenti di l'usu problematicu di l'Internet puderanu esse multifaceted per esse efficace.

 

 

 

   

Acknowledgments

 

Tutti l'autori, eccettu J Westerlund, anu participatu à e fasi di pianificazione o esecuzione di u prughjettu SUPREME, cumpresu u Prughjettu Controlled Randomized, induve V Carli era u investigatore principale. J Balasz, A Germanavicius , M Sarchiapone, A Värnik, è V Carli eranu i capi di u situ o coordinatori di u campu di u prughjettu SUPREME in i so rispettivi paesi. S Hökby è G Hadlaczky anu cuncipitu di l'investigazione attuale, realizatu l'analisi statistiche, è preparatu u manuscrittu, à quale J Westerlund hà fattu cuntributi critichi, rivisendu per un cuntenutu intellettuale impurtante. Tutti l'autori anu rivisatu è appruvatu u manuscrittu finali. U prughjettu SUPREME hè statu finanzatu 60% da l'Agenzia Esecutiva di a Cummissione Europea per a Salute è i Cunsumatori (EAHC; Numero di Accordu di Grant: 2009.12.19) è 40% da i centri di i paesi participanti.

Cunflitti di interessu

 

Nunda declarata.

 

Multimedia Appendice 1

File PDF (File PDF Adobe), 40 KB


Vede ancu

  1. Merikangas KR, He JP, Burstein M, Swanson SA, Avenevoli S, Cui L, et al. Prevalenza di a vita di i disordini mentali in l'adulescenti americani: risultati da u National Comorbidity Survey Replication-Adolescent Supplement (NCS-A). J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 2010 Oct;49(10):980-989 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  2. Wittchen HU, Jacobi F, Rehm J, Gustavsson A, Svensson M, Jönsson B, et al. A dimensione è u pesu di i disordini mentali è altri disordini di u cervellu in Europa 2010. Eur Neuropsychopharmacol 2011 Sep; 21 (9): 655-679. [CrossRef] [영어 sublingual]
  3. Zahn-Waxler C, Klimes-Dougan B, Slattery MJ. Internalizazione di i prublemi di a zitiddina è di l'adulescenza: prospettive, trappule, è prugressu in capiscenu u sviluppu di l'ansietà è a depressione. Dev Psychopathol 2000;12(3):443-466. [영어 sublingual]
  4. World Health Organization. Prevenzione di u suicidiu: un imperativu glubale. Svizzera : Urganisazione Munniali di a Salute ; 2014.
  5. Statistiche di u mondu Internet. 2015. Utilizazione di Internet in l'URL di l'Unione Europea: http://www.internetworldstats.com/stats9.htm [accessu 2016-04-15] [WebCite Cache]
  6. Eurostat. 2013. Statistiche di usu di l'Internet - individui URL: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Internet_use_statistics_-_individuals [accessu 2016-04-15] [WebCite Cache]
  7. U ghjovanu KS. Addiction à l'Internet: L'Emergenza di un Novu Disorderu Clinicu. CyberPsychology & Behavior 1998 Jan; 1 (3): 237-244. [CrossRef]
  8. Laconi S, Rodgers RF, Chabrol H. A misurazione di l'addiction à Internet: Una rivista critica di scale esistenti è e so proprietà psicometriche. Computers in Human Behavior 2014 Dec;41: 190-202 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef]
  9. Petry NM, Rehbein F, Gentile DA, Lemmens JS, Rumpf HJ, Mößle T, et al. Un cunsensu internaziunale per a valutazione di u disordine di u ghjocu in Internet utilizendu u novu approcciu DSM-5. Addiction 2014 Sep; 109 (9): 1399-1406. [CrossRef] [영어 sublingual]
  10. Kaess M, Durkee T, Brunner R, Carli V, Parzer P, Wasserman C, et al. L'usu patologicu di l'Internet trà l'adulescenti europei: psicopatologia è cumpurtamenti autodistruttivi. Eur Child Adolesc Psychiatry 2014 Nov;23(11):1093-1102 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  11. Carli V, Durkee T, Wasserman D, Hadlaczky G, Despalins R, Kramarz E, et al. L'associazione trà l'usu patologicu di l'internet è a psicopatologia comorbida: una rivista sistematica. Psicopatologia 2013;46(1):1-13. [CrossRef] [영어 sublingual]
  12. King DL, Delfabbro PH, Zwaans T, Kaptsis D. Funzioni cliniche è comorbidità di l'assi I di l'utilizatori di l'Internet patologicu di l'adulescenti australiani è i video game. Aust NZJ Psychiatry 2013 Nov; 47 (11): 1058-1067. [CrossRef] [영어 sublingual]
  13. Ko CH, Yen JY, Yen CF, Chen CS, Chen CC. L'associazione trà l'addiction à Internet è u disordine psichiatricu: una rivista di a literatura. Eur Psichiatria 2012 Jan;27(1):1-8. [CrossRef] [영어 sublingual]
  14. Block JJ. Problemi per DSM-V: dipendenza da Internet. Am J Psychiatry 2008 Mar; 165 (3): 306-307. [CrossRef] [영어 sublingual]
  15. Montag C, Bey K, Sha P, Li M, Chen YF, Liu WY, et al. Hè significativu di distingue trà l'addiction generalizata è specifica di l'Internet? Evidenza da un studiu interculturale da Germania, Svezia, Taiwan è Cina. Asia Pac Psychiatry 2015 Mar; 7 (1): 20-26. [CrossRef] [영어 sublingual]
  16. Király O, Griffiths M, Urbán R, Farkas J, Kökönyei G, Elekes Z, et al. L'usu problematicu di l'internet è i ghjoculi problematici in ligna ùn sò micca listessi: risultati da un grande campionu di l'adulescente rappresentativu naziunale. Cyberpsychol Behav Soc Netw 2014 Dec;17(12):749-754 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  17. van Rooij AJ, Schoenmakers TM, van de Eijnden RJ, van de Mheen D. Compulsive Internet use: the role of online gaming and other internet applications. J Adolesc Health 2010 Jul;47(1):51-57. [CrossRef] [영어 sublingual]
  18. Khazaal Y, Achab S, Billieux J, Thorens G, Zullino D, Dufour M, et al. Struttura di Factor di a Test di Addiction à Internet in Gamers Online è Poker Players. JMIR Ment Health 2015 Apr;2(2):e12 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  19. Associazione Psichiatrica Americana. DSM5. 2013. URL di disordine di u ghjocu in Internet: http://www.dsm5.org/Documents/Internet%20Gaming%20Disorder%20Fact%20Sheet.pdf [accessu 2016-04-15] [WebCite Cache]
  20. Critselis E, Janikian M, Paleomilitou N, Oikonomou D, Kassinopoulos M, Kormas G, et al. U ghjocu in Internet hè un fattore predittivu di u cumpurtamentu addictivu in Internet. J Behav Addict 2013 Dec; 2 (4): 224-230 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  21. Phillips JG, Ogeil RP, Blaszczynski A. Interessi Elettronici è Cumportamenti Associati cù Problemi di Gambling. Int J Ment Health Addiction 2011 Oct 15; 10 (4): 585-596. [CrossRef]
  22. Tsitsika A, Critselis E, Janikian M, Kormas G, Kafetzis DA. Associazione trà u ghjocu in Internet è l'usu problematicu di l'Internet trà l'adulescenti. J Gambl Stud 2011 Sep;27 (3): 389-400. [CrossRef] [영어 sublingual]
  23. Yau YH, Pilver CE, Steinberg MA, Rugle LJ, Hoff RA, Krishnan-Sarin S, et al. Relazioni trà l'usu problematicu di l'internet è a gravità di u prublema di ghjocu: risultati da una indagine di u liceu. Addict Behav 2014 Jan;39(1):13-21 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  24. Burke M, Marlow C, Lento T. Attività di rete suciale è benessiri suciale. 2010 Presentatu à : Atti di a Cunferenza SIGCHI nantu à i Fattori Umani in i Sistemi di Informatica (CHI'10); 2010 Apr 10-15; Atlanta, Georgia, U.S.A. [CrossRef]
  25. Burns JM, Davenport TA, Durkin LA, Luscombe GM, Hickie IB. Internet cum'è un locu per l'utilizazione di i servizii di salute mentale da i ghjovani. Med J Aust 2010 Jun 7;192(11 Suppl):S22-S26. [영어 sublingual]
  26. Horgan A, Sweeney J. L'usu di i ghjovani studienti di l'Internet per l'infurmazioni è u sustegnu di salute mentale. J Psychiatr Ment Health Nurs 2010 Mar; 17 (2): 117-123. [CrossRef] [영어 sublingual]
  27. Trefflich F, Kalckreuth S, Mergl R, Rummel-Kluge C. L'usu di l'internet di i pazienti psichiatrici currisponde à l'usu di l'internet di u publicu generale. Psichiatria Res 2015 Mar 30; 226 (1): 136-141. [CrossRef] [영어 sublingual]
  28. DeSocio J, Hootman J. Salute mentale di i zitelli è successu scola. J Sch Nurs 2004 Aug;20(4):189-196. [영어 sublingual]
  29. Gentile DA, Choo H, Liau A, Sim T, Li D, Fung D, et al. L'usu patologicu di i video games trà i ghjovani: un studiu longitudinale di dui anni. Pediatria 2011 Feb;127(2):e319-e329. [CrossRef] [영어 sublingual]
  30. Jackson LA, von Eye A, Witt EA, Zhao Y, Fitzgerald HE. Un studiu longitudinale di l'effetti di l'usu di l'Internet è di i videogames nantu à u rendiment accademicu è i roli di genere, razza è redditu in queste relazioni. Computers in Human Behavior 2011 Jan; 27 (1): 228-239. [CrossRef]
  31. Király O, Urbán R, Griffiths M, Ágoston C, Nagygyörgy K, Kökönyei G, et al. L'effettu mediatore di a motivazione di u ghjocu trà i sintomi psichiatrici è u ghjocu problematicu in linea: un sondaghju in linea. J Med Internet Res 2015;17(4):e88 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  32. Scott J, Porter-Armstrong AP. Impattu di i ghjochi di rolu multiplayer in linea nantu à u benessere psicosociale di l'adulescenti è i ghjovani adulti: rivisione di l'evidenza. Psichiatria J 2013 Article ID 464685. [CrossRef]
  33. Zanetta Dauriat F, Zermatten A, Billieux J, Thorens G, Bondolfi G, Zullino D, et al. Motivazioni à ghjucà predanu cunsegna eccessiva in ghjochi di ghjocu di role-online in masse multiplayer: evidenze da un sondaggio in linea. Eur Addict Res 2011; 17 (4): 185-189. [CrossRef] [영어 sublingual]
  34. Lovibond PF, Lovibond SH. A struttura di i stati emotivi negativi: paraguni di e Scale di Stress di Depressione Anxiety (DASS) cù l'Inventarii di Depressione è Ansietà di Beck. Behav Res Ther 1995 Mar;33(3):335-343. [영어 sublingual]
  35. Antony MM, Bieling PJ, Cox BJ, Enns MW, Swinson RP. Pruprietà psicometrica di e versioni 42-item è 21-item di a Depression Anxiety Stress Scales in gruppi clinichi è una mostra di a cumunità. Valutazione psicologica 1998; 10 (2): 176-181. [CrossRef]
  36. Crawford JR, Henry JD. The Depression Anxiety Stress Scales (DASS): dati normativi è struttura latente in una grande mostra non clinica. Br J Clin Psychol 2003 Jun;42(Pt 2):111-131. [CrossRef] [영어 sublingual]
  37. Pagina AC, Hooke GR, Morrison DL. Pruprietà psicometrica di e Scale di Stress di Depressione Anxiety (DASS) in campioni clinichi depressi. Br J Clin Psychol 2007 Sep;46 (Pt 3): 283-297. [CrossRef] [영어 sublingual]
  38. Zlomke KR. Pruprietà psicometrica di e versioni amministrate in Internet di Penn State Worry Questionnaire (PSWQ) è Depression, Anxiety, and Stress Scale (DASS). Computers in Human Behavior 2009 Jul; 25 (4): 841-843. [CrossRef]
  39. Duffy CJ, Cunningham EG, Moore SM. Breve rapportu: a struttura di fattori di stati d'umore in una mostra di l'adulescente precoce. J Adolesc 2005 Oct;28(5):677-680. [CrossRef] [영어 sublingual]
  40. Szabó M. A versione corta di a Depression Anxiety Stress Scales (DASS-21): struttura di fattore in una ghjovana mostra adulescente. J Adolesc 2010 Feb;33(1):1-8. [CrossRef] [영어 sublingual]
  41. Paykel ES, Myers JK, Lindenthal JJ, Tanner J. Sentimenti suicidi in a populazione generale: un studiu di prevalenza. Br J Psichiatria 1974 May;124: 460-469. [영어 sublingual]
  42. An J, Sun Y, Wan Y, Chen J, Wang X, Tao F. Associazioni trà l'usu problematicu di l'internet è i sintomi fisichi è psicologichi di l'adulescenti: u rolu pussibule di a qualità di u sonnu. J Addict Med 2014;8(4):282-287. [CrossRef] [영어 sublingual]
  43. Caplan SE. Preferenza per l'interazzione suciale in linea: una teoria di l'usu problematicu di l'Internet è u benessere psicosociale. Communication Research 2003;30(6):625-648 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef]
  44. Lam LT. Addiction à i ghjoculi in Internet, usu problematicu di l'internet è prublemi di sonnu: una rivista sistematica. Curr Psychiatry Rep 2014 Apr;16 (4):444. [CrossRef] [영어 sublingual]
  45. Lee BW, Stapinski LA. A ricerca di sicurezza in Internet: relazione trà l'ansietà suciale è l'usu problematicu di l'internet. J Anxiety Disorder 2012 Jan; 26 (1): 197-205. [CrossRef] [영어 sublingual]
  46. Kovess-Masfety V, Keyes K, Hamilton A, Hanson G, Bitfoi A, Golitz D, et al. Hè u tempu passatu à ghjucà à i video games assuciati cù a salute mentale, e cumpetenze cognitive è suciale in i zitelli? Soc Psichiatria Psichiatria Epidemiol 2016 Mar;51(3):349-357. [CrossRef] [영어 sublingual]
  47. Holden C. Psichiatria. L'addictioni comportamentali debutanu in u DSM-V prupostu. Science 2010 Feb 19;327(5968):935. [CrossRef] [영어 sublingual]
  48. Pies R. Dumattenu DSM-V a "dipendenza da l'Internet" un disordine mentale? Psichiatria (Edgmont) 2009 Feb; 6 (2): 31-37 [GRATUIT Testo integrale] [영어 sublingual]
  49. Shaffer HJ, Hall MN, Vander Bilt J. "Computer addiction": una considerazione critica. Am J Orthopsychiatry 2000 Apr; 70 (2): 162-168. [영어 sublingual]
  50. Brand M, Laier C, Young KS. Addiction à Internet: stili di coping, aspettative è implicazioni di trattamentu. Front Psychol 2014 Nov;5:1256 [GRATUIT Testo integrale] [CrossRef] [영어 sublingual]
  51. Riemann D, Participanti à l'atelier. A gestione efficace di i disordini di u sonnu riduce i sintomi depressivi è u risicu di depressione? Drugs 2009;69 Suppl 2:43-64. [CrossRef] [영어 sublingual]
  52. Watling J, Pawlik B, Scott K, Booth S, Short MA. A perdita di u sonnu è u funziunamentu affettivu: più cà solu umore. Behav Sleep Med 2016 May 9: 1-16 Epub prima di stampa. [CrossRef] [영어 sublingual]
  53. Dowling NA, Brown M. Cumunalità in i fatturi psicologichi assuciati cù u prublema di ghjocu è a dependenza di Internet. Cyberpsychol Behav Soc Netw 2010 Aug;13 (4):437-441. [영어 sublingual]
  54. Sagioglou C, Greitemeyer T. E cunsequenze emotive di Facebook: Perchè Facebook provoca una diminuzione di l'umore è perchè a ghjente l'utilizanu sempre. Computers in Human Behavior 2014 Jun;35: 359-363. [CrossRef]

 


Abbreviations

DASS: Scala di Stress d'Ansietà di Depressione
DSM: Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali
IAT: Pruvisu di l'Addiccioni Internet
SUPREME: A prevenzione di u suicidiu attraversu Internet è a promozione di a salute mentale basata in i media

Editatu da J Torous; sottumessu 29.04.16; peer-reviewed by V Rozanov, B Carron-Arthur, T Li; cumenti à l'autore 31.05.16; versione rivista ricevutu 14.06.16; accettatu 15.06.16; publicatu u 13.07.16

©Sebastian Hökby, Gergö Hadlaczky, Joakim Westerlund, Danuta Wasserman, Judit Balazs, Arunas Germanavicius, Núria Machín, Gergely Meszaros, Marco Sarchiapone, Airi Värnik, Peeter Varnik, Michael Westerlund, Vladimir Carli. Originariamente publicatu in JMIR Mental Health (http://mental.jmir.org), 13.07.2016.

Questu hè un articulu d'accessu apertu distribuitu sottu à i termini di a Creative Commons Attribution License (http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/), chì permette l'usu, a distribuzione è a ripruduzzione senza restrizioni in qualsiasi supportu, purtendu l'uriginale. u travagliu, publicatu prima in JMIR Mental Health, hè citatu bè. L'infurmazione bibliografica cumpleta, un ligame à a publicazione originale in http://mental.jmir.org/, è ancu sta infurmazione di copyright è licenza deve esse incluse.