(CAUSATION) I razziali trà u sanu, problemàticu è addicatu Internet in quantu riguardia comorbidezza è carattica propria di l'autocognu (2018)

J Behav Addict. 2018 Feb 15: 1-13. doi: 10.1556 / 2006.7.2018.13.

Leménager T1, Hoffmann S1, Dieter J1, Reinhard I2, Mann K1, Kiefer F1.

https://doi.org/10.1556/2006.7.2018.13

astrattu

fondo

L'utilizatori di Internet Addicted presentanu tassi più alti di comorbidità, per esempiu, disordini di iperattività di deficit d'attenzione (ADHD), depressivi è disordini d'ansietà. Inoltre, i deficits in e caratteristiche di l'autoconcepimentu sò stati trovati in i gamers di Internet addicted è l'utilizatori di e rete suciale. L'obiettivu di stu studiu era di esaminà i ligami trà l'usu di Internet sanu, problematicu è dipendente in quantu à e comorbidità è e caratteristiche di l'autoconcepimentu. L'associazione trà sintomi simili à ADHD sviluppati recentemente senza un diagnosticu sottostante è l'usu di l'Internet addictive hè statu ancu esaminatu.

mètudi

n = 79 cuntrolli sani, n = 35 problematicu, è n = 93 utenti di Internet addicted sò stati valutati per comorbidità, cumpetenze suciali è emotive, immagine di corpu, autostima è stress percepitu. In più di un diagnosticu di ADHD, i sintomi di ADHD sviluppati recentemente sò stati ancu valutati.

Risposte alla lingua

L'utilizatori addicti anu dimustratu più deficit di cuncepimentu di sè stessu è tassi più alti di comorbidità cù ADHD, disordini depressivi è d'ansietà. L'utilizatori addicted è problematichi anu mostratu similitudini in a prevalenza di i disordini di a personalità di u cluster B è i livelli diminuiti di caratteristiche ligati à l'intelligenza emotiva. I participanti cù sintomi simili à ADHD sviluppati recentemente anu puntuatu più altu in a vita è a gravità attuale di l'usu di l'Internet cumparatu cù quelli senza sintomi ADHD. I participanti Addicted cù sintomi ADHD sviluppati recentemente anu dimustratu una gravità di usu di Internet per a vita più altu cumparatu cù quelli senza sintomi.

cuegghiè

I nostri risultati indicanu chì i disordini di a personalità di u cluster B è i prublemi premorbidi in l'intelligenza emotiva puderanu presentà un ligame trà l'usu di Internet problematicu è addictivu. Inoltre, i risultati furniscenu una prima indicazione chì l'usu di l'Internet addictive hè in relazione cù sintomi simili à ADHD. I sintomi di ADHD anu da esse valutati in u sfondate di l'usu di l'Internet addicted.

Segni: usu di Internet problematicu è addicted, cumurità, Sintomi ADHD, autoconcepte

I MUVRINI

A causa di a digitalizazione accelerata, in particulare, in quantu à i dispositi digitali portables, l'Internet hè accessibile in ogni locu è in ogni mumentu. Per quessa, ùn hè micca particularmente surprisante chì l'usu di Internet in u mondu hà aumentatu drasticamente durante l'ultimi trè decennii (Statistiche di u mondu Internet). Un sondaghju in Germania hà dimustratu chì in 2015, 44.5 milioni di persone anu utilizatu Internet ogni ghjornu è 3.5 milioni di persone (8.5%) più di l'annu precedente (Tippelt & Kupferschmitt, 2015). In più di l'aspetti piacevuli di l'Internet, l'incidenza di a dipendenza da Internet pare avè aumentatu in l'ultimi anni (Mihara & Higuchi, 2017; Rumpf et al., 2014).

Malgradu l'inclusione di "disordine di u ghjocu in Internet" in a quinta edizione di u Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali (DSM-5; Associazione Psychiatrice Americana, 2013) cum'è "una cundizione chì guarantisci più ricerca clinica è sperienza prima ch'ella puderia esse cunsideratu per l'inclusione in u libru principale cum'è un disordine formale", hè sempre in discussione se l'usu addicted di altre applicazioni Internet, cum'è e rete soziale è shopping online, pò esse cunsideratu cum'è abbastanza pertinenti clinicamente per esse inclusi in e classificazioni cliniche diagnostiche. In cuntrastu à u DSM, l'ICD-11 Beta Draft (Organizazione di a Salutazione Mundiale, 2015) prupone di definisce u disordine di u ghjocu (vale à dì, "ghjocu digitale" o "video gaming") direttamente sottu u terminu "disturbi per l'usu di sustanzi o cumpurtamenti addictive". Stu prugettu suggerisce ancu di classificà l'usu di l'Internet addictivu di altre applicazioni (per esempiu, l'usu di a rete suciale addictive) in a sezione "altri disordini specificati per i cumpurtamenti addictive".

L'usu di l'Internet addictivu hè assuciatu cù prublemi psicologichi è cognitivi, cum'è una poca cuncentrazione, una diminuzione di u rendimentu di a scola è di u travagliu, è ancu i disturbi di u sonnu è u ritirata suciale (Lemola, Perkinson-Gloor, Brand, Dewald-Kaufmann, & Grob, 2015; Taylor, Pattara-angkoon, Sirirat, & Woods, 2017; Upadhayay & Guragain, 2017; Younes et al., 2016). U sindromu di hikikomori (vale à dì, ritirata suciali, chjude in a so casa, è ùn participanu micca in a sucità per 6 mesi o più) hè ancu ligatu à l'aumentu di u cunsumu di Internet, ma ùn hè micca chjaru se l'hikikomori pò esse cunsideratu cum'è un disordine indipendente. o un sintumu clinicu assai assuciatu cù altre cundizione psichiatriche (Stip, Thibault, Beauchamp-Chatel è Kisely, 2016).

Modelli esplicativi precedenti di dipendenza da Internet cum'è u mudellu Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE) di Brand è i culleghi suggerenu caratteristiche psicopatologiche precedenti è tratti di personalità disfunzionale cum'è fattori principali chì portanu à u sviluppu di l'addiction à Internet (Brand, Young, Laier, Wolfling, & Potenza, 2016; Davis, 2001). Dunque, parechji studii nantu à l'usu problematicu è addictivu di l'Internet anu riportatu tassi elevati di comorbidità cum'è a depressione è i disordini d'ansietà, è ancu u disordine di iperattività di deficit d'attenzione (ADHD) (Bozkurt, Coskun, Ayaydin, Adak è Zoroglu, 2013; Chen, Chen è Gau, 2015; Seyrek, Cop, Sinir, Ugurlu, & Senel, 2017). Inoltre, Zadra et al. (2016) hà infurmatu chì l'addicti in Internet mostranu frequenze più altu di disordini di personalità (29.6%). In particulare, u disordine di a personalità di cunfini hà dimustratu una prevalenza più alta in i tossicodipendenti di Internet cumparatu cù i participanti senza dipendenza da Internet. L'ocurrenza di sintomi ADHD hè stata spessu rappurtata in studii nantu à l'adulescenti di l'Internet addict. Seyrek et al. (2017) anu truvatu correlazioni significative trà l'addiction à Internet è u disordine di l'attenzione, è ancu i sintomi di iperattività in l'adulescenti. Inoltre, Weinstein, Yaacov, Manning, Danon è Weizman (2015) hà osservatu i zitelli cun TDAH per puntuà più altu nantu à a Test di Addiction à Internet cumparatu cù un gruppu senza TDAH. A quistione inversa di se i sintomi simili à l'ADHD emergenu cum'è una cunsequenza negativa di l'usu eccessivu di l'Internet hè, in ogni modu, ancora pocu chjaru. L'usu eccessivu di Internet hè di solitu accumpagnatu da a gestione simultanea di parechje attività in linea diverse (multitasking digitale; Crenshaw, 2008). Questu spessu aumenta i livelli di stress, chì portanu à deficit cognitivi chì sò paragunabili à quelli chì si trovanu in ADHD. I risultati di u studiu indicanu chì a multitasking digitale hè correlata cù deficit in e funzioni esecutive (memoria di travagliu è prucessu di cuntrollu inibitoriu), aumentatu u stress percepitu è ​​i sintomi depressivi è ancu d'ansietà.Cain, Leonard, Gabrieli, & Finn, 2016; Minear, Brasher, McCurdy, Lewis, & Younggren, 2013; Reinecke et al., 2017; Uncapher, Thieu è Wagner, 2016). I pazienti cun disordine di i ghjoculi in Internet anu riportatu un aumentu di i livelli di stress cutidianu è cronicu cumparatu cù i cuntrolli (Kaess et al., 2017).

In particulare per i ghjovani chì crescenu cù a digitalizazione è a rete, l'usu eccessivu di Internet pare esse un fattore determinante in e so attività di ogni ghjornu. Questu puderia ancu spiegà perchè a prevalenza di a dipendenza da Internet hè più alta durante l'adolescenza. U compitu principalu di u sviluppu durante stu periodu hè a furmazione di una identità persunale (cunnisciuta ancu cum'è autoconcepimentu; Erikson, 1968; Marcia, 1966). Stu prucessu include l'accettazione di i cambiamenti fisichi, i stereotipi specifichi di a cultura di e caratteristiche masculine è femine, è u sviluppu di cumpetenze suciali è emutivu è l'autoefficacità in e caratteristiche legate à u rendiment.Erikson, 1968; Marcia, 1966). Studi precedenti indicanu deficit d'autoconceptu in i gamers addicted è ancu in i social networkers. I gamers addicted rifiutanu a so propria maghjina di u corpu più forte è mostranu deficits in l'autostima è e cumpetenze emotive (vale à dì, u ricunniscenza di l'emozioni è l'espressioni emotive di l'altri è di l'altri) cumparatu cù i gamers regularmente non addicted è cuntrolli sani.Lemenager et al., 2016). Inoltre, a rete suciale problematica hè stata assuciata cù prublemi à ricunnosce e so emozioni, è ancu in e cumpetenze di regulazione di l'emozioni.Hormes, Kearns, & Timko, 2014).

À u megliu di a nostra cunniscenza, i studii nantu à e comorbidità è l'autoconceptu in a dipendenza da Internet anu valutatu e differenze trà l'utilizatori addicted è i cuntrolli sani, ma ùn anu ancu cunsideratu l'usu problematicu chì possibbilmente riflette a transizione trà l'usu di Internet sanu è addicted. Includendu un gruppu di utilizatori problematichi di l'Internet puderia cuntribuisce à chjarificà s'ellu ci sò similitudini trà l'utilizatori di Internet problematichi è addicted o se l'usu problematicu pò esse cunsideratu cum'è una fase di transizione trà individui sani è addicted. Truvà e caratteristiche chì sò assuciate cù l'usu di l'Internet problematicu è addictivu cuntribuiscenu à l'identificazione di fatturi di risichi potenziali per u sviluppu di l'usu di l'Internet addicted è dunque permettenu intervenzioni preventive megliu.

Cusì, u scopu di stu studiu era di esaminà e differenze è similitudini in comorbidità è e caratteristiche di l'autoconcepimentu trà l'utilizatori di Internet addictive è problematici.

In u primu tentativu, oltre à esaminà i sughjetti cun un diagnosticu di ADHD, avemu ancu esaminatu se sintomi simili à l'ADHD sviluppati recentemente senza un diagnosi di ADHD sottostanti puderanu esse assuciati cù l'usu di Internet addictive.

mètudiA segonda sezione

participanti

Avemu recrutatu n = 79 cuntrolli sani, n = 35 problematicu, è n = 93 utilizatori di Internet addicted (Table 1). L'assignazione di u gruppu à l'utilizatori problematichi è addicted hè stata realizata utilizendu i punteggi di i participanti in a lista di verificazione per l'Assessment of Internet and Computer Game Addiction (AICA; Wölfling, Beutel, & Müller, 2012) è in a scala per u cumpurtamentu addictive in linea per l'adulti [Skala zum Onlinesuchtverhalten bei Erwachsenen (OSVe-S; Wölfling, Müller, & Beutel, 2010)].

Table

Table 1. Descrizzione di mostra
 

Table 1. Descrizzione di mostra

 

Totale (N = 207)

Cuntrolli sani (n = 79)

L'utilizatori di Internet problematicu (n = 35)

Utenti di l'Internet addicted (n = 93)

Statistiche di prova

p valore

Post hoc: cuntrolli versus problematicu

Post hoc: cuntrolli versus addicted

Post hoc: addicted versus problematicu

 

p

p

p

Genere (% maschile)128 (61.8)47 (59.5)20 (57.1)61 (65.6)1.066χ2 (CT).589   
Età (SD)27.1 (8.5)27.4 (8.8)23.8 (3.0)28.0 (9.3)3.294F(ANOVA).039.036.641.012
Educazione [anni, (SD)]14.5 (2.5)15.0 (2.3)14.3 (2.6)14.2 (2.6)3.667χ2 (KW).160   
AICA 30 ghjorni (SD)8.9 (6.7)3.4 (3.0)7.2 (2.9)14.2 (5.9)115.805χ2 (KW)<.001<.001<.001<.001
à vie de l'AICA (SD)16.8 (8.7)9.2 (6.6)16.0 (6.0)23.5 (4.8)117.890χ2 (KW)<.001<.001<.001<.001
OSVe (SD)8.9 (5.3)3.4 (1.6)10.1 (2.0)13.2 (3.7)151.857χ2 (KW)<.001<.001<.001<.001

Nota. SD: deviazione standard; χ2 (CT): χ2 tabulazione incruciata; χ2 (KW): χ2 Test Kruskal-Wallis; F(ANOVA): ANOVA unidirezionale; AICA : Assessment of Internet and Computer Game Addiction ; OSVe: Skala zum Onlinesuchtverhalten bei Erwachsenen.

L'esemplariu addicted comprende i sottogruppi di n = 32 ghjucatori, n = 24 utilizatori di rete suciale, è n = 37 utilizatori di altre applicazioni (piattaforme d'infurmazione: n = 1; siti pornografichi: n = 4; siti di ghjocu: n = 9; siti di shopping: n = 2; streaming: n = 13; è altre forme: n = 8). U gruppu di gamers di Internet addicted hà ghjucatu massivamente multiplayer in linea di ghjoculi di rolu (per esempiu, World of Warcraft o League of Legends) o ghjochi di sparatu in prima persona in linea (cum'è Counterstrike, Battlefield, o Call of Duty) in modu estensivu. Tutti sti ghjochi includenu funzioni di cumunicazione. L'utilizatori di a rete suciale eranu attivi in ​​l'applicazioni Internet, cum'è chats in linea, fori o cumunità suciale (per esempiu, Facebook).

U gruppu di utilizatori problematicu custituitu n = 9 ghjucatori, n = 15 rete suciale, è n = 11 utilizatori di altre applicazioni (piattaforme d'infurmazione: n = 3; siti di shopping: n = 1; streaming: n = 4; è altre forme: n = 3).

U gruppu di cuntrollu sanu (n = 79) inclusu n = 35 participanti chì anu utilizatu regularmente siti di rete suciale, n = 6 participanti chì ghjocanu ghjochi in linea à volte, è n = 38 participanti chì anu utilizatu "altre applicazioni", cum'è e plataforme d'infurmazione (n = 15), siti di shopping (n = 2), siti di ghjocu (n = 1), streaming (n = 15), o altre forme (n = 5). Tutti i participanti sò stati reclutati sia attraversu a clinica di ghjornu di u Dipartimentu di Addictive Behavior and Addiction Medicine in l'Istitutu Centrale di Salute Mentale in Mannheim, da un in linea. log o attraversu publicità.

A χ2 A prova hà revelatu differenze significative trà i gruppi di sessu specifichi in i cuntrolli sani è l'utilizatori problematichi di l'Internet in quantu à l'applicazioni Internet principali chì sò state aduprate (a prova esatta di Fisher in cuntrolli sani: p = .008; in utilizatori problematichi: p = .035; è in utilizatori addicted: p = .069). E femine cù l'usu di Internet sanu o problematicu dimustranu frequenze più altu di e rete soziale è i masci più spessu usanu altre applicazioni.

Interviste è questionarii

L'esistenza è a gravità di a dipendenza da Internet di i participanti hè stata misurata utilizendu a lista di cuntrollu AICA (Wölfling et al., 2012) è ancu l'OSVe (Wölfling et al., 2010). L'AICA hè una entrevista clinica diagnostica stabilita, chì hà per scopu di valutà a gravità di l'addiction di l'informatica è / o di l'Internet di i participanti. Face cusì arregistrendu l'usu di l'urdinatore o di l'Internet in i 30 ghjorni precedenti (AICA_30) è ancu in a so vita (AICA_lifetime). A lista di cuntrollu AICA hà una alta affidabilità cum'è dimustratu da un Cronbachs α = .90. Basatu nantu à u criteriu Kaiser-Guttman è l'ispezione di a prova di scree, un analisi di cumpunenti principali hà revelatu un unicu fattore chì spiegà u 67.5% di a varianza chì pò esse interpretata cum'è "usu di Internet addicted" (Wölfling et al., 2012). L'OSVe hè un questionnaire auto-rapportu utilizatu ancu per screening adulti per l'esistenza è a gravità di l'addiction à Internet. I participanti cù un puntuatu di ≥13 in l'AICA_30 o di ≥13.5 in l'OSVe sò stati assignati à u gruppu addicted. Siccomu l'AICA_30 identifica solu l'usu addictivu di l'urdinatore è / o Internet, avemu usatu i punteggi OSVe per definisce l'usu problematicu. Dopu à u studiu di Wölfling et al. (2010), avemu classificatu i participanti cù punteggi OSVe trà 7 è 13 cum'è utilizatori problematichi. Per quessa, i participanti scoring <7 sò stati assignati à u gruppu di cuntrollu. L'OSVe mostrava una consistenza interna (α di Cronbach) di α = .89 (Wölfling et al., 2012). Un analisi di cumpunenti principali hà revelatu un unicu fattore chì spiegà u 43.9% di a varianza chì pò esse interpretata cum'è "usu di Internet addicted" (Müller, Glaesmer, Brähler, Wölfling è Beutel, 2014).

I comorbidità di a vita è attuali nantu à l'assi I è II sò stati valutati nantu à a basa di l'Intervista Clinica Strutturata per DSM-IV (SCID I è II; Wittchen, Zaudig, & Fydrich, 1997). I sintomi depressivi attuali sò stati valutati da u Beck Depression Inventory (BDI; Beck, Ward, Mendelson, Mock è Erbaugh, 1961). Per l'esplorazione di l'ADHD, una entrevista micca standardizzata (sicondu i criterii DSM-IV) è a Scala di Disordine di Déficit d'Attention Brown (ADD) per l'adulti (Marrone, 1996) sò stati applicati da psicologi clinicamente sperimentati. Sicondu DSM-IV (Associazione Psychiatrice Americana, 2000), l'entrevista ADHD valuta i deficit cognitivi attuali in a scola o in u travagliu (cum'è in i ghjorni di scola prima di l'età di 7 anni), sintomi d'iperattività, cumplicazioni di nascita, cambiamenti d'umore generale, prublemi di dorme, abusu di sustanza per allevà i sintomi ADHD. , è a storia di famiglia di ADHD. Dui psicologi clinichi anu realizatu l'entrevista è sò stati furmatu prima da un espertu clinicu per fucalizza nantu à i sintomi specifichi. U 40-item Brown ADD Scale per l'adulti aiuta à valutà una larga gamma di sintomi attuali chì riflettenu l'impurtanza di a funzione esecutiva assuciata à l'ADHD chì hè accadutu durante l'ultimi mesi 6, cumprese (a) urganizazione, priorità è attivazione per u travagliu; (b) cuncentrazione, sustegnu è sposta l'attenzione à i travaglii; (c) regulà a vigilanza, u sforzu di sustegnu è a velocità di trasfurmazioni; (d) gestisce a frustrazione è modulà l'emozioni, è ancu (e) utilizendu a memoria di travagliu è accede à u ricordu (Murphy è Adler, 2004). I Pacienti anu valutatu questi sintomi nantu à una scala Likert di 4 punti ("mai", "una volta à settimana", "duie volte à settimana" è "ghjornu"). Harrison hà dettu chì una alta probabilità di avè ADHD serà riflessa da un cut-off> 55, chì hè statu ancu appiicatu à stu studiu. Un diagnosticu di TDAH attuale hè statu datu quandu un participante cumpiendu i criterii di l'entrevista è u cut-off di a Scala Brown ADD (Harrison, 2004). L'échelle Brown ADD a une consistance interne (α de Cronbach) de α = .96 pour les adultes (Marrone, 1996). I criterii di TDAH per a vita includenu un diagnosticu informatu di TDAH in u passatu hè statu datu da un espertu medico. I participanti chì anu puntuatu sopra à u cut-off di 55 in a Scala Brown ADD, ma chì ùn anu micca rializatu e cundizioni per un diagnosticu di TDAH attuale o di a vita in l'entrevista sò stati classificati in "sintomi TDAH sviluppati recentemente".

Per valutà l'aspettu di l'autoconceptu, avemu applicatu a Scala di Rosenberg (Rosenberg, 1965; l'investigazione di l'autostima), u Questionnaire di l'Image di u corpu (BIQ-20; Clement & Löwe, 1996) è ancu u Questionnaire di Competenza Emozionale (ECQ; Rindermann, 2009). A Scala di Rosenberg hè un questionnaire di 10 punti riguardanti sentimenti pusitivi è negativi nantu à sè stessu, misurata nantu à una scala Likert di 4 punti. A cunsistenza interna di l'articuli hè stata rapportata per esse α di Cronbach = .88 (Greenberger, Chen, Dmitrieva, & Farruggia, 2003).

U BIQ-20 chì comprende 20 articuli identificanu i disturbi di l'imaghjini di u corpu misurà "rigettu di l'imaghjini di u corpu" è "imagine vitale di u corpu". A cunsistenza interna per e scale varieghja da 0.65 à 0.91 in campioni tedeschi. A validazione incruciata di a struttura fattoriale di e scale hà revelatu una alta stabilità in una populazione di campioni clinichi è dui non clinichi (Clement & Löwe, 1996). L'ECQ valuta l'abilità di i participanti à (a) ricunnosce è capisce e so emozioni; (b) ricunnosce è capisce l'emozioni di l'altri (pudendu capì è capisce l'emozioni di l'altri in basa di u so cumpurtamentu, a cumunicazione parlata, l'espressione facciale è i gesti, secondu a situazione); (c) regulà è cuntrullà e so emozioni; è (d) l'espressività emuzionale (esse capace è vuluntà di sprime i so sentimenti). Les consistances internes des échelles variaient entre α = 0.89 et 0.93 (Rindermann, 2009).

L'ansietà suciale è a cumpetenza suciale sò stati misurati cù u questionnaire per l'Ansietà Sociale è i Deficiti di Competenza Soziale (SASKO; Kolbeck & Maß, 2009). Hè per scopu di valutà a paura di parlà davanti à l'altri o di esse in u centru di l'attenzione suciale (subscale "parlà"), di esse rifiutatu suciale ("rigettu") è di l'interazzione suciale ("interazzione"), è ancu deficits in percepzioni suciale ("infurmazione") è sentimenti di sulitudine ("solitudine"). Les consistances internes des sous-échelles variaient entre α = 76 et 87 pour les échantillons sains et entre α = 80 et 89 pour les échantillons cliniques (Kolbeck & Maß, 2009). Inoltre, a validità fattoriale hè stata cunfirmata da un analisi fattoriale cunfirmativa (Kolbeck & Maß, 2009). Inoltre, a Scala di Stress Perceived (PSS; Cohen, Kamarck, & Mermelstein, 1983) hè stata applicata per scopre a percepzione di u stress di i participanti. La consistenza interna (α di Cronbach) del PSS è α = .78 (Cohen et al., 1983).

Analisi statistici

L'analisi di dati sò state realizate utilizendu SPSS Statistics 23 (Statistical Package for the Social Sciences, SPSS Inc., Chicago, IL, USA). E differenze in i tassi di prevalenza trà l'utilizatori di Internet addicted è problematichi, è ancu i cuntrolli sani sò stati valutati da χ2 i testi precisi di Fisher, induve hè necessariu. Inoltre, l'analisi di e differenze in e caratteristiche di l'autoconcepimentu trà l'utilizatori di Internet addicted, l'utilizatori problematici di l'Internet è i cuntrolli sani includenu analisi di varianza (ANOVA), seguite da analisi post hoc chì utilizanu i testi di Scheffé. L'analisi di regressione lineare sò stati applicati per valutà l'associazione trà e variàbili è a gravità di i sintomi attuale o di a vita di l'usu di Internet.

A cuncordanza trà e duie teste di TDAH (l'entrevista è a Scala Brown ADD) hè stata evaluata da a tabulazione incruciata è a statistica kappa di Cohen. On a également appliqué χ2 testi per valutà e differenze trà i gruppi in i tassi di prevalenza di i risultati di teste pusitivi in ​​e categurie (sì / no) di "sintomi di ADHD sviluppati recentemente" è ancu di diagnostichi di ADHD attuale è di vita. Inoltre, per valutà se i participanti cù un diagnosticu di TDAH o sintomi di TDAH sviluppati più recentemente mostranu una gravità di sintomu attuale o di vita più alta di l'usu di Internet cumparatu cù quelli chì ùn anu cumpiendu e cundizioni per TDAH, avemu applicatu dui campioni. t-testi à u campionu tutale è ancu à i cuntrolli sani, addicted, è utilizatori di Internet problematicu.

Etica

I prucessi di studiu sò stati realizati in cunfurmità cù a Dichjarazione di Helsinki. U studiu hè statu appruvatu da u cumitatu d'etica di Mannheim, Baden Württemberg (numeru di dumanda: 2013-528N-MA). Prima di participà à u studiu, tutti i participanti sò stati infurmati di u scopu di u studiu, è accunsentutu dopu avè ricevutu sta informazione.

Risposte alla lingua

Comorbidità di a vita è attuali

I dati anu revelatu chì 62.4% (45.2%) di u gruppu addicted, 31.4% (20.0%) di u gruppu problematicu, è 22.8% (13.9%) di cuntrolli sani dimustranu un diagnosticu di l'assi I o l'assi II. Sicondu e nostre aspettative, l'utilizatori di Internet addicted dimustravanu disordini depressivi è d'ansietà è ancu ADHD significativamente più spessu cumparatu cù cuntrolli sani (vede Figure 1 e 2 è ancu i tavule 2 e 3). Tassi di prevalenza più alti di a vita è l'ADHD attuale è i disordini depressivi sò stati osservati in u gruppu addicted cumparatu cù l'utilizatori problematici. Inoltre, l'addicti à l'Internet è l'utilizatori problematichi anu mostratu disordini di personalità di cluster B significativamente più spessu cà i cuntrolli sani, ma queste differenze trà i gruppi ùn sò micca specchiate in ogni disturbu di personalità di cluster B separatu (Figura). 3).

figura 1. Proporzione di diagnostichi di a vita è differenze trà l'utilizatori di l'Internet addicted è problematichi è cuntrolli sani (diagnosi %, χ2 è i testi precisi di Fisher; *p ≤ .05, **p ≤ .01). I disordini affettivi è d'ansietà sò ancu differenziati in e so classificazioni

figura 2. Proporzione di diagnostichi attuali è differenze trà l'utilizatori di Internet addicted è problematichi è cuntrolli sani (diagnosi %, χ2 è i testi precisi di Fisher; *p ≤ .05, **p ≤ .01). I disordini affettivi è d'ansietà sò ancu differenziati in e so classificazioni

Table

Table 2. Differenze in i tassi di prevalenza di diagnostichi trà l'utilizatori addicted è problematichi è ancu cuntrolli sani
 

Table 2. Differenze in i tassi di prevalenza di diagnostichi trà l'utilizatori addicted è problematichi è ancu cuntrolli sani

 

Totale (N = 207)

Addicted (n = 93)

Problematicu (n = 35)

Cuntrolli sani (n = 79)

p

TDAH (LT)5.113.800<.001f**
ADHD (C)6.111.500<.001f**
Disordine affettiva (LT)21.735.517.17.6<.001c**
Disordine affettiva (C)5.310.801.3.008f*
Disordine depressivu (LT)20.834.417.15.3<.001c**
Disordine depressivu (C)4.39.700.003f*
Disordine d'ansietà (LT)14.521.58.68.9.035c
Disordine d'ansietà (C)9.216.15.72.5.005f*
Disordine d'ansietà generalizata (LT)3.95.603.8.452
Disordine d'ansietà generalizata (C)2.54.401.3.655
PTSD (LT)1.53.300.073
PTSD (C)1.02.200.032
Fobia specifica (LT)3.44.45.71.3.559
Fobia specifica (C)3.04.45.70.050
Fobia suciale (LT)3.46.501.3.105f
Fobia suciale (C)2.95.401.3.185f
Disordine obsessivo-compulsivo (LT)2.45.400.075f
Disordine obsessivu-compulsivu (C)2.45.400.075f
Disordine di l'alimentazione (LT)2.94.32.91.3.556f
Disordine di l'alimentazione (C)1.43.200.292f
Disturbi di l'usu di sustanzi senza nicotina (LT)12.618.311.46.3.060f
Disturbi di l'usu di sustanzi senza nicotina (C)3.94.35.72.5.635f
Disturbi di l'usu di sustanzi cù nicotina (LT)20.325.817.115.2.198c
Disturbi di l'usu di sustanzi cù nicotina (C)14.018.38.611.4.306f
Cluster A1.93.201.3.663f
Cluster B4.87.58.60.013f*
Cluster C7.29.75.15.7.525f

Nota. Tariffe in %. f: Test exactu di Fisher; c: χ2 prova; LT: a vita; C: currente currettu da Bonferroni-Holm per parechje paraguni di diagnostichi di a vita è attuali, è ancu di disordini di personalità. ADHD: disordine d'iperattività cù deficit d'attenzione; PTSD: disordine di stress post-traumaticu.

*p ≤ .05 è **p ≤ .01 dopu a currezzione da Bonferroni-Holm per parechje paraguni.

Table

Table 3. Paraguni post-hoc di differenze in i tassi di prevalenza di diagnostichi trà l'utilizatori addicted è problematichi, è ancu cuntrolli sani
 

Table 3. Paraguni post-hoc di differenze in i tassi di prevalenza di diagnostichi trà l'utilizatori addicted è problematichi, è ancu cuntrolli sani

 

Cuntrolli sani versus utilizatori addicted

Cuntrolli sani versus utilizatori problematici

Addicted versus utilizatori problematichi

 

p

p

p

TDAH (LT)<.001f**-.014f*
ADHD (C).001f**-.029f*
Disordine affettiva (LT)<.001c**.117f.033c*
Disordine affettiva (C).010c.693f.036f*
Disordine depressivu (LT)<.001c**.076f.043c*
Disordine depressivu (C).003f**-.050f*
Disordine d'ansietà (C).002c**.360f.100f
Cluster B.012f*.027f*.549f

Nota. f: Test exactu di Fisher; c: χ2 prova; LT: a vita; C: currente; ADHD: disordine d'iperattività cù deficit d'attenzione.

figura 3. Proporzione di disordini di personalità secondu u DSM-IV è e differenze trà l'utilizatori di Internet addicted è problematichi è cuntrolli sani (diagnosi %, χ2- è e teste Exact di Fisher; *p ≤ .05, **p ≤ .01)

Cunformità di i dui strumenti ADHD

Evaluendu a cunfurmità trà i dui strumenti applicati (ie, Brown ADD Scale è l'entrevista), i risultati anu revelatu un match di 63.21% in u gruppu addicted (Kappa = 0.21, p = .012) è di 82.1% in a mostra tutale (Kappa = 0.28; p <.001).

figura 4 mostra u percentualità di i risultati pusitivi di i participanti per ADHD in i dui strumenti applicati (entrevista è Brown ADD Scale) è ancu in e categurie derivate di sintomi ADHD sviluppati recentemente, diagnosi di ADHD attuale è di vita.

figura 4. Percentuali di ADHD per e duie misure diffirenti: Intervista è Brown ADD. Sintomi TDAH sviluppati recentemente senza diagnosi, a vita è u diagnosticu attuale derivati ​​da a sovrapposizione di i dui strumenti

A χ2 A prova hà revelatu differenze significative trà i gruppi trà i cuntrolli sani, addicted, è l'utilizatori problematici di l'Internet in l'intervista ADHD (test esatta di Fisher: p <.001). I paraguni di coppia anu dimustratu chì l'utilizatori addicted cumpiendu i criterii di TDAH in l'entrevista significativamente più spessu cà i cuntrolli sani (test esatta di Fisher: p <.001) ma micca paragunatu cù l'utilizatori problematichi (test esatta di Fisher: p = .232). Differenze significative trà i gruppi sò state osservate ancu in a Scala Brown ADD (test exactu di Fisher: p <.001). I paraguni di coppia anu revelatu frequenze significativamente più elevate di ADHD in utilizatori addicted chì utilizanu a Scala Brown ADD cumparatu cù cuntrolli sani (p < .001) è utilizatori problematichi (test esatta di Fisher: p <.001). Inoltre, i paraguni trà i gruppi di a variabile "sintomi TDAH sviluppati recentemente" (sì / no) eranu significativi (test esatta di Fisher: p < .001): l'utilizatori di Internet addicted anu revelatu recentemente sintomi sviluppati significativamente più spessu di cuntrolli sani (test esatta di Fisher: p < .001) è utilizatori problematicu (test esatta di Fisher; p <.001).

Avemu ancu osservatu chì u gruppu addicted hà dimustratu una frequenza significativamente più alta di TDAH in a Scala Brown ADD cumparatu cù l'intervista (test esatta di Fisher: p = .016).

Per valutà e differenze in a gravità di l'usu di l'Internet attuale è di a vita (AICA-30 è AICA lifetime) trà gruppi cù è senza ADHD (derivatu da ogni criteriu in Figura 4), avemu applicatu dui campioni t-teste à u campione tutale. In ogni cundizione, avemu osservatu chì i participanti cun TDAH pusitivu anu puntuatu significativamente più altu nantu à a vita è a gravità attuale di l'usu di l'Internet cumparatu cù quelli chì anu risultati negativi di teste (Tabella 4).

Table

Table 4. Differenze in a gravità di l'usu di l'Internet attuale è di a vita (AICA) trà i participanti chì anu puntuatu pusitivu è negativu per ADHD per diversi criterii in tutta a mostra.
 

Table 4. Differenze in a gravità di l'usu di l'Internet attuale è di a vita (AICA) trà i participanti chì anu puntuatu pusitivu è negativu per ADHD per diversi criterii in tutta a mostra.

 

A gravità di i sintomi di l'usu di Internet

Pusitivu per ADHD Media (SD)

Negativu per ADHD Media (SD)

t statisticu

p

Entrevista ADHDTravaux12.20 (7.91)8.68 (6.53)-1.970.050 *
 Lifetime23.00 (8.01)16.12 (8.31)-3.088.002 **
Brown ADDTravaux15.13 (5.77)7.34 (5.95)-7.425<.001**
 Lifetime24.00 (5.35)14.80 (8.10)-6.807<.001**
Sintomi di ADHD recentemente sviluppatiTravaux15.11 (5.29)6.00 (7.42)-6.260<.001**
 Lifetime24.33 (4.29)14.77 (8.05)-6.025<.001**
L'ADHD attualeTravaux15.10 (7.85)8.59 (6.48)-3.063.003 **
 Lifetime24.50 (7.58)16.24 (8.32)-3.068.002 **
ADHD per tutta a vitaTravaux14.83 (7.21)8.54 (6.49)-3.236.001 **
Lifetime24.50 (6.86)16.16 (8.32)-3.397.001 **

Nota. SD: deviazione standard corretta da Bonferroni–Holm per parechje paraguni. ADHD: disordine d'iperattività cù deficit d'attenzione; AICA: Assessment of Internet and Computer Game Addiction.

*p ≤ .05. **p ≤ .01.

Due-campione t-i testi in ogni gruppu (utilizatori addicted è problematici è cuntrolli sani) anu revelatu solu i participanti addicted cù sintomi sviluppati recentemente (n = 27) per mostrà una severità di usu di Internet per a vita più altu (t = -2.549, p = .013) paragunatu cù quelli senza sintomi (n = 46).

Caratteristiche relative à l'autoconcepimentu trà l'utilizatori di Internet addicted è problematichi è ancu cuntrolli sani

Tables 5 e 6 dimustrà e differenze trà i cuntrolli, l'utilizatori di l'Internet problematicu è addicted in e caratteristiche di l'autoconcepimentu. L'ANOVA hà revelatu effetti principali significativi in ​​tutte e scale (Table 5).

Table

Table 5. Differenzi trà i gruppi di utilizatori addicted, utilizatori problematichi è cuntrolli sani
 

Table 5. Differenzi trà i gruppi di utilizatori addicted, utilizatori problematichi è cuntrolli sani

 

Totale (N = 207)

Addicted (n = 93)

Problematicu (n = 35)

Cuntrolli sani (n = 79)

F

p

PSS hà percepitu u stress16.35 (6.74)20.01 (6.21)15.06 (5.13)12.67 (5.72)34.437<.001**
BDI8.43 (7.63)12.96 (8.36)6.51 (4.89)4.06 (4.02)42.256<.001**
L'autostima di Rosenberg21.80 (6.25)18.89 (6.74)22.66 (5.36)24.85 (4.14)24.285<.001**
SASKO parla9.98 (7.19)13.90 (7.71)8.17 (5.38)6.22 (4.46)33.825<.001**
SASKO rifiutu suciale9.33 (6.43)12.76 (7.08)7.86 (3.67)5.99 (4.24)32.247<.001**
Interazione SASKO6.98 (5.38)10.15 (5.67)5.51 (3.59)3.94 (3.28)41.819<.001**
L'infurmazioni nantu à SASKO7.03 (4.26)8.97 (4.39)6.26 (3.45)5.11 (3.41)21.729<.001**
SASKO sulitudine2.98 (3.26)4.49 (3.58)2.66 (2.72)1.37 (2.07)24.239<.001**
ECQ-EE55.17 (10.46)50.79 (10.29)54.40 (10.83)60.61 (7.75)22.827<.001**
ECQ-EO65.06 (10.96)62.99 (11.86)65.29 (11.12)67.37 (9.35)3.481.034 *
ECQ-RE47.47 (8.87)43.50 (9.05)49.51 (8.26)51.19 (6.87)20.293<.001**
ECQ-EX53.87 (13.71)49.61 (13.83)52.34 (17.79)59.52 (10.97)12.670<.001**
U rifiutu BIQ di l'imaghjini di u corpu22.59 (8.45)26.41 (9.57)21.72 (6.47)18.53 (5.32)22.664<.001**
BIQ imagine vitale di u corpu33.73 (6.97)31.27 (7.59)34.72 (5.31)36.17 (5.87)12.075<.001**

Nota. Mean (deviazione standard), SASKO: Anxiety Sociale è Aocial Competence Deficits Questionnaire; ECQ: Questionnaire di cumpetenza emotiva; ECQ-EE: ricunnosce è capisce e so emozioni; ECQ-EA: ricunnosce è capisce l'emozioni di l'altri; ECQ-RE : régulation et contrôle des émotions propres ; ECQ-EX: espressività emuzionale; BDI: Beck Depression Inventory; PSS: Scala di Stress Perceived; BIQ: Questionnaire d'Image di u corpu; F: ANOVA F statistiche.

*p ≤ .05 è **p ≤ .01 dopu a currezzione da Bonferroni-Holm per parechje paraguni.

Table

Table 6. Paraguni post hoc in coppia (Scheffé) trà utilizatori addicted, utilizatori problematici è cuntrolli sani
 

Table 6. Paraguni post hoc in coppia (Scheffé) trà utilizatori addicted, utilizatori problematici è cuntrolli sani

 

Cuntrolli sani versus utilizatori addicted

Cuntrolli sani versus utilizatori problematici

Addicted versus utilizatori problematichi

 

Differenzi di i mezi

p

Differenzi di i mezi

p

Differenzi di i mezi

p

PSS-7.37<.001-2.39.1374.99<.001
BDI-8.89<.001-2.45.1756.44<.001
L'autostima di Rosenberg5.96<.0012.19.163-3.77.004
SASKO parla-7.80<.001-1.96.3055.84<.001
SASKO rifiutu suciale-6.84<.001-1.87.2644.97<.001
Interazione SASKO-6.28<.001-1.58.2344.71<.001
L'infurmazioni nantu à SASKO-3.90<.001-1.14.352-2.75.002
SASKO sulitudine-3.17<.001-1.29.0981.88.006
ECQ-EE9.89<.0016.21.006-3.69.152
ECQ-EO4.37.0352.08.641-2.29.572
ECQ-RE7.85<.0011.68.599-6.17.001
ECQ-EX9.95<.0017.18.027-2.77.565
U rifiutu BIQ di l'imaghjini di u corpu-7.99<.001-3.18.1274.80.008
BIQ imagine vitale di u corpu4.99<.0011.45.558-3.54.028

Nota. SASKO: Questionnaire d'ansietà suciale è di carenza di cumpetenza suciale; ECQ: Questionnaire di cumpetenza emotiva; ECQ-EE: ricunnosce è capisce e so emozioni; ECQ-EA: ricunnosce è capisce l'emozioni di l'altri; ECQ-RE : régulation et contrôle des émotions propres ; ECQ-EX: espressività emuzionale; BDI: Beck Depression Inventory; PSS: Scala di Stress Perceived; BIQ: Questionnaire d'Image Corps.

L'utilizatori di l'Internet Addicted cumparatu cù i cuntrolli sani dimustranu una maghjina di u corpu significativamente peghju, una ansietà suciale più alta (SASKO), una diminuzione di a cumpetenza suciale (tutte e scale di SASKO), un stress percepitu aumentatu (PSS), è ancu deficit in cumpetenze emotive (ECQ). Inoltre, anu avutu l'autostima più bassa (Rosenberg) è anu mostratu un stress percepitu aumentatu (PSS) è ancu sintomi depressivi (BDI; Table). 6). L'utilizatori addicted anu ancu dimustratu valori significativamente aumentati in quantu à a maiò parte di e caratteristiche relative à l'autoconcepimentu (oltre à ricunnosce e so emozioni è di l'altri, è ancu di pudè sprime e so emozioni à l'altri) cumparatu cù l'utilizatori problematici.

Avemu osservatu ancu chì i tossicodipendenti di Internet è l'utilizatori problematici differiscenu significativamente da i cuntrolli sani in quantu à e scale di cumpetenza emotiva "ricunniscenza di e so emozioni" (ECQ-EE) è "espressività emotiva" (ECQ-EX; Tabella). 6). L'analisi di regressione lineale anu revelatu chì sti dui variàbili spiegavanu 11% (R2 = .111; p < .001) di a gravità di l'usu di l'Internet attuale (AICA_30) è 22% (R2 = .217; p < .001) di a gravità di l'usu di l'Internet di a vita (lifetime AICA).

Articulu discussione

L'obiettivu generale di stu studiu era di esaminà e differenze in comorbidità è e caratteristiche autoconcettuali trà i cuntrolli sani, l'utilizatori di Internet addicted è problematici per chjarificà u rolu di l'usu problematicu in a transizione da l'usu di Internet sanu à addicted.

Comorbidità in l'utilizatori di l'Internet addicted è problematicu è ancu in cuntrolli sani

I risultati indicanu chì l'addicti à l'Internet anu tassi di comorbidità più alti di ADHD, disordini d'ansietà depressivi è attuali, è ancu di disordini di personalità di cluster B cumparatu cù cuntrolli sani. Inoltre, i tassi di comorbidità più alti di ADHD è di disordini depressivi sò stati osservati ancu in u gruppu addicted cumparatu cù l'utilizatori problematici. Questi risultati sò in cunfurmità cù i mudelli esplicativi precedenti di a dipendenza da Internet chì assumenu una forte psicopatologia sottostante in l'usu di l'Internet addicted (Brand et al., 2016; Davis, 2001). In u so mudellu I-PACE, Brand et al. (2016) si riferisce in particulare à a depressione è à i disordini d'ansietà (sociale) è ancu à l'ADHD cum'è e trè caratteristiche psicopatologiche principali ligati à l'addiction à Internet. Tutti questi disordini mentali sò assai assuciati cù emozioni negativi intensi, cum'è l'ansietà, a depressione è a furia. Stu aspettu hè ancu cunsideratu in a descrizzione di i disordini di u ghjocu in Internet in DSM-5 induve i ghjoculi in Internet sò usati per truvà sollievu da un statu d'umore negativu.

In u stadiu di l'usu problematicu, solu l'occurrence di i disordini di a personalità di u cluster B era significativamente più altu cumparatu cù u gruppu di cuntrollu sanu è ùn differisce micca da l'usu addicted. A literatura descrive i disordini di a personalità di u cluster B per esse assuciatu cù un cumpurtamentu più drammaticu, emotivo, erraticu è impulsivu (Associazione Psychiatrice Americana, 2013) spessu accumpagnatu da episodii di depressione. Eranu ancu ligati à una probabilità ridutta di remissione di depressione cronica (Agosti, 2014). Questi risultati indicanu chì i disordini di a personalità di u cluster B puderanu esse un correlate di l'usu di Internet problematicu è dipendente. Zadra et al. (2016) hà osservatu una prevalenza aumentata di cluster B Borderline disordine di personalità in i tossicodipendenti di Internet. Ùn avemu micca truvatu differenze trà i gruppi in un disordine di personalità specificu di u gruppu B possibbilmente per u bassu numeru di casi (nfrontiere = 5; nnarcisistu = 4; nistrionicu = 0; nantisociale = 1 in tuttu u sample). Saria interessante paragunà i tassi di prevalenza di disordini di personalità specifichi in utilizatori addicted è problematici chì utilizanu campioni più grandi in studii supplementari. Ulteriori studii di replicazione sò ancu necessarii per cunfirmà i nostri risultati.

Comorzidità ADHD è simuli di TDAH in i tossicodipendenti da Internet

Quandu e diagnosi di ADHD in stu studiu, a prevalenza attuale è di a vita di a vita in u gruppu di tossicodipendenti da Internet (13.8% è 11.5%) hè stata significativamente più altu rispetto à l'utilizatori prublemi di Internet è cuntrollu sanu. Una meta-analisi hà stimatu a prevalenza generale di ADHD à circa 2.5% (Simon, Czobor, Bálint, Mészáros, & Bitter, 2009). A maiò parte di i studii nantu à l'ADHD è a dipendenza da Internet sò state svolte nantu à l'adolescenti è micca nantu à i giovani adulti (Seyrek et al., 2017; Tateno et al., 2016). Ci hè solu un studiu chì cunfirmi una prevalenza di ADHD di 5.5% in utraveri adulti "problematichi" di Internet (Kim et al., 2016). Tuttavia, u campu hà cuntenutu per mezu di l'utenti di l'addetti è dunque i risultati pudianu esse micca paragunabili cù quelli di stu studiu.

À a nostra cunniscenza, questu era u primu studiu per pruvà à include a valutazione di l'impattu di i sintomi ADHD sviluppati recentemente in più di u diagnosticu di ADHD in i tossicodi di Internet. I participanti cù TDAH è quelli chì anu sviluppatu solu sintomi simili à ADHD dimustranu una vita significativamente più alta è a gravità di l'usu di l'Internet attuale cumparatu cù quelli chì ùn anu micca rializatu queste cundizioni. Inoltre, i participanti addicted cù sintomi di TDAH sviluppati recentemente (30% di u gruppu addicted) mostranu una gravità aumentata di l'usu di l'Internet per a vita cumparatu cù quelli participanti addicted senza sintomi TDAH. I nostri risultati indicanu chì i sintomi di ADHD sviluppati recentemente (senza cumpiendu i criterii diagnostichi per ADHD) sò assuciati cù a dipendenza da Internet. Questu pò purtà à una prima indicazione chì l'usu eccessivu di l'Internet hà un impattu annantu à u sviluppu di deficit cognitivi simili à quelli truvati in ADHD. Un studiu recente di Nie, Zhang, Chen è Li (2016) informanu chì l'adulescenti in Internet addicts cu e senza ADHD cum'è particedanti cù ADHD suli manifestaron déficit comparable in cuntrolli inibitoriu è funzioni di memoria di travagliu.

Questa assunzioni pare avvena ancu esse sustinutu da certi studii chì informanu di a densità di a materia grisa ridutta in a corti cumula cingulati in usu di l'addictiri di Internet, in quantu in i malati TDAH (Frodl & Skokauskas, 2012; Moreno-Alcazar et al., 2016; Wang et al., 2015; Yuan et al., 2011). Tuttavia, per cunfirmà e nostre ipotesi, più studii chì valutanu a relazione trà l'iniziu di l'usu eccessivu di l'Internet è l'ADHD in i dipendenti di Internet sò necessarii. Inoltre, studii longitudinali deve esse appiicati per clarificà a causalità. Se i nostri scuperti sò cunfirmati da più studii, questu avarà una rilevanza clinica per u prucessu di diagnosticu di ADHD. Hè cuncepimentu chì i clinichi anu da esse richiesti di realizà una valutazione dettagliata di l'usu di l'Internet addictivu pussibule in i pazienti cun suspettatu ADHD.

Paraguni di e caratteristiche di l'autoconcepimentu trà l'usu di Internet addictive, problematicu è sanu

In quantu à e differenze trà i gruppi di e caratteristiche relative à l'autoconcettu, i risultati anu revelatu l'utilizatori di Internet addicted per mostrà deficit significativi in ​​tutte e scale di "autoconcettu" cumparatu cù cuntrolli sani. Cumu l'esitatu sopra, i teorii di u sviluppu postulanu l'adolescenza per esse a fase induve a furmazione di l'autoconcepimentu hè u principale compitu di sviluppu. Un individuu hà da scopre è sceglie roli, valori è scopi adatti è pertinenti da una varietà di domini di a vita, cum'è u rolu di genere, vocazioni, scelte relazionale, etc.Erikson, 1968; Marcia, 1966). S'ellu ùn hè micca successu, questu porta à una diffusione di l'identità è di i roli societali è aumenta u risicu di disordini mentali, cum'è disordini di personalità, depressivi o addictive. Senza trattamentu adattatu, sti disordini sò generalmente persistenti à l'età adulta (Erikson, 1968; Marcia, 1966). A causa di e so pussibulità per l'interazzione suciale è l'anonimatu concomitant, l'Internet furnisce una oportunità tentativa per a compensazione di sentimenti negativi è deficits d'autoconcepimentu. In cunsiquenza, i nostri scuperti di l'aumentu di i deficit di l'autoconceptu in i ghjovani tossicodipendenti di l'Internet suggerenu chì a gestione disadattiva cù certi travaglii di sviluppu durante l'adolescenza puderia cuntribuisce à a furmazione di dipendenza da Internet. Esperienza ripetuta di cumpensà questi deficits attraversu l'usu di Internet, per esempiu, truvendu amici virtuali o avè successu in un ghjocu (Brand et al., 2016; Davis, 2001; Tavolacci et al., 2013) puderia elevà u risicu di l'usu addicted. Inoltre, a mancanza d'esperienze pusitive interpersonali reali è di rendimentu pò aumentà i deficit di l'autoconcepimentu è u sviluppu di disordini psichiatrici. L'ultimu aspettu puderia spiegà l'alta ocurrenza osservata di depressione, ansietà è disordini di personalità di cluster B in utilizatori addicted.

Malgradu e differenze significative trà l'usu di l'Internet problematicu è dipendente in quantu à a maiò parte di e variàbili valutate, tutti i mezi calculati per e caratteristiche di u gruppu problematicu si trovanu trà quelli di l'utilizatori addicted è u gruppu di cuntrollu sano, chì indicanu un ligame trà e duie tappe di eccessivu. L'usu di Internet in una manera descriptiva.

Tuttavia, avemu ancu osservatu similitudini trà l'utilizatori problematici è addicted. I dui gruppi si sò qualificati cum'è menu capaci di ricunnosce, capisce è sprime e propria emozioni cumparatu cù cuntrolli sani. In u so mudellu di intelligenza emotiva, Mayer è Salovey postulavanu chì a percepzione, l'usu, l'intelligenza è a gestione di l'emozioni, chì si trovanu soprattuttu in u cuntestu di relazioni, per esse e principali capacità interrelate per l'intelligenza emotiva.Mayer & Salovey, 1993; Mayer, Salovey, Caruso, & Sitarenios, 2001). I nostri risultati di questi deficit in l'utilizatori di l'Internet problematici è addictive puderanu indicà chì i gradi più bassi di queste capacità puderanu spiegà specificamente fattori premorbidi in a transizione da l'usu di Internet problematicu à addictivu. L'analisi di regressione anu revelatu chì sti variàbili spiegà 11% è 22% di a varianza di a gravità di l'usu di l'Internet attuale è di a vita, rispettivamente, in a mostra tutale.

Limitazioni di u studiu

I limiti di stu studiu includenu i seguenti aspetti.

E dimensioni di mostra di i sottogruppi eranu relativamente chjuchi. Questu deve esse cunsideratu quandu interpretate i nostri risultati è rende necessarie studii futuri.

Una altra limitazione si riferisce à a prucedura diagnostica per ADHD. In più di a Scala Brown ADD, avemu utilizatu una entrevista micca standardizzata chì include dumande aperte per l'investigazione di ADHD. On ne saurait garantir pleinement que la même entrevue avec le même participant et un autre enquêteur produirait des résultats similaires (Kromrey, 2002). Per d 'altra banda, a cumminazzioni di interviste da i psicologi clinichi qualificati cù l'applicazione supplementaria di a Scala Brown ADD in u prucessu di diagnosticu puderia avè assicuratu una validità più altu di i diagnostichi. Tuttavia, queste investigazioni devenu esse replicate è includenu ancu valutazioni esterne (per esempiu, interviste di famiglia) è testi neuropsiculogichi in u prucessu di diagnosticu.

Un'altra limitazione hè chì ùn avemu micca analizatu e differenze specifiche di genere, perchè averia superatu u scopu di u manuscrittu. Avemu valutatu solu e differenze di genere in i sottocampioni. U χ2 L'analisi in ogni gruppu anu revelatu chì e femine cù l'usu di Internet sanu è problematicu dimustranu a rete suciale più spessu è i masci più spessu usanu altre applicazioni. In cunfurmità cù a literatura (Dany, Moreau, Guillet, & Franchina, 2016), l'analisi di l'esemplari principali anu revelatu frequenze più altu di ghjoculi in i masci è un usu più altu di siti di rete suciale in femine. Tuttavia, sti risultati anu da esse interpretati cun prudenza per via di dimensioni di sottocampione assai chjuche. Ulteriori studii sò necessarii per investigà e differenze specifiche di genere in e caratteristiche esaminate in stu studiu.

cuegghiè

Inseme, i nostri risultati suggerenu chì i disordini di a personalità di u cluster B è i deficit in a capiscitura è l'espressione di e so emozioni puderanu esse fatturi influenti specifichi in a transizione da l'usu problematicu à addictive. Avemu trovu ancu chì l'utilizatori addicted, cumparatu cù l'utilizatori problematichi è i cuntrolli sani, anu dimustratu frequenze significativamente più elevate di TDAH, disordini d'ansietà depressivi è attuali, è ancu di più grande deficit in relazione à l'autore. Cusì, i nostri risultati puderanu indicà chì i disordini di a personalità di u cluster B è i deficit in l'intelligenza emotiva, in relazione à i prublemi interpersonali è di rendiment, influenzanu a transizione da l'usu di Internet problematicu à addicted. Sperimentendu l'Internet cum'è inizialmente assicurendu una compensazione rapida per questi prublemi eleva u risicu per l'usu addicted. Simultaneamente, a mancanza d'esperienze pusitive interpersonali è di rendiment in a vita reale aumenta è porta à l'escapismo in u mondu virtuale. Questi risultati suggerenu chì l'intervenzioni destinate à a dipendenza da Internet duveranu aumentà a so attenzione à l'apprendimentu di tecniche basate in mindfulness è cumpetenze suciali per ricunnosce è affruntà l'emozioni negative è i cunflitti interpersonali.

I nostri dati rivelanu ancu una alta prevalenza di ADHD in l'addicti, ma micca in l'utilizatori problematici, chì puderia indicà chì l'ADHD hè assuciatu cù una transizione accelerata à l'usu di Internet addictive.

A realizazione di l'autori

TL hà scrittu u manuscrittu, hà cuntrullatu u studiu, è hà cuntribuitu à a raccolta di dati è analisi. SH hà cuntribuitu à l'analisi di dati. JD hà participatu à a coordinazione di u studiu è a cullizzioni di dati. L'IR hà verificatu l'analisi di dati statistichi è hà supervisatu u manuscrittu. KM hà ricivutu finanziamentu per u studiu è l'hà supervisatu. FK hà supervisatu è cuntribuitu à a preparazione di u manuscrittu. Tutti l'autori anu appruvatu a versione finale di u manuscrittu.

Conflicte di interessu

Nisun autori ùn anu cunflittu di interessu à dichjarà.

Vede ancu

A pagina precedente

 Agosti, V. (2014). Predittori di remissione da a depressione cronica: Un studiu prospettivu in una mostra rappresentativa naziunale. Psichiatria Comprensiva, 55 (3), 463-467. doi:https://doi.org/10.1016/j.comppsych.2013.09.016 Crossref, 영어 sublingual
 Associazione Psichiatrica Americana. (2000). Manuale di diagnosticu è statisticu di i disordini mentali (DSM-IV-TR). Washington, DC: Associazione Psichiatrica Americana.
 Associazione Psicanale americana. (2013). Manual Diagnòsticu è statisticu di disordini mentali (DSM-5®). Washington, DC: Associazione Psicanale americana. Crossref
 Beck, A. T., Ward, C. H., Mendelson, M., Mock, J., & Erbaugh, J. (1961). Un inventariu per a misurazione di a depressione. Archivi di Psichiatria Generale, 4 (6), 561-571. doi:https://doi.org/10.1001/archpsyc.1961.01710120031004 Crossref, 영어 sublingual
 Bozkurt, H., Coskun, M., Ayaydin, H., Adak, I., & Zoroglu, S. S. (2013). Prevalenza è mudelli di disordini psichiatrici in adolescenti riferiti cù dipendenza da Internet. Psichiatria è Neuroscienze Cliniche, 67 (5), 352-359. doi:https://doi.org/10.1111/pcn.12065 Crossref, 영어 sublingual
 Brand, M., Young, K. S., Laier, C., Wolfling, K., & Potenza, M. N. (2016). Integrazione di cunsiderazioni psicologiche è neurobiologiche in quantu à u sviluppu è u mantenimentu di i disordini specifichi di l'usu di l'Internet: Un mudellu d'Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE). Neuroscience è Biobehavioral Reviews, 71, 252-266. doi:https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2016.08.033 Crossref, 영어 sublingual
 Brown, T. E. (1996). Scale Brown Attention-Deficit Disorder (Brown ADD Scales): Per adulescenti è adulti: San Antonio, CA: Psychological Corporation.
 Cain, M. S., Leonard, J. A., Gabrieli, J. D., & Finn, A. S. (2016). Media multitasking in l'adolescenza. Bulletin Psychonomic & Review, 23 (6), 1932-1941. doi:https://doi.org/10.3758/s13423-016-1036-3 Crossref, 영어 sublingual
 Chen, Y. L., Chen, S. H., & Gau, S. S. (2015). ADHD è tratti autistici, funzione di famiglia, stile di genitori, è adattazione suciale per a dipendenza da Internet trà i zitelli è l'adulescenti in Taiwan: Un studiu longitudinale. Research in Developmental Disabilities, 39, 20-31. doi:https://doi.org/10.1016/j.ridd.2014.12.025 Crossref, 영어 sublingual
 Clement, U., & Löwe, B. (1996). Validazione di u FKB-20 cum'è scala per a rilevazione di distorsioni di l'imaghjini di u corpu in i pazienti psicosomatici. Psychotherapie, Psychosomatik, Medizinische Psychologie, 46 (7), 254-259. 영어 sublingual
 Cohen, S., Kamarck, T., & Mermelstein, R. (1983). Una misura globale di u stress percepitu. Journal of Health and Social Behavior, 24 (4), 385-396. doi:https://doi.org/10.2307/2136404 Crossref, 영어 sublingual
 Crenshaw, D. (2008). U mitu di a multitasking: Cumu "fà tuttu" ùn faci nunda. San Francisco, CA: Jossey-Bass.
 Dany, L., Moreau, L., Guillet, C., & Franchina, C. (2016). I video games, Internet è e rete suciale : Un studiu trà i sculari francesi. Sante publique (Vandoeuvre-les-Nancy, Francia), 28(5), 569–579. doi:https://doi.org/10.3917/spub.165.0569 Crossref, 영어 sublingual
 Davis, R. A. (2001). Un mudellu cognitivu-cumportamentale di usu patologicu di Internet. Computers in Human Behavior, 17 (2), 187-195. doi:https://doi.org/10.1016/S0747-5632(00)00041-8 Crossref
 Erikson, E. H. (1968). Identità, ghjuventù è crisa: New York, NY: WW Norton, Inc.
 Frodl, T., & Skokauskas, N. (2012). Meta-analisi di studii MRI strutturale in i zitelli è adulti cù u disordine di iperattività di deficit d'attenzione indica effetti di trattamentu. Acta Psychiatrica Scandinavica, 125(2), 114–126. doi:https://doi.org/10.1111/j.1600-0447.2011.01786.x Crossref, 영어 sublingual
 Greenberger, E., Chen, C., Dmitrieva, J., & Farruggia, S. P. (2003). Articulu-formulazione è a dimensionalità di a Scala di Autoestima di Rosenberg: importanu? Personalità è Differenze Individuali, 35 (6), 1241-1254. doi:https://doi.org/10.1016/S0191-8869(02)00331-8 Crossref
 Harrison, A. G. (2004). Una investigazione di i sintomi riportati di ADHD in una populazione universitaria. U rapportu ADHD, 12 (6), 8-11. doi:https://doi.org/10.1521/adhd.12.6.8.55256 Crossref
 Hormes, J. M., Kearns, B., & Timko, C. A. (2014). Voglia di Facebook? Addiction à u cumportamentu à e rete soziale in linea è a so associazione cù deficit di regulazione di l'emozioni. Addiction, 109 (12), 2079-2088. doi:https://doi.org/10.1111/add.12713 Crossref, 영어 sublingual
 Kaess, M., Parzer, P., Mehl, L., Weil, L., Strittmatter, E., Resch, F., & Koenig, J. (2017). Vulnerabilità à u stress in i ghjovani maschili cù disordine di ghjoculi in Internet. Psiconeuroendocrinologia, 77, 244-251. doi:https://doi.org/10.1016/j.psyneuen.2017.01.008 Crossref, 영어 sublingual
 Kim, B. S., Chang, S. M., Park, J. E., Seong, S. J., Won, S. H., & Cho, M. J. (2016). Prevalenza, correlate, comorbidità psichiatriche è suicidalità in una populazione di a cumunità cù l'usu problematicu di Internet. Ricerca di psichiatria, 244, 249-256. doi:https://doi.org/10.1016/j.psychres.2016.07.009 Crossref, 영어 sublingual
 Kolbeck, S., & Maß, R. (2009). SASKO - Fragebogen zu sozialer Angst und sozialen Kompetenzdefiziten. Testmanual und materialen [SASKO - Questionnaire per l'ansietà suciale è i deficit di cumpetenza suciale. Manuale è materiale]. Göttingen, Germania: Hogrefe.
 Kromrey, H. (2002). Datenerhebungsverfahren und -instrumente der empirischen Sozialforschung [Metodi di raccolta di dati è strumenti di ricerca sociale empirica]. In H. Kromrey (Ed.), Empirische Sozialforschung Modelle und Methoden der standardisierten Datenerhebung und Datenauswertung [Modelli di ricerca suciale empirica è metudi di cullizzioni di dati standardizati è valutazione] (pp. 309-404). Wiesbaden, Germania: VS Verlag für Sozialwissenschaften.
 Lemenager, T., Dieter, J., Hill, H., Hoffmann, S., Reinhard, I., Beutel, M., Vollstädt-Klein, S., Kiefer, F., & Mann, K. (2016) . Esplora a basa neurale di l'identificazione di l'Avatar in i gamers patologichi di Internet è di l'autoreflessioni in l'utilizatori patologichi di a rete suciale. Journal of Behavioral Addictions, 5 (3), 485-499. doi:https://doi.org/10.1556/2006.5.2016.048 Member
 Lemola, S., Perkinson-Gloor, N., Brand, S., Dewald-Kaufmann, J. F., & Grob, A. (2015). I media elettronichi di l'adulescenti utilizanu di notte, disturbi di u sonnu è sintomi depressivi in ​​l'età di u smartphone. Journal of Youth and Adolescence, 44 (2), 405-418. doi:https://doi.org/10.1007/s10964-014-0176-x Crossref, 영어 sublingual
 Marcia, J. E. (1966). Sviluppu è validazione di u statu di l'identità di l'ego. Journal of Personality and Social Psychology, 3 (5), 551-558. doi:https://doi.org/10.1037/h0023281 Crossref, 영어 sublingual
 Mayer, J. D., & Salovey, P. (1993). L'intelligenza di l'intelligenza emotiva. Intelligenza, 17 (4), 433–442. doi:https://doi.org/10.1016/0160-2896(93)90010-3 Crossref
 Mayer, J. D., Salovey, P., Caruso, D. R., & Sitarenios, G. (2001). L'intelligenza emotiva cum'è una intelligenza standard. Emuzione, 1 (3), 232-242. doi:https://doi.org/10.1037/1528-3542.1.3.232 Crossref, 영어 sublingual
 Mihara, S., & Higuchi, S. (2017). Studi epidemiologichi trasversali è longitudinali di u disordine di i ghjoculi in Internet: Una rivista sistematica di a literatura. Psichiatria è Neuroscienze Cliniche, 71 (7), 425-444. doi:https://doi.org/10.1111/pcn.12532 Crossref, 영어 sublingual
 Minear, M., Brasher, F., McCurdy, M., Lewis, J., & Younggren, A. (2013). Memoria di travagliu, intelligenza fluida è impulsività in multitaskers di media pesanti. Bulletin Psychonomic & Review, 20 (6), 1274-1281. doi:https://doi.org/10.3758/s13423-013-0456-6 Crossref, 영어 sublingual
 Moreno-Alcazar, A., Ramos-Quiroga, J. A., Radua, J., Salavert, J., Palomar, G., Bosch, R., Salvador, R., Blanch, J., Casas, M., McKenna, P. J., & Pomarol-Clotet, E. (2016). Anormalità cerebrali in adulti cun disordine di iperattività di deficit d'attenzione revelata da a morfometria basata in voxel. Ricerca di psichiatria, 254, 41-47. doi:https://doi.org/10.1016/j.pscychresns.2016.06.002 Crossref, 영어 sublingual
 Müller, K. W., Glaesmer, H., Brähler, E., Wölfling, K., & Beutel, M. E. (2014). Prevalenza di l'addiction à Internet in a pupulazione generale: Risultati da una indagine basata in a pupulazione tedesca. Cumportamentu è Tecnulugia di l'infurmazione, 33 (7), 757-766. doi:https://doi.org/10.1080/0144929X.2013.810778 Crossref
 Murphy, K. R., & Adler, L. A. (2004). A valutazione di u disordine di deficit d'attenzione / iperattività in l'adulti: Focus on scales rating. U Journal of Clinical Psychiatry, 65 (Suppl 3), 12-17. 영어 sublingual
 Nie, J., Zhang, W., Chen, J., & Li, W. (2016). Inibizione deteriorata è memoria di travagliu in risposta à e parolle relative à Internet trà l'adulescenti cun dipendenza da Internet: un paragone cù u disordine di deficit d'attenzione / iperattività. Ricerca di psichiatria, 236, 28-34. doi:https://doi.org/10.1016/j.psychres.2016.01.004 Crossref, 영어 sublingual
 Reinecke, L., Aufenanger, S., Beutel, M. E., Dreier, M., Quiring, O., Stark, B., Wölfling, K., & Müller, K. W. (2017). Stress digitale annantu à a vita: L'effetti di a carica di cumunicazione è di a multitasking Internet nantu à u stress percepitu è ​​i disfunzioni di a salute psicologica in un campione di probabilità tedesca. Media Psychology, 20 (1), 90-115. doi:https://doi.org/10.1080/15213269.2015.1121832 Crossref
 Rindermann, H. (2009). Emotionale-Kompetenz-Fragebogen [Questionariu di Competenza Emozionale]. Göttigen, Germania: Hogrefe.
 Rosenberg, M. J. (1965). A società è l'imaghjini di l'adulescente. Princeton, NJ: Princeton University Press. Crossref
 Rumpf, H. J., Vermulst, A. A., Bischof, A., Kastirke, N., Gurtler, D., Bischof, G., Meerkerk, G. J., John, U., & Meyer, C. (2014). Occurrence di l'addiction à Internet in un campione di pupulazione generale: Una analisi di classa latente. Ricerca Europea di Addiction, 20 (4), 159-166. doi:https://doi.org/10.1159/000354321 Crossref, 영어 sublingual
 Seyrek, S., Cop, E., Sinir, H., Ugurlu, M., & Şenel, S. (2017). Fattori assuciati à a dipendenza da Internet: Studiu trasversale di l'adulescenti turchi. Pediatria Internaziunale, 59 (2), 218-222. doi:https://doi.org/10.1111/ped.13117 Crossref, 영어 sublingual
 Simon, V., Czobor, P., Bálint, S., Mészáros, Á., & Bitter, I. (2009). Prevalenza è correlate di u disordine di iperattività di l'attenzione di l'adultu: Meta-analisi. The British Journal of Psychiatry, 194 (3), 204-211. doi:https://doi.org/10.1192/bjp.bp.107.048827 Crossref, 영어 sublingual
 Stip, E., Thibault, A., Beauchamp-Chatel, A., & Kisely, S. (2016). Addiction à Internet, sindromu hikikomori, è a fase prodromale di psicosi. Frontiers in Psychiatry, 7, 6. doi:https://doi.org/10.3389/fpsyt.2016.00006 Crossref, 영어 sublingual
 Tateno, M., Teo, A. R., Shirasaka, T., Tayama, M., Watabe, M., & Kato, T. A. (2016). A dipendenza da Internet è i tratti autovalutati di u disordine di iperattività di deficit d'attenzione trà i studienti universitari giapponesi. Psichiatria è Neuroscienze Cliniche, 70 (12), 567-572. doi:https://doi.org/10.1111/pcn.12454 Crossref, 영어 sublingual
 Tavolacci, M. P., Ladner, J., Grigioni, S., Richard, L., Villet, H., & Dechelotte, P. (2013). Prevalenza è associazione di u stress percepitu, l'usu di sustanziali è l'addictioni cumportamentali: Un studiu trasversale trà i studienti universitari in Francia, 2009-2011. BMC Public Health, 13 (1), 724. doi:https://doi.org/10.1186/1471-2458-13-724 Crossref, 영어 sublingual
 Taylor, S., Pattara-Angkoon, S., Sirirat, S., & Woods, D. (2017). I fundamenti teorichi di a dipendenza da Internet è a so associazione cù a psicopatologia in l'adolescenza. Rivista Internaziunale di Medicina è Salute di l'Adolescente. Publicazione anticipata in linea. doi:https://doi.org/10.1515/ijamh-2017-0046 Crossref
 Tippelt, F., & Kupferschmitt, T. (2015). Web suciali: Ausdifferenzierung der Nutzung–Potenziale für Medienanbieter [Web suciale: Differenciazione di i putenziali d'usu per i media providers]. Media Perspektiven, 10 (2015), 442–452.
 Uncapher, M. R., Thieu, M. K., & Wagner, A. D. (2016). Media multitasking è memoria: Differenze in a memoria di travagliu è a memoria à longu andà. Bulletin Psychonomic & Review, 23 (2), 483-490. doi:https://doi.org/10.3758/s13423-015-0907-3 Crossref, 영어 sublingual
 Upadhayay, N., & Guragain, S. (2017). L'usu di Internet è u so livellu di dipendenza in i studienti medichi. Avanzate in l'educazione è a pratica medica, 8, 641-647. doi:https://doi.org/10.2147/AMEP.S142199 Crossref, 영어 sublingual
 Wang, H., Jin, C., Yuan, K., Shakir, T. M., Mao, C., Niu, X., Niu, C., Guo, L., & Zhang, M. (2015). L'alterazione di u voluminu di a materia grisa è u cuntrollu cognitivu in l'adulescenti cù u disordine di u ghjocu in Internet. Frontiers in Behavioral Neuroscience, 9, 64. doi:https://doi.org/10.3389/fnbeh.2015.00064 Crossref, 영어 sublingual
 Weinstein, A., Yaacov, Y., Manning, M., Danon, P., & Weizman, A. (2015). Addiction à Internet è disordine di iperattività di deficit d'attenzione trà i scolari. The Israel Medical Association Journal: IMAJ, 17 (12), 731-734. 영어 sublingual
 Wittchen, H. U., Zaudig, M., & Fydrich, T. (1997). Strukturiertes klinisches Interview für DSM-IV (SKID) [Intervista clinica strutturata per DSM-IV (SCID)]. Göttingen, Germania: Hogrefe.
 Wölfling, K., Beutel, M. E., & Müller, K. W. (2012). Custruzzione di una entrevista clinica standardizzata per valutà a dipendenza da Internet: Primi risultati in quantu à l'utilità di AICA-C. Addiction Research & Therapy, Suppl 6, 003. doi:https://doi.org/10.4172/2155-6105.S6-003
 Wölfling, K., Müller, K. W., & Beutel, M. (2010). Diagnostische Testverfahren: Skala zum Onlinesuchtverhalten bei Erwachsenen (OSVe-S) [Misure diagnostiche: Scala per a valutazione di l'addiction à Internet è à i ghjoculi di computer (AICA-S)]. In D. Mücken, A. Teske, F. Rehbein, & B. Wildt (Eds.), Prävention, Diagnostikund Therapie von Computerspielabhängigkeit [Prevenzione, diagnostichi è terapia di l'addiction à i ghjoculi di computer] (pp. 212-215). Lengerich, Germania: Pabst Science Publishers.
 World Health Organization. (2015). ICD-11 beta draft. Ginevra, Svizzera: Organizazione Mondiale di a Salute. Ritruvatu da http://apps.who.int/classifications/icd11
 Younes, F., Halawi, G., Jabbour, H., El Osta, N., Karam, L., Hajj, A., & Rabbaa Khabbaz, L. (2016). Addiction à Internet è relazioni cù l'insomnia, l'ansietà, a depressione, u stress è l'autostima in i studienti universitari: Un studiu trasversale cuncepitu. PLoS One, 11 (9), e0161126. doi:https://doi.org/10.1371/journal.pone.0161126 Crossref, 영어 sublingual
 Yuan, K., Qin, W., Wang, G., Zeng, F., Zhao, L., Yang, X., Liu, P., Liu, J., Sun, J., von Deneen, K. M., Gong, Q., Liu, Y., & Tian, ​​J. (2011). Anormalità di a microstruttura in l'adulescenti cù disordine di dipendenza da Internet. PLoS One, 6 (6), e20708. doi:https://doi.org/10.1371/journal.pone.0020708 Crossref, 영어 sublingual
 Zadra, S., Bischof, G., Besser, B., Bischof, A., Meyer, C., John, U., & Rumpf, H. J. (2016). L'associazione trà l'addiction à l'Internet è i disordini di a personalità in una mostra generale basata in a pupulazione. Journal of Behavioral Addictions, 5 (4), 691-699. doi:https://doi.org/10.1556/2006.5.2016.086 Member