E Neuroscienze di a Cumunicazione Sanitaria: Una analisi fNIRS di u Cunsigliu Prefrontale è u Cunsumu Porn in Giovani Donne per u Sviluppu di Programmi di Salute di Prevenzione (2020)

COMMENTI YBOP: Studiu unicu paragunendu l'utilizatori di pornografia femine à i non-utilizatori. Sembra addiction à l'autori:

I risultati indicanu chì a visualizazione di u clip pornograficu (vs. clip di cuntrollu) provoca una attivazione di l'area di Brodmann 45 di l'emisferu dirittu (BA 45, pars triangularis). Un effettu appare ancu trà u nivellu di cunsumu auto-riportatu è l'attivazione di u dirittu BA 45: u più altu u livellu di u cunsumu auto-riportatu, u più grande l'attivazione. Per d 'altra banda, quelli participanti chì ùn anu mai cunsumatu materiale pornograficu ùn mostranu micca attività di u dirittu BA 45 paragunatu à u clip di cuntrollu chì indica una diferenza qualitativa trà i non-consumatori è i cunsumatori. Questi risultati sò cunsistenti cù altre ricerche fatte in u campu di l'addictions. Hè ipotisatu chì u sistema di neurone specchiu pò esse implicatu, per mezu di u miccanisimu di l'empatia, chì puderia pruvucà l'erotismo vicariu.

Ulteriori estratti:

U stimulus porno causa un effettu più grande secondu u gradu di cunsumu. In cunfurmità cù e nostre aspettative, e donne chì ùn anu mai cunsumatu materiale pornograficu ùn aumentanu micca u gradu di attivazione di u dirittu BA45 cumparatu cù u gruppu di cuntrollu. Stu risultatu hè coherente cù l'interpretazione di u stimulu pornograficu cum'è un stimulu discriminativu di l'apprendimentu operante "consumu di pornografia": se a persona ùn hà mai cunsumatu pornografia, l'apprendimentu ùn hà micca iniziatu, cusì u stimulu ùn hè micca discriminatoriu, ma neutrale (puderia ancu. esse avversu). …

[Hè impurtante] distingue assai chjaramente trà a prevenzione primaria (u sughjettu ùn hà micca iniziatu u cumpurtamentu prublema) è a prevenzione secundaria (quandu u cumpurtamentu hà digià principiatu è cercatu di gestisce i risichi o di fà sparisce). In u primu casu, a prevenzione deve fucalizza nantu à l'educazione sanitaria è i prugrammi di prumuzione di a salute. … Quì, l'asse di cumunicazione deve esse tali da spiegà à u sughjettu è i so tutori, in u casu di i minori, l'impurtanza di ùn principià u cumpurtamentu. A so iniziazione pruvucaria rapidamente una sensibilizazione di sta zona prefrontale corticale, cù e cunsequenze di un pussibili brama davanti à stimuli erotici discriminatori. [enfasi furnita]

COMMENTI DI UN NEUROSCIENTISTA

Hè sensu tutale. A pars triangularis ci hè una parte di u circondu frontale inferjuri (cose chì amparate quandu passate anni fà a localizazione di a fonte cù atlasi di u cervellu, un bonu sensu di neuroanatomia). È u circondu frontale inferjuri hè riccu di neuroni specchiu ... cusì l'ingaghjamentu o reclutamentu di u sistema di specchiu hà un sensu tutale. L'utilizatori abituali "addestranu" i so sistemi nervosi per diventà "avatars" di i schermi, cusì sta sincronia hè sensu per mè ... avà u prublema cù questu, di sicuru, hè chì vi cunfidate di altre persone per pruduce l'arousal, dunque, posa 2 prublemi: 1. mancanza di sincronia di specchiu, mancanza d'arousal (firing together, wiring together), spiegà disfunzioni in l'utilizatori regulare, 2. supportu empiricu per u mudellu 3A (acquistu, attivazione, applicazione), per quessa, per copià è imitate. u sadismu sessuale è a sociopatia di i schermi. Chì spiega a pornificazione di u sessu (viulenza, dominanza, umiliazione, etc.) in a generazione attuale.

È una altra nota, l'IFG hè assai vicinu à l'insula, cusì si adatta à a reattività di cue. L'insula è l'ACC travaglianu in tandem ... perchè hè pruvata chì u dACC spara cum'è un pazzo per a reattività di cue. Ùn saria micca maravigliatu s'ellu mi mostra l'IFG chì reagisce in u stessu modu, perchè, l'ACC è l'insula sync inseme (hè chjamatu networking di saliency), è l'IFG hè u vicinu di l'insula, cusì un certu gradu di attività sovrapposta hè di esse aspittatu...

Fighjate un video chì mostra l'attivazione cerebrale di u cunsumadore porno.


Cuesta U, Niño JI, Martinez L è Paredes B (2020)

Front. Psychol. 11: 2132. doi: 10.3389 / fpsyg.2020.02132

ABSTRACT

Stu travagliu esplora l'usu di a tecnica di neuroimaging fNIRS aduprendu giovani studenti universitari cù diversi livelli di cunsumu di pornografia, è l'attivazione di a corteccia prefrontale (reattività cue) quandu vede un clip pornograficu (esposizione cue) versus un clip di cuntrollu. I risultati indicanu chì a visualizazione di u clip pornograficu (vs. clip di cuntrollu) provoca una attivazione di l'area di Brodmann 45 di l'emisferu drittu (BA 45, pars triangularis) (p < 0.01). Un effettu appare ancu trà u nivellu di cunsumu auto-riportatu è l'attivazione di u dirittu BA 45: più altu hè u livellu di cunsumu auto-riportatu, più grande hè l'attivazione (p < 0.01). Per d 'altra banda, quelli participanti chì ùn anu mai cunsumatu materiale pornograficu ùn mostranu micca attività di u dirittu BA 45 cumparatu cù u clip di cuntrollu (p < 0.01) chì indica una diferenza qualitativa trà i non-consumatori è i cunsumatori. Questi risultati sò cunsistenti cù altre ricerche fatte in u campu di l'addictions. Hè ipotisatu chì u sistema di neurone specchiu pò esse implicatu, per mezu di u miccanisimu di l'empatia, chì puderia pruvucà l'erotismo vicariu. Infine, suggerimu l'applicazioni chì questi risultati ponu avè per i prugrammi di prevenzione primaria è secundaria in u campu di u cunsumu problematicu di pornografia.

I MUVRINI

In l'ultimi anni, l'avanzati tecnologichi sperimentati in u campu di a neuroscienza ci permettenu di studià a struttura di u cervellu è u so funziunamentu da un approcciu prima scunnisciutu. Questu hè statu un avanzu assai impurtante in diverse aree applicate di e scienze umane. Unu di i campi più sviluppati grazia à questu hè statu quellu di a salute publica è a prevenzione postu chì a ricerca essenziale hè stata generata per u sviluppu è l'ottimisazione di l'intervenzioni di salute publica (Cuesta-Cambra et al., 2017; Horn et al., 2020).

Salute Publica è Prevenzione

A salute publica è preventiva hè una zona di crescita straordinaria. Unu di i mutivi hè u rapportu costu-benefiziu chì furnisce. Programmi di prevenzione relativamente pocu prezzu riescenu à ghjunghje à una grande parte di a pupulazione evitendu risichi è malatie chì sò assai caru per trattà una volta sviluppati. Pandemie recenti, in particulare COVID-19, anu potenziatu ancu più sta zona. Unu di i duminii più pertinenti di a salute publica è preventiva hè quellu di l'addiction, postu chì hè un prublema chì tocca una grande parte di a pupulazione è cù cunsiquenzi assai avversi (Mann et al., 2017).

Attualmente hè pussibule osservà i cambiamenti neurali, analizà neuro-imaghjini è capisce megliu cumu operanu i meccanismi chì determinanu i prucessi cognitivi o comportamentali di l'addiction. Grazie à questi avanzamenti, a cunniscenza attuale di i fatturi chì influenzanu i cumpurtamenti addictive hà fattu un saltu qualitativu, identificendu megliu alcuni di i prucessi neurobiologichi per via di quali fattori biologichi è socioculturali cuntribuiscenu à a dipendenza (Volkow è Boyle, 2018). Queste linee di ricerca innovadora ghjucanu un rolu assai pertinente in u disignu di prugrammi di prevenzione chì miranu più precisamente à i meccanismi chì determinanu i prublemi di salute comportamentale è, per quessa, sò essenziali per prevene i cumpurtamenti ligati à l'addiction.Fishbein è Dariotis, 2019).

A prevenzione di l'addictions consiste à persuadere i grandi gruppi di pupulazione per mezu di prugrammi di persuasione suciale sviluppati, fundamentalmente, per mezu di e social media. A cumunicazione di a salute hè un campu chì a so evoluzione constante confirma chì hè un strumentu strategicu chì, quandu s'utilice bè, pò esse assai efficace à influenzà u cumpurtamentu di l'individui (Goldstein et al., 2015).

U rapportu publicatu da u Dipartimentu di Salute è Serviziu Umanu di i Stati Uniti, Healthy People 2020, mette in risaltu l'impurtanza di a ricerca in u sviluppu di prugrammi di cumunicazione di salute, un aspettu chì hè cunfirmatu in studii chì dimostranu l'efficacità di a cumunicazione in a prevenzione di l'addiction di tabacco. (Kimber et al., 2020), à u ghjocu (Parham et al., 2019) o à diverse sustanzi (Timko et Cucciare, 2019).

Tuttavia, ci hè attualmente una mancanza di ricerca neurocognitiva di basa chì permette di megliu basi di prevenzione è prugrammi di cumunicazione. Solu una cunniscenza prufonda di i miccanismi sottumessi à u cumpurtamentu da mudificà permetterà u disignu di prugrammi preventivi adatti. In questu sensu, a neuroscienza pò furnisce dati assai impurtanti, in particulare in spazii pertinenti cum'è l'addictions, induve i meccanismi neurocognitivi ghjucanu un rolu essenziale.

Una campagna di cumunicazione deve esse basatu annantu à u rigore è l'evidenza furnita da a cunniscenza scientifica (Kumkale et al., 2010), a chjave hè di identificà per mezu di metodulugii solidi i fatturi neurocognitivi chì intervenenu in l'addictions per articulà missaghji chì veramente miranu quelli variàbili chì prumove un cambiamentu di cumpurtamentu. Nisuna strategia di cumunicazione hè efficace se i missaghji ùn sò micca custruiti nantu à un quadru di riferimentu definitu da una cunniscenza adeguata di i cuncetti motivatori chì pruvucanu a reazione di i receptori cerebrali (Gallagher è Updegraff, 2013). Per quessa, certi autori parlanu di l'impurtante emergenza di un novu spaziu di studiu: a neuroscienza di a persuasione (Cacioppo et al., 2018). Cumu dicenu sti autori: "Una letteratura crescente nantu à i correlati neurali di a persuasione hè emersa in l'ultima decada...cù a maiò parte di i studii in questa literatura cuncentrati nantu à i correlati neurali di u cambiamentu di cumpurtamentu dopu l'esposizione à un appellu persuasivu... ma ci sò questioni impurtanti chì restanu à affruntà è grandi opportunità da perseguite chì duveranu attruverà è accende l'attenzione di a ricerca"(Cacioppo et al., 2018, p.165). L'impurtanza di integrà l'approcciu neuroscientificu cù e teorie di l'elaborazione di l'informazioni cognitive è emotive sottostanti a cumunicazione persuasiva è a prevenzione hè evidenti. Queste investigazioni ùn solu aumenteranu a nostra cunniscenza di l'interazzione di u cervellu è di u cumpurtamentu, ma permettenu ancu di capisce megliu i miccanismi di persuasione è influenza suciale.

Addiction and Behavioral Addiction

L'addiction hè unu di i più grandi prublemi di salute publica in u mondu cuntempuraneu. E diverse dipendenze esistenti causanu un gran numaru di morti è di malatie fisiche è psiculogiche, chì causanu ancu disordini di cumpurtamentu, personalità, affettività è integrazione suciale (San Ghjuvanni, 2019).

Per capiscenu i principii basi di l'addiction, i studii più recenti focalizanu u so interessu à capisce cumu funziona u lòbulu prefrontale è quali sò e funzioni cognitive assuciate, per valutà quale rolu i sistemi di rinfurzamentu dopaminergicu ghjucanu in u prucessu, cuntrollu inibitori, decisione. fà, a ricerca di sperienze o relazioni suciali è altri fattori. Goldstein è Volkow (2002) spiegà cumu si verifica l'addiction quandu u sistema di motivazione è u sistema di cuntrollu inibitori prefrontali sò scompensati è u primu dà un valore esageratu à a sustanza cunsumata ripetutamente mentre l'individuu ùn hè micca capaci di inibisce un cumpurtamentu chì genera una ricumpensa immediata è ignora i risichi di sta dipendenza. L'interessu aumentatu in l'addictions, e ricerche più recenti sò emerse in quantu à l'addictions comportamentali. In u 2013, a quinta edizione di u Manuale Diagnosticu è Statistiche di Disordini Mentali hè stata mudificata per include una suddivisione di disordini non-relativi à a sustanza in a categuria di Disordini di Sustanze è Addictive.Goldstein è Volkow, 2002). Questa suddivisione hè specificamente focu annantu à i disordini addictive chì ùn implicanu micca l'usu di sustanzi è spessu chjamati addictions cumportamentali.

Inoltre, in l'ultimi anni l'OMS hà introduttu l'addictioni di cumportamentu in a so classificazione. In questa nova lista, l'addiction à Internet hè unu di i più diffusi è puderia esse a causa di disordini emotivi è psicologichi impurtanti in l'individuu (Demetrovics et al., 2008; Vondrácková è Gabrhelík, 2016). In l'internet, l'usu di a reta cù u scopu di ottene a gratificazione sessuale hè una pratica sempre più cumuna (Cooper è Griffin-Shelley, 2002). Ci hè una evidenza solida chì indica chì u cunsumu problematicu di pornografia è l'addiction à a pornografia hè in crescita, soprattuttu in i ghjovani.Castro et al., 2019; de Alarcón et al., 2019), causannu serii difficultà in questa populazione.

Pornografia Addiction

Grazie à a neuroscienza, hè statu pussibule di investigà i motivi per chì l'adulescenti sò più probabili di sviluppà disordini di l'usu di sustanzi chì l'adulti. I risultati spieganu cumu durante l'adolescenza i meccanismi di ricumpensa / motivazione è i circuiti limbico-emozionali mostranu un statu di iperattività chì favurisce una reattività emotiva più grande è guida a ricerca di cumpurtamenti chì generanu ricumpensa immediata. Inoltre, a corteccia prefrontale ùn pò micca autoregulà cumpletamente, purtendu à l'impulsività aumentata è a presa di risichi (Jordan è Andersen, 2017). Per mezu di studii basati in metodulugia di neuroimaging, hè statu pussibule osservà i circuiti neurali chì sò attivati ​​durante i cumpurtamenti addictive, e risposti gratificante, è ancu tutti quelli prucessi chì attivanu u cundizionamentu à a sustanza, l'umore, l'ansietà o a reattività durante u periodu di sintomi di ritirata (Volkow et al., 2016; Zilverstand et al., 2016).

Ci hè parechje studii basati nantu à a cunniscenza di l'addictions ligati à sustanzi (Addicott, 2020; Votaw et al., 2020), In ogni casu, a ricerca in relazione à l'addiction di cumportamentu hè assai più scarsa, mette in risaltu quelli chì anu focu annantu à capiscenu a relazione trà u cumpurtamentu addictive è l'attivazione di a Cortex Prefrontal Dorsolaterale è i so effetti nantu à a memoria di travagliu è l'inhibizione di u cuntrollu di risposti impulsivi (Alizadehgoradel et al., 2020; Maheux-Caron et al., 2020). Una di l'addictioni di cumportamentu chì hà attiratu a più attenzione in l'ultimi anni hè a dipendenza da pornografia. L'usu aumentatu di l'internet pò avè purtatu à un cunsumu crescente è l'accettazione di a pornografia (D'Orlando, 2011). A pornografia in Internet hè unica perchè offre anonimatu, accessu gratuitu è ​​faciule. Questi trè mutori di l'usu di a pornografia in Internet chjamati "Motore Triple-A" sò ciò chì causa a popularità di a pornografia in Internet (Cooper è Griffin-Shelley, 2002). In cunsequenza di l'aumentu di l'usu di pornografia in u mondu, ci hè statu assai focu annantu à a pornografia compulsiva in Internet cum'è un subdominiu di l'ipersessualità (Carroll et al., 2008; Döring, 2009; Griffiths, 2013). Per d 'altra banda, l'individui chì cunsumanu cibersessu mostranu sempre più profili più ghjovani, è u cunsumu di pornografia in linea provoca una diminuzione di l'autostima è un aumentu di i livelli di stress in i ghjovani.Ainsworth-Masiello è Evans, 2019). Sicondu u rapportu di l'Associazione per a Ricerca di Media (AIMC), "Internet Audience March 2020", 15.3% di l'utilizatori in Spagna sò ghjovani trà 14 è 24 anni, chì mette in risaltu a crescita progressiva di inclusa in a sezione da 14 à 19 anni. anni. Inoltre, l'abitudine di cunsumu di l'Internet da l'adulescenti hè carattarizatu da un cumpurtamentu impulsivu è incontrollatu in u quale a necessità di ripetiri cumpurtamenti addictive prevale, generendu un altu gradu di irritazione se a navigazione hè interrotta (Xanidis è Brignell, 2016; Rojas et al., 2018). Se cunsideremu chì unu di i principali tratti di personalità di l'adulescenti furmati in l'era digitale hè a necessità urgente di ottene u piacè immediatu, avemu da capisce megliu u risicu di l'attività chì u cunsumu di cuntenutu porno in linea pò esse per l'individui chì sò sempre in prucessu di maturazione di gratificazione. .

L'evidenza empirica pare sustene l'idea chì l'usu abusu di a pornografia in linea porta à un comportamentu avversu (cambiamenti di cumportamentu in relazione à a coppia, riduzzione di l'interazzione suciale, norme di u scopu mudificate), fisiologicu (modificazione di mudelli psicofisiologichi sessuale cum'è erezione) è effetti emotivi (culpa, negativu). catene di pensamentu, riduzzione di l'autostima) (de Alarcón et al., 2019). Ci hè ancu una forte evidenza chì indica l'effetti chì u cunsumu di porn provoca nantu à u cervellu (Muller, 2018). In questu modu, per mezu di l'induzione inversa, hè pussibule capisce megliu i miccanismi chì sò sottumessi à u cunsumu problematicu di pornografia è ancu analizà l'esistenza di pussibuli differenze o "tipologie" profili di i cunsumatori. In questu sensu, una di e differenze più impurtanti per investigà in questu campu hè e differenze di genere. Inhóf et al. (2019) anu presentatu recentemente una forte evidenza nantu à e differenze di genere in l'attivazione di a corteccia prefrontale in a dipendenza da Internet. A volte, stu cumpurtamentu finisci per diventà una dipendenza di cumportamentu, chì pò ancu aumentà i so effetti avversi. L'addictioni cumportamentali sò diventate più prevalenti, in particulare trà i ghjovani adulti (per esempiu, ghjoculi d'azzardo in linea, usu eccessivu di smartphone, è dipendenza da pornografia in linea). Ci hè una evidenza chì indica chì e donne si uniscenu à l'usu di sti siti web è dispusitivi (Shaughnessy et al., 2011, 2017; Francese è Hamilton, 2018).

Per d 'altra banda, l'urganisazioni sanitarie generanu prughjetti di ricerca chì permettenu di sviluppà prugrammi di prevenzione primariu è secundariu (trattamentu) basatu annantu à prugrammi d'intervenzione già esistenti in questu campu (Vondrácková è Gabrhelík, 2016; Sniewski et al., 2018). Tuttavia, ùn ci hè micca una evidenza empirica robusta nantu à l'abitudini di l'usu di u porn online di e donne, nè nantu à i meccanismi neurocognitivi implicati in stu cumpurtamentu, chì à u turnu dannu a creazione di sti prugrammi di prevenzione.

Questa ricerca hè realizata in l'area emergente di "neuroscienze di l'addiction è a prevenzione" (Volkow è Boyle, 2018). In questu quadru di riferimentu, hè statu prupostu chì u ciculu di l'addiction hè articulatu in trè tappe è implica trè regioni funnamintali di u cervellu: (1) a risposta anticipatoria, principalmente causata da stimuli (interni o esterni) chì implicanu a corteccia prefrontale è chì hè rispunsevule. di craving, l'impulsu irrepressible chì principia u cumpurtamentu, (2) l'esekzione di u cumpurtamentu (cù o senza ingesta di sustanza) chì implica i gangli di basa è u circuitu di ricumpensa, è (3) u circuitu allargatu di l'amigdala rispunsevuli di a retirazzione è ristabilisce l'equilibriu à a risposta di stress (Dipartimentu di Salute è serviziu umanu di i Stati Uniti, 2016).

L'obiettivu di a prevenzione primaria hè di cunvince a pupulazione di destinazione per prevene u cumpurtamentu prublema. Dunque, sicondu stu mudellu, u ciculu di risposta anticipatoria, cum'è rispunsevuli di l'iniziu di u cumpurtamentu, hè quellu chì ghjoca u rolu più impurtante. Inoltre, cum'è u mudellu indica, u cumpurtamentu hè attivatu per l'apparizione di un stimulus. Siccomu u cumpurtamentu addictivu hè custituitu da un apprendimentu assai putente per l'intensità di a ricumpensa, u stimulu di attivazione agisce cum'è un stimulu discriminante. U stimulus discriminativu hè definitu da a psiculugia di l'apprendimentu cum'è quellu stimulu chì signala à u sughjettu a dispunibilità di rinfurzà in u cundizzioni operante. Quandu u rinfurzamentu implica i sistemi cerebrali dopaminergici in modu intensu cum'è in l'addictions, l'estimulazione discriminativa è a brama ghjucanu un rolu essenziale. Questa ricerca si focalizeghja nantu à studià l'impurtanza di u stimulu discriminativu chì consiste in l'imaghjini sessualmente espliciti (esposizione cue) è a risposta di brama (reattività cue) in e donne giovani chì vedenu un clip cun cuntenutu pornograficu versus un clip cun cuntenutu neutrale. Stu paradigma hè statu utilizatu in u studiu di l'addiction di sustanzi, cum'è u fumu (Kroczek et al., 2017), ma ùn hè statu sviluppatu in u campu di l'addictioni cumportamentali cum'è u cunsumu di pornografia.

Ricorsu, Strahler et al. (2018) anu studiatu i correlati neurali di e differenze di genere in distractibilità da stimuli sessuale. Questi autori anu investigatu l'attività neurale specifica per l'imaghjini sessuale in e regioni cerebrali implicate in a motivazione è l'elaborazione di ricumpensa. Anu trovu chì l'omi in paragunà cù e donne anu dimustratu risposti più forti in u nucleus caudatus, a corteccia cingulata anteriore è u nucleus accumbens. I tratti motivati ​​​​sessualmente eranu correlati selettivamente cù l'attività di nucleus caudatus.

L'obiettivu di a nostra ricerca hè di analizà u rolu di a corteccia prefrontale dorsolaterale durante l'esposizione cue di pornografia in e donne giovani. Per ottene stu scopu, intendemu furnisce cunniscenze nantu à i fundamenti neurocognitivi di stu cumpurtamentu, chì stabiliscerà i fundamenti di i futuri sviluppi di prugrammi di prevenzione utili. Sta ricerca pò ancu aiutà à cunsulidà i prugrammi di cumunicazione digià iniziati in l'urganisazioni sanitarie in u campu. Stu studiu hà pruvatu se a corteccia prefrontale di i participanti altu (vs. bassu) in u cunsumu di porn dimustrava più attivazione quandu esposta à u cuntenutu pornograficu relative à una cundizione senza trattamentu. In linea cù a ricerca precedente (Kühn è Gallinat, 2014; Zangemeister et al., 2019) avemu aspittatu chì i participanti altu (vs. low) in u cunsumu pornograficu per aumentà a so attività (reattività di cue) in l'area di a corteccia prefrontale quandu sò esposti à filmati cù cuntenutu pornograficu (esposizione cue). Avemu analizatu l'attività di a corteccia prefrontale utilizendu a tecnica fNIRS (spettroscopia funziunale vicinu à l'infrared), chì hè stata dimustrata per esse efficace in stu tipu di studiu (Karthikeyan et al., 2020). Ci hè ancu evidenza simili in studii di neuroimaging chì utilizanu fNIRS in u campu di l'addictions (Leong et al., 2019).

Cum'è nutatu, a ricerca precedente hà dimustratu chì livelli supiriuri di reattività pars triangularis right cum'è misurata da fNIRS in l'area di cortex prefrontal sò assuciati cù sforzi auto-regulatori. Di sicuru, hè pussibule chì altri stimuli in u cuntestu di u labburatoriu puderanu esse rispunsevuli di una tale differenza potenziale in l'attivazione (per esempiu, storia di copertina, apparatu di misurazione di u cervellu, ambiente di laboratoriu). Cusì, un scopu impurtante di u studiu attuale era di paragunà a misura in quale l'attivazione di a corteccia prefrontale difiere in funzione di u tipu di video (control vs. porn) i participanti sò stati esposti. L'ipotesi per esse investigata prupone chì certi spazii di a corteccia prefrontale seranu attivati ​​in una misura più grande durante a visualizazione di a pornografia (vs. cuntrollu). Infine, un effettu d'interazzione hè ancu ipotizatu: Vale à dì, l'effettu di a reattività di cue in a presenza di u stimulu discriminante (clip porno) serà più grande quantu hè più altu u tassu di cunsumu di pornografia è, dunque, più intensu l'apprendimentu operante hè statu. (Ferrari et Quaresima, 2012). Cum'è una quistione di ricerca, l'area prefrontale specifica induve a più grande attivazione apparirà in ogni circustanza serà cunsiderata.

Materiale è Metodi

A prucedura sperimentale di u studiu hè stata appruvata da a Cummissione di ricerca è protocolu eticu di u Dipartimentu di Teorie di Comunicazione è Analisi di l'Università Complutense di Madrid.

A ricerca hè stata fatta cù sughjetti 28: donne dritte, studenti universitari spagnoli (Età media = 20.04; SD = 0.79) chì anu participatu volontariamente senza sapè l'ugettivi di a ricerca. E donne d'orientazione omosessuale o bisessuale sò state escluse. Per cuntrullà l'influenza socioculturale, i sughjetti d'altri paesi sò stati ancu esclusi. L'attivazione di a corteccia prefrontale hè stata valutata durante a visualizazione di i clips cù u sistema fNIRS: u clip pornograficu di l'anni 20 hè statu trasmessu seguita da una schermu in biancu di l'anni 20 (baseline porno) è un altru 20 di un clip di cuntrollu (intervista televisiva), seguita da un 20s schermu in biancu (cuntrollu di basa). L'ordine di presentazione di e cundizioni "porn clip + porn baseline" è "control + control baseline" hè stata randomizzata. I stimuli sò stati disignati cù u prugramma PsychoPy21, un pacchettu open source scrittu in u linguaghju di prugrammazione Python chì permette a creazione di stimuli visuali è auditivi, protokolli di presentazione è a registrazione è l'analisi di dati in modu simplice è utilizatu per esperimenti di neuroscienza è psicologia sperimentale (Peirce, 2007, 2009; Peirce è MacAskill, 2018; Hansen, 2016).

I variàbili indipindenti eranu i seguenti: VI1 = tipu di video (video porn vs. video di cuntrollu) è VI2 = u cunsumu di pornografia auto-rapportu cum'è una variabile cuntinuu (range da 0 à 6). L'attivazione di a corteccia frontale misurata cù fNIRS era a variabile dipendente.

Usu di Pornografia in Internet

Prima, i participanti anu dettu chì anu da esse implicati in un studiu chì esplorava variàbili di personalità è reazzione à certi stimuli. I participanti anu rispostu dopu à alcune dumande ancillari chì servenu à sustene a storia di copertina, è poi rispunniu à l'articulu (per esempiu, "Cù chì freccia di solitu guardate porno à settimana?") In quale risposte varianu da "0" à "6" cù numeri più alti chì riflettenu più cunsumu di pornografia chì indicanu s'ellu avianu vistu pornografia. Questa misura di u cunsumu di pornografia hè stata aduprata prima (cun ​​​​una scala ligeramente sfarente) è hà dimustratu a so validità è affidabilità per stu tipu di studiu (Grubbs et al., 2015).

Stimulu

Durante a registrazione fNIRS, i sughjetti sò stati urdinati à pusà è fucalizza nantu à una schermu in biancu. Allora un clip di 20 seconde hè statu presentatu, precedutu da un puntu di fissazione di 2 seconde è seguita da una schermu in biancu di 20 seconde cum'è linea di basa, in una sequenza ininterrotta. Una volta questi 20 secondi di schermu biancu sò finiti, un altru 20 secondi principia cù un clip neutru seguitu da un altru 20 secondi di schermu in biancu cum'è una linea di basa.

Per generà un clip di eccitazione sessuale, avemu sceltu una scena di orgia rumana da u filmu Caligula, da Tinto Brass, raffigurante esplicitamente u sessu. Per u clip neutrale, avemu sceltu una entrevista TV standard cù una cumplessità di stimulu simili cù a stessa schermu in biancu cum'è basa. L'scelta per una scena pornografica hà sappiutu pruvucà l'excitazione sessuale cum'è hè stata cunfirmata in un studiu pilotu precedente cù sughjetti simili.

Per evità l'errore cumulativu, i stimuli sò stati presentati in ordine aleatoriu.

Misurazione di l'attività prefrontale: fNIRS

A raccolta di dati cù fNIRS hè stata realizata in u laboratoriu di neurocomunicazione di a Scola di Comunicazione di l'Università Complutense di Madrid.2. I participanti sò stati cunnessi individualmente à i dispositi fNIRS per registrà l'attività prefrontale mentre fighjenu i stimuli.

I dati di l'attività prefrontale sò stati registrati utilizendu un sistema NIRSport2 fNIRS da NIRx (NIRx Medical Technologies LLC) chì valuta l'attivazione cognitiva registrendu l'ossigenazione cerebrale. I diodi emettitori di luce (LED) in optodi tenuti à u scalp da un capu strettu emettenu luce da 650 à 1000 nm. Sta luce passa per u craniu è a prima capa di a corteccia prima di esse captata da i detectori currispundenti. Una parte di sta luce hè assorbita da i cromofori, ma u tissutu umanu hè relativamente "trasparente" in questa gamma spettrale (Ferrari et Quaresima, 2012). L'emoglobina, a proteina di trasportu chì permette à i globuli rossi di trasportà l'ossigenu, hè unu di tali cromofori. Una concentrazione più alta di l'emoglobina ossigenata risulta in più luce chì hè assorbita. U sistema fNIRS mostra u gradu di ossigenazione in tempu reale à i circadori basatu annantu à questu principale. A prisenza di l'emoglobina ossigenata aumentata hè interpretata com'è u risultatu di più risorse neurali chì sò usati in quella zona. Questu hè tipicamente chjamatu "attivazione". I ricercatori inferiscenu l'attività cognitiva basata nantu à l'attivazione è tiranu cunclusioni da quì. Altre tecnulugii è tecniche sò ancu aduprate in rutina per valutà l'attività neurale. Cum'è una tecnica di neuroimaging, fNIRS hè una alternativa assai menu caru à l'Imaging Functional Magnetic Resonance Imaging (fMRI) tradiziunale. Malgradu u so rapportu signal-to-noise (SNR) più bassu, fNIRS hè assai correlate cù e misure fMRI (Cui et al., 2011), facendu una alternativa affidabile per l'usu in studii psicofisiologichi. fNIRS hè à tempu mobile è menu sensibile à l'artefatti di u muvimentu cà fMRI (Cui et al., 2011), chì permette esperimenti di neuroimaging chì altrimenti ùn saria micca impussibile, cum'è studii di muvimentu di u corpu tutale. A capacità di fNIRS per esse usatu in una modalità mobile hè vitale per i studii naturalistici, postu chì u scopu di un studiu naturalisticu hè di esse u più vicinu à l'attività di u mondu reale. Per l'investigazioni di a reattività di u cue, ci sò parechji benefizii in l'usu di fNIRS, per esempiu, i sughjetti sò seduti in una pusizioni vertica realistica è ponu manighjà oggetti reali per suscitarà CR attivendu parechji sensi (visivi, tattili, olfattivi è interocepzioni durante u muvimentu). Ancu se fNIRS ùn pò micca misurà l'attività hemodinamica in strutture subcorticali, pò valutà sia u dlPFC implicatu in i prucessi inhibitori sia l'OFC implicatu in u processu di valenza emotiva (Ehlis et al., 2014).

U fNIRS mostra i cambiamenti relative in i livelli di l'emoglobina, calculati utilizendu a lege Beer-Lambert mudificata (figura 1): variazione di l'emoglobina ossigenata: delta O2Hb (μmol/L), mutazione di l'emoglobina disossigenata: delta HHb (μmol/L) è variazione di l'emoglobina totale: delta cHb (μmol/L).

FIGURA 1

www.frontiersin.orgFigura 1. Cambiamenti relative in i livelli di l'emoglobina.

Per misurà i cambiamenti in l'ossigenazione cerebrale stu studiu hà utilizatu u sistema NIRSport2. (NIRSport2 8-8, NIRx Medical Technologies LLC, Stati Uniti) chì hè un sistema fNIRS portatile, portabile, multicanale, custituitu da 8 fonti di illuminazione LED è 8 sensori di rilevazione attiva. L'emettitori sò stati posti nantu à e pusizioni F1, AF3, FC3, F5, F6, AF4, FC4, è F2 mentre chì i rilevatori sò stati posti nantu à e pusizioni F3, AF7, FC5, F7, F8, AF8, FC6 è F4 (figura 2). Diciottu canali sò stati stallati chì coprenu a corteccia prefrontale. A distanza fonte-detettore era 3 cm. Optodes sò stati posti nantu à a testa di i participanti cù un Easycap relative à u sistema internaziunale 10/20 (Jasper, 1958). I dati sò stati acquistati cù l'Aurora 1.4. Software di acquisizione (v2014 NIRx Medical Technologies LLC) à duie lunghezze d'onda di luce infrarossa vicinu di 760 è 850 nm, cù una freccia di campionamentu di 7.81 Hz.

FIGURA 2

www.frontiersin.orgFigura 2. Muntà l'optodi per registrà u signale in a corteccia prefrontale.

I participanti sò stati poi pusati davanti à un schermu, è anu dettu chì i filmati video seranu mostrati. Sò stati urdinati à fighjulà mentre l'apparechju misurava a so attività cerebrale, è à aspittà per circa 20 s dopu chì u video era finitu, cusì un ritornu à a linea di basa puderia ancu esse recullatu. Dopu a cullizzioni di dati hè stata cumpletata, i participanti sò stati debriefed, ringraziati è licenziati.

Risposte alla lingua

U NIRSport2 vene cun Aurora fNIRS: una piattaforma software pensata per registrà u signale. L'algoritmu d'ottimisazione di u signale automatizatu assicura una qualità ottima di u signale prima di inizià una misurazione. Quandu i dati sò stati registrati, i cambiamenti di cuncentrazione di HbO è Hb ponu esse visualizati in tempu reale in parechji modi di visualizazione. Inoltre, visualizazioni high-end full-head sò immediatamente dispunibili.

Inoltre, u pacchettu nirsLAB hè dispunibule: hè un ambiente di analisi di software basatu in MATLAB sviluppatu per sustene u studiu di e misurazioni in infrarossi vicinu à u tempu chì varienu cù u sistema NIRSport2. Hè cumpostu di moduli per: Importazione di dati di misurazione NIRS. Creazione di fugliali chì cuntenenu a pusizione optode. Preprocessazione di dati di misurazione utilizendu prugrammi software chì escludenu i canali di dati chì anu un rumore eccessivo, eliminendu intervalli di tempu sperimentalmente irrilevanti, eliminendu artefatti da e dati è filtrazione per escludiri bande di frequenza spiriminalmente irrilevanti. Computing stati emodinamici utilizendu a lunghezza d'onda è a lunghezza di u percorsu dipende paràmetri paràmetri. L'Analisi di Dati usa e funzioni truvate in u pacchettu SPM (Statistical Parametric Mapping) per allargà e capacità di nirsLAB per include l'analisi statistiche di a serie temporale di stati emodinamici. E funzioni includenu: L'analisi di u mudellu lineale generale di Livellu 1 (GLM) di a serie temporale di fNIRS hemodynamic-state, per valutà e relazioni dipendente da a pusizione trà e risposte di u canali di dati computati è mudelli temporali specificati da l'utilizatori. Valutazione di Livellu 1 è Livellu 2 di a significazione statistica di i coefficienti di adattazione di u mudellu GLM (t-test, ANOVA), o di cuntrasti definiti da l'utilizatori di dui o più mudelli.

figura 3 mostra a visualizazione di l'immagine beta di u gestore di cuntrastu SPM à un 0.01 p- valore. I culori indicanu a magnitudine di a risposta di l'emoglobina ossigenata à u clip pornograficu versus u clip non pornograficu è l'area specifica di a corteccia prefrontale chì hè stata attivata (p-valore = 0.01). L'unica zona chì hè stata attivata significativamente più quandu vede u clip pornograficu cumparatu cù u clip non pornograficu era quella chì currisponde à u canali FC6 (optode D07) è F6 (optode S05) currispundenti à u canale N12 (figura 3). Stu canale registra l'area 45 di Brodmann dritta (BA45), più specificamente a pars triangularis. In u video chì appare cum'è figura 4, L'attivazione di a corteccia prefrontale in una persona cunsumante pò esse vistu dinamicamente durante a visualizazione di u clip porno. U heatmap in u video mostra a più alta intensità in l'attivazione di u BA45 ghjustu3. Quandu i sughjetti sò stati raggruppati in dui clusters (non-consumers vs. consumers) basatu annantu à l'autoreportu di cunsumu di materiale pornograficu, l'analisi SPM2 hà pruduttu u stessu risultatu in quantu à l'area attivata (right pars triangularis) verificandu l'effettu di l'interazzione (p < 0.01): sughjetti di altu cunsumu mostranu più diritta Attività BA45 quandu vede u clip pornograficu cà i sughjetti chì ùn sò micca cunsumatori (figura 5). Questa figura mostra cumu l'attività ghjustu hè più bassu di l'attività manca in i non-consumers.

FIGURA 3

www.frontiersin.orgFigura 3. Visualizzazione di l'imaghjini beta à 0.01 p-valore di l'emoglobina ossigenata (reattività cue) risposta à l'esposizione cue (pornografia).

FIGURA 4

www.frontiersin.orgFigura 4. Attivazione video di a corteccia prefrontale in una persona cunsumante durante u clip porno (Video supplementu S1).

FIGURA 5

www.frontiersin.orgFigura 5. Attivazione di a corteccia prefrontale in un non-consumatore quandu vede un clip porno.

Figurine 6A – C mostra i cambiamenti relative in i livelli di l'emoglobina per u canali 12 chì pò esse vistu durante a visualizazione di u clip pornograficu (Figura 6A) in un sughjettu cù punteggi elevati di cunsumu di materiale pornograficu (consumatore) è (Figura 6B) un sughjettu cù puntuazioni di cunsumu bassu (non-consumatore). In Figura 6C pudemu vede i livelli di l'emoglobina ossigenata è disossigenata riferita à u dirittu BA 45 in u cunsumadore durante u clip porno.

FIGURA 6

www.frontiersin.orgFigura 6. (A) Cambiamenti relative di l'emoglobina in u canali 12 in un cunsumadore durante a visualizazione di u clip porno. (B) Cambiamenti relative di l'emoglobina in u canali 12 in un non-consumatore durante a visualizazione di u clip porno. (C) Livelli di emoglobina ossigenata è disossigenata riferite à u dirittu BA 45 durante u clip porno (cunsumatore).

Una volta chì u nirsLAB hà indicatu chì i soli effetti significativi apparsu in u canali 12, avemu realizatu un analisi di regressione lineale utilizendu u PROCESS 2.16 macro Model 1 per SPSS (SPSS, RRID: SCR_002865) cù u cunsumu di porn (centratu), filmati porno cum'è un predictore multicategoricu (Control Video, Return to Baseline Control, Porn Video, Return to Baseline Porn), è l'interazzione di e duie variabili nantu à u flussu di sangue di i participanti in u canali 12 di a corteccia prefrontale. (pars triangularis right). Cuntrastemu codificatu i filmati porno cum'è seguente: −2 = Control, −1 = Control Baseline, 1 = Porn Video, 2 = Porn Baseline. Per pruvà currettamente una interazzione chì hà un predictore multi-categoricu, avemu seguitu u tutoriale da Montoya è Hayes (2017). Questu hà bisognu di trasfurmà a variàbile indipendente in trè variàbili dicotomiche diverse (D1, D2, è D3). Avemu rapportu tutti i pussibuli paraguni trà e cundizioni (Control vs. Control Baseline, Control vs Porn, Control vs Porn Baseline, Control Baseline vs Porn, Control Baseline vs Porn Baseline, è Porn vs Porn Baseline).

A regressione hà revelatu una significativa interazione bidirezionale trà u cunsumu di porn è i filmati video, ΔR2 = 0.019, F(3,23427) = 154.67, p < 0.001, chì significheghja chì a relazione trà u cunsumu di pornografia rapportatu è a reattività di right pars triangularis variava in funzione di i diversi video è basi (vede figura 7 per l'intera interazione bidirezionale).

FIGURA 7

www.frontiersin.orgFigura 7. Right pars triangularis reattività cum'è una funzione di u cunsumu di pornografia auto-riportata è video porno.

In particulare, quandu si compara u video di cuntrollu è a linea di basa di cuntrollu, hè emersa una significativa interazione bidirezionale, B = -408.79, t(23427) = -10.963, p < 0.001, 95% CI: -481.881, -335.708. Comu pò esse vistu in Table 1, Ùn ci era micca una relazione trà u cunsumu di porno auto-riportatu è a reattività di pars triangularis right in u video di cuntrollu, B = -16.31, t(23427) = -0.60, p = 0.543, 95% CI: -68.968, 36.337. Tuttavia, u cunsumu di porn era assuciatu negativamente cù a reattività di pars triangularis right in a basa di cuntrollu, B = -425.11, t(23427) = -16.43, p < 0.001, 95% CI: -475.799, -374.422, chì indicanu chì i participanti chì anu riportatu un altu (+1 SD) cunsumu pornograficu dimustranu a reattività di pars triangularis più bassa à a destra di quelli chì anu riportatu bassu (-1 SD) cunsumu porn.

TABLE 1

www.frontiersin.orgTable 1. Right pars triangularis reattività cum'è una funzione di u cunsumu di pornografia auto-riportata è video porno.

Una interazzione bidirezzione in a direzzione opposta emerge quandu si compara u video di cuntrollu cù u video porno, B = 396.634, t(23427) = 10.321, p < 0.001, 95% CI: 321.309, 471.959. Ùn ci era micca una relazione trà u cunsumu di pornografia auto-riportata è a reattività di pars triangularis right in u video di cuntrollu, B = -16.31, t(23427) = -0.60, p = 0.543, 95% CI: -68.968, 36.337. Tuttavia, u cunsumu porno era assuciatu positivamente cù a reattività di pars triangularis right in u video porno, B = 380.31, t(23427) = 13.83, p < 0.001, 95% CI: 326.453, 434.184, chì indicanu chì i participanti chì anu signalatu un altu (+1 SD) cunsumu pornograficu dimustranu una reattività più alta right pars triangularis di quelli chì anu riportatu un bassu (-1 SD) cunsumu porn.

Una interazzione bidirezionale simile marginalmente significativa hè emersa quandu si compara u video di cuntrollu cù a basa di porn, B = 74.60, t(23427) = 1.824, p = 0.068, 95% CI: -5.569, 154.772. In particulare, ùn ci era micca una relazione trà u cunsumu di porno auto-riportatu è a reattività di pars triangularis right in u video di cuntrollu, B = -16.31, t(23427) = -0.60, p = 0.543, 95% CI: -68.968, 36.337. Tuttavia, u cunsumu di porn era marginalmente assuciatu cù a reattività di pars triangularis right in a basa di porn, B = 58.28, t(23427) = 1.88, p = 0.058, 95% CI: -2.171, 118.743, chì indicanu chì i participanti chì anu riportatu un altu (+1 SD) cunsumu pornograficu dimustranu marginalmente più altu right pars triangularis reattività di quelli chì anu riportatu bassu (-1 SD) cunsumu porn.

Quandu si compara a basa di cuntrollu cù u video porno, hè ancu emersa una significativa interazione bidirezionale, B = 805.43, t(23427) = 21.34, p < 0.001, 95% CI: 731.464, 879.394 (Table 2). U cunsumu di pornografia rapportatu hè stata assuciata negativamente cù a reattività di pars triangularis right in a basa di cuntrollu, B = -425.11, t(23427) = -16.43, p < 0.001, 95% CI: -475.799, -374.422. Tuttavia, u cunsumu porno era assuciatu positivamente cù a reattività di pars triangularis right in u video porno, B = 380.31, t(23427) = 13.83, p < 0.001, 95% CI: 326.453, 434.184.

TABLE 2

www.frontiersin.orgTable 2. Effetti di a regressione lineale multipla cù u Cunsumu Pornograficu Self-Rapportatu è Filmati Porn (Control Video, Control Baseline, Porn Video, and Porn Baseline) cum'è variabili predittori è a reattività right pars triangularis cum'è a variabile dipendente.

Una interazzione bidirezionale significativa hè ancu emersa trà u video porno è a basa di porn, B = -322.033, t(23427) = -7.79, p <0.001, 95% CI: -403.006, -241.060, induve u cunsumu di porn era assuciatu positivamente cù a reattività di pars triangularis right in u video porno, B = 380.31, t(23427) = 13.83, p < 0.001, 95% CI: 326.453, 434.184. Tuttavia, u cunsumu di porn era marginalmente assuciatu cù a reattività di pars triangularis right in a basa di porn, B = 58.28, t(23427) = 1.88, p = 0.058, 95% CI: -2.171, 118.743. Infine, una interazzione bidirezionale significativa hè ancu emersa trà a basa di cuntrollu è a basa di porn, B = 483.396, t(23427) = 12.00, p < 0.001, 95% CI: 404.501, 562.291. Comu pò esse vistu in Table 1, u cunsumu di porn raportatu hè stata assuciata negativamente cù a reattività di pars triangularis right in a basa di cuntrollu, B = -425.11, t(23427) = -16.43, p < 0.001, 95% CI: -475.799, -374.422. Tuttavia, u cunsumu porno era marginalmente assuciatu cù a reattività di pars triangularis right in u video porno, B = 58.28, t(23427) = 1.88, p = 0.058, 95% CI: -2.171, 118.743 (vede figura 7 per l'intera interazione bidirezionale).

Comu si pò vede in Table 3, i risultati di l'analisi di varianza mostranu valori statisticamente significativi à tutti i livelli di analisi (p < 0.01) sia per l'effetti principali sia per l'interazzione, cunfirmendu i dati ottenuti prima da a regressione multipla.

TABLE 3

www.frontiersin.orgTable 3. Effetti di l'ANOVA bidirezionale cù u Cunsumu Pornograficu Auto-Riportatu è Filmati Porn (Control è Porn) cum'è variabili predittori è reattività pars triangularis right cum'è variabile dipendente.

In a figura seguente (figura 8) a variabile indipendente "livellu di cunsumu" hè stata trasfurmata in una variabile dicotomica: sughjetti chì ùn anu mai cunsumatu materiale pornograficu è sughjetti chì l'anu cunsumatu. A nova variabile dichotomica hà generatu dui gruppi praticamenti idèntici in quantu à u numeru di sughjetti.

FIGURA 8

www.frontiersin.orgFigura 8. Two-way ANOVA mustrà right pars triangularis reattività cum'è una funzione di valori estremi di cunsumu Porn self-reported è filmati (cuntrollu vs porn).

L'analisi di a varianza realizata (Table 4) hà indicatu chì ci sò effetti principali (p < 0.01) di u fattore "tipu di clip vistu" (cuntrollu versus porn) ma ùn ci sò micca effetti principali (p < 0.144) di u fattore "consumu di livellu" (consumatore versus non-consumatore) è l'effettu di l'interazzione (p < 0.01). Vale à dì, l'effettu di l'interazzione hè abbastanza forte per annullà l'effettu principale di u tipu di visualizazione: i sughjetti chì ùn anu mai vistu porn diminuiscenu a so attivazione corticale in N12 (BA45, right pars triangularis) mentre chì quelli chì anu vistu qualchì aumentanu significativamente l'attivazione corticale. in dritta BA45.

TABLE 4

www.frontiersin.orgTable 4. Effetti di l'ANOVA bidirezionale cù i valori estremi di u Cunsumu di Porn Self-Reported è Filmati Porn (Control è Porn) cum'è variabili predittori è reattività pars triangularis right cum'è a variabile dipendente.

Articulu discussione

L'ughjettu era di truvà evidenza chì ci permette di cuntribuisce a cunniscenza micca solu à i fundamenti di a neuroscienza, ma ancu à i fundamenti di a neuroscienza di persuasione è a cumunicazione è a salute. Cusì, u scopu finali di sta ricerca hè di truvà certezze chì permettenu u disignu di prugrammi di prevenzione di a salute. Più specificamente, in l'area di a prevenzione di u cunsumu problematicu di materiale pornograficu da e donne giovani, chì anu unitu recentemente à u cunsumu problematicu di pornografia (Shaughnessy et al., 2011, 2017; Serranu, 2017; Francese è Hamilton, 2018).

L'usu aumentatu di l'internet pò avè purtatu à un cunsumu crescente è l'accettazione di a pornografia (D'Orlando, 2011). A pornografia in Internet hè unica perchè offre anonimatu, accessu gratuitu è ​​faciule. Questi trè mutori di l'usu di a pornografia in Internet chjamati "Motore Triple-A" sò ciò chì causa a popularità di a pornografia in Internet (Cooper, 1998). In cunsequenza di l'aumentu di l'usu di pornografia in u mondu, ci hè statu assai focu annantu à a pornografia compulsiva in Internet cum'è un subdominiu di l'ipersessualità (Carroll et al., 2008; Döring, 2009; Griffiths, 2013).

I prugrammi di prevenzione riescenu à ghjunghje à una grande parte di a pupulazione evitendu risichi è malatie. Tuttavia, ci hè una mancanza evidenti di ricerca neurocognitiva chì permette di sviluppà megliu prugrammi di cumunicazione in salute. Solu a cunniscenza di i meccanismi sottumessi à u cumpurtamentu per esse mudificatu permetterà u disignu di prugrammi preventivi adatti.

Sta ricerca si cuncentra nantu à studià l'impurtanza di u stimulu discriminativu custituitu da l'imaghjini sessualmente espliciti (esposizione cue) è a risposta di brama (reattività cue) in i ghjovani donne cunsumatori è micca cunsumatori di video porno. Stu paradigma hè statu spessu usatu in u studiu di l'addictions di sustanzi (Kroczek et al., 2017), ma hè statu assai menu sviluppatu in u campu di l'addictioni di cumportamentu cum'è u cunsumu di pornografia.

L'idea sottostante hè a seguente: per sviluppà prugrammi di prevenzione efficaci nantu à u cunsumu di porn, hè necessariu sapè cumu i stimuli discriminatori chì attivanu l'iniziu di u cumpurtamentu. Hè impurtante di cunsiderà chì l'ambienti in quale u cumpurtamentu di i ghjovani si sviluppa constantemente presenta stimuli di alta carica eròtica chì ponu agisce cum'è stimuli discriminatori. Micca solu i stimuli di publicità, ma assai altri, cum'è quelli chì appariscenu in e rete soziale cum'è Instagram o TikTok, presentanu una grande quantità di cuntenutu eroticu chì ponu agisce cum'è stimuli discriminatori chì causanu un cumpurtamentu è rinfurzendu l'apprendimentu di cumpurtamentu problematicu. Ci hè ancu una forte evidenza chì indica l'effetti chì u cunsumu di porn provoca nantu à u cervellu (Muller, 2018). Stu studiu hà pruvatu se a corteccia prefrontale di i participanti altu (vs. bassu) in u cunsumu di porn dimustrava più attivazione quandu esposta à u cuntenutu pornograficu relative à una cundizione senza trattamentu. In linea cù a ricerca precedente (Kühn è Gallinat, 2014; Zangemeister et al., 2019) avemu aspittatu chì i participanti altu (vs. low) in u cunsumu pornograficu per aumentà a so attività (reattività di cue) in l'area di a corteccia prefrontale quandu sò esposti à filmati cù cuntenutu pornograficu (esposizione cue). Avemu analizatu l'attività di a corteccia prefrontale utilizendu a tecnica fNIRS (spettroscopia funziunale vicinu à l'infrared), chì hè stata dimustrata per esse efficace in stu tipu di studiu (Leong et al., 2019; Karthikeyan et al., 2020).

In a ricerca attuale, 28 giovani donne di l'università anu riportatu i so abitudini di cunsumu di porn è anu vistu dui video clips di 20 seconde (porn vs. control) mentre l'attività di a so corteccia prefrontale hè stata registrata cù fNIRS. I risultati ottenuti indicanu chì u stimulus discriminativu hà causatu una attività corticale più grande in l'area di Brodmann 45 (right BA45, pars triangularis) di l'emisferu drittu in e donne cunsumadore, ma micca in e donne non-consuming.p <0.01). Anu ancu indicatu chì tu so effettu si trova in u gruppu spirimintali paragunatu à u gruppu di cuntrollu è chì u stimulus porn provoca un effettu maiò secondu u gradu di cunsumu. COnsistente cù e nostre aspettative, e donne chì ùn anu mai cunsumatu materiale pornograficu ùn aumentanu micca u gradu di attivazione di u dirittu BA45 cumparatu cù u gruppu di cuntrollu. Stu risultatu hè coherente cù l'interpretazione di u stimulu pornograficu cum'è un stimulu discriminativu di l'apprendimentu operante "consumu di pornografia": se a persona ùn hà mai cunsumatu pornografia, l'apprendimentu ùn hà micca iniziatu, cusì u stimulu ùn hè micca discriminatoriu, ma neutrale (puderia ancu. esse avversu). A ricerca futura deve analizà a diffarenza trà "non-consumatori" è i cunsumatori per pruvà sta ipotesi interpretativa. Inoltre, deve esse analizatu cù diversi tipi di addictions cum'è ghjoculi, rete soziale, etc. Dapoi chì unu di l'interessi prioritari di sta ricerca hè di furnisce evidenza per a fundazione di i prugrammi di prevenzione in a salute è u cunsumu di pornografia in e donne, hè impurtante per approfondisce l'interpretazione di u risultatu: l'attivazione di pars triangularis (area 45 di Brodmann) prefrontale di l'emisferu dirittu. Ancu s'è sta linea di ricerca hè assai recente, ci hè digià qualchì bibliografia induve più attività di a pars triangularis right hè stata truvata in l'addictions.. Per esempiu, Irizar et al. (2020) hà trovu chì u vulume di u circondu frontale inferjuri destra (ie, pars triangularis) era significativamente più grande sia in u ghjocu patologicu sia in a dependenza di cocaina versus gruppi di cuntrollu. Ci hè una bibliografia abbundante chì liga stu spaziu cù i neuroni specchiu è l'empatia (Uribe et al., 2019; Krautheim et al., 2019; Rymarczyk et al., 2019). Recentemente hè statu cunfirmatu empiricamente chì l'emisferu dirittu ghjoca un rolu impurtante in l'interpretazione di i gesti è di a lingua non verbale, in particulare l'area di Brodmann 45.Inhóf et al., 2019; Krautheim et al., 2019). Queste dati puderianu implicà chì l'area 45 di Brodmann, tradiziunale assuciata à a lingua verbale in l'emisferu manca, hè cumplementata da e funzioni sviluppate in l'emisferu dirittu. In questu modu, l'emisferu manca averebbe un rolu più ligatu à a memoria semantica è à a capiscitura di i significati linguistichi, mentre chì l'emisferu drittu s'occuperia di a capiscitura di significati non linguistichi. Tramindui travagliavanu inseme cù a memoria di travagliu, ma ligate à diverse funzioni.

Per d 'altra banda, i correlati neocorticali sò stati ancu truvati per a dimensione di l'empatia cognitiva, mentri l'empatia affettiva seria ligata à e strutture subcorticali. Funzionalmente, l'empatia affettiva pare esse ligata à a connettività trà e cortice orbitali è cingulate è strutture più profonde di u sistema limbicu (Uribe et al., 2019; Xiong et al., 2019). Una ipotesi assai plausibile puderia esse chì a struttura neo-corticale di u BA45 agisce cum'è una interfaccia trà l'aspetti cognittivi è emotivi di l'empatia è l'interpretazione di u cumpurtamentu non verbale di l'altri. Inoltre, sta ipotesi hè coherente cù u fattu chì un numeru significativu di neuroni specchiu si trovanu in questa zona, chì sarianu assai implicati in l'empatia.Gallese, 2001; Decety, 2002; Preston è De Waal, 2002; Decety è Jackson, 2004; Keysers è Gazzola, 2010). In rialità, sta zona di u cervellu, è altri assai vicinu, cum'è l'insula anteriore, a corteccia cingulata anteriore, a corteccia frontale inferjuri, sò strettamente ligati à l'esperienza di l'emozioni cum'è disgust, felicità o dolore, soprattuttu quandu si vede una altra persona chì sperimenta. sti emozioni (Botvinick et al., 2005; Lamm et al., 2007). Freedberg è Gallese (2007) anu dimustratu l'impurtanza di u sistema di neurone specchiu per l'esperienze estetiche. L'esperienze estetiche sò cunsiderate cum'è sperienze di percepzione, creazione è valutazione di stimuli chì evocanu sentimenti assai intensi (Chatterjee, 2011; Pearce et al., 2016). Christian Keysers à u Social Brain Lab è i culleghi anu dimustratu chì e persone chì sò più empatiche sicondu i questionarii di l'autore-rapportu anu attivazione più forte per l'emozioni, chì furnisce un supportu più direttu per l'idea chì u sistema di specchiu hè ligatu à l'empatia. Hè pussibule chì u sistema di specchiu ùn risponde micca passivamente à l'osservazione di l'azzioni, ma hè influinzatu da a mentalità di l'osservatore (Molenberghs et al., 2012).

Queste investigazioni ci permettenu di prupone a seguente interpretazione di i risultati di a nostra ricerca: i sughjetti chì cunsumanu pornografia, secondu i so questionarii d'autore-rapportu, ponu mostrà una empatia più grande per l'imaghjini pornografiche. In altre parolle, l'"esposizione cue" pruvucarà una reazione più grande per l'attivazione di una spezia di "erotismu vicariu" ligata à l'empatia piuttostu chè à u puru piacè dopaminergicu furnitu da i sistemi di piacè cerebrale. Ancu s'ellu ùn ci hè ancu abbastanza evidenza empirica, si pò pensà chì i neuroni specchi sò implicati in u cumpurtamentu sessuale, in particulare in u so cumpunente empaticu. Biancu (2019) parla di "empatia erotica" quandu si riferisce à stu cuncettu. Comu avemu indicatu, sta ipotesi interpretativa seria ancu sustinuta da u fattu chì hè l'emisferu cerebrale ghjustu chì mostra l'attività BA45. Comu indicatu, l'emisferu dirittu pare esse incaricatu di trasfurmà l'interpretazioni cognitive di l'aspetti non-semantichi di a cumunicazione. Per d 'altra banda, differenze di genere assai chjaru sò state truvate in questa zona di u cervellu. Per esempiu, Kurth et al. (2017) truvaru volumi di materia grisa significativamente più grande in e femine cà i masci per u dirittu BA 44 è BA 45 bilateralmente, ma nisuna differenza significativa di sessu in quantu à l'asimmetria BA 44/45. Questu puderia spiegà a diffarenza trà l'omi è e donne in quantu à a capacità semantica è empatica in parechji aspetti di e relazioni psicosociali.

Malgradu a novità di sta pruposta, altri autori anu trovu dati chì sustene l'idea chì l'area 45 di Brodmann dritta di l'emisferu drittu puderia esse ligata à l'addictions cumportamentali strettamente ligati à l'empatia è e relazioni suciali. Per esempiu, Schmitgen et al. (2020) trovu chì i sughjetti cun L'addiction à u smartphone hà dimustratu una attivazione più grande in a corteccia prefrontale destra, in particulare in a pars triangularis (diritta BA 45). In un sensu assai simili, Inhóf et al. (2019) hà dimustratu chì e donne chì anu auto-riportatu l'usu problematicu o l'addiction à e rete soziale in Internet anu mostratu una attivazione più grande in a listessa zona: a pars triangularis (right BA 45) di l'emisferu dirittu è ancu in u pars opercularis right. Cunsiderendu chì l'obiettivu di stu travagliu hè di cuntribuisce a cunniscenza à l'area di a cumunicazione è a neuroscienza di a salute è, più precisamente, di a prevenzione, hè necessariu di prupone una ipotesi interpretativa di sti risultati in quantu à a teoria di a cumunicazione è di a prevenzione. In questu sensu, duie future rotte di ricerca ponu esse stabilite. U primu hè di sfondà in a diffarenza trà "non-consumers" è "consumers": i dati parenu indicà chì e reazzioni à i stimuli discriminanti (stimuli erotici), rispunsevuli di l'esposizione cue, agiscenu assai sfarente in i non-consumers paragunatu à u riposu. In i participanti non-consumatore, dritta BA 45 (pars triangularis) da l 'emisferu dritta ùn pare esse attivatu, paragunatu à u stimulus erotic, chì hè assai cunsistenti cù l 'idea chì hè un stimulus discriminative. A prima cunclusione, dunque, hè impurtante: hè cunvenutu di distingue assai chjaramente trà a prevenzione primaria (u sughjettu ùn hà micca iniziatu u cumpurtamentu prublema) è a prevenzione secundaria (quandu u cumpurtamentu hà digià principiatu è cercatu di gestisce i risichi o di fà sparisce). . In u primu casu, a prevenzione deve fucalizza nantu à l'educazione sanitaria è i prugrammi di prumuzione di a salute. Quì, l'assi di cumunicazione deve esse cusì chì spiegà à u sughjettu è à i so guardiani, in u casu di i minori, l'impurtanza di ùn inizià u cumpurtamentu. A so iniziazione pruvucaria rapidamente una sensibilizazione di sta zona prefrontale corticale, cù e cunsequenze di una brama pussibule davanti à stimuli erotici discriminatori. In u casu di "prevenzione" secundaria, i prugrammi di persuasione deve fucalizza nantu à mudificà l'attitudini di u sughjettu per eliminà o mudificà u cumpurtamentu di u cunsumadore. In u casu di e donne ghjovani, u risultatu di sta ricerca pare indicà chì una motivazione impurtante in u cumpurtamentu di u cunsumu di pornografia pò esse a ricerca vicaria di ligami empatici di natura eròtica chì hè assai guidata da u sistema di neurone specchiu. In altri palori, truveremu duie variàbili: u sistema di piacè limbic caratteristicu di u cumpurtamentu eroticu è u sistema di neurone specchiu caratteristicu di u cumpurtamentu empaticu implicatu.

Sì sti ipotesi sò curretti, i prugrammi di prevenzione in i ghjovani donne devenu fucalizza nantu à mudificà l'attitudini ligati à a ricerca di "empatia erotica" o "erotismu vicariu". Dittu in quantu à a teoria di a cumunicazione: l'intuizione di u mira indica chì l'assi di cumunicazione è a strategia di i prugrammi preventivi deve fucalizza nantu à questi aspetti di u cumpurtamentu umanu. Dunque (in quantu à a teoria di a cumunicazione suciale persuasiva) l'USP (Proposizione di vendita unica) deve riferite à i benefici in termini di "empatia erotica" chì u sughjettu uttene s'ellu mudificà e so attitudini (è, dunque, u so cumpurtamentu) in questa zona. . In u stessu sensu, u RW (Reason Why) deve furnisce u sughjettu cù novi incentivi di rinfurzamentu per rimpiazzà u piacè cugnitivu è emutivu furnitu da "erotismu vicariou / empaticu".

Dunque, in questu sensu, e future linee di ricerca duveranu esse sviluppate: analizà, utilizendu tecniche di neuroimaging (fNIRS, fMRI), cumu si cumportanu i meccanismi cerebrali di i sughjetti contr'à i diversi missaghji di cumunicazione preventiva in questa zona di cunsumu di pornografia. A prucedura pò esse cumpostu di manipulà, cum'è una variabile indipindente, u tipu di missaghju, l'USP è u RW, utilizendu i risultati di neuroimaging cum'è a variabile dipendente. In questu sensu, una altra linea impurtante di ricerca futura pò cunsiste in l'analisi di e differenze di genere. Se l'ipotesi hè curretta, hè ragiunate per ipotisà chì e diverse zoni di a corteccia prefrontale sò attivate in l'omi paragunatu à e donne, in fronte di stimuli pornografichi.

I limitazioni di sta ricerca riferenu à a dimensione di a mostra: ancu s'è u numeru di sugetti hè considerableu per stu tipu di ricerca di neuroimaging, soprattuttu cunziddi chì u campionu hè assai homogeneu (giovani studenti universitari spagnoli). Tuttavia, una espansione di a dimensione di a mostra puderia permette di differenzia megliu trà i diversi gradi di dipendenza è trà "non-consumatori" è cunsumatori.

U nostru paradigma hè interessante in parechje manere. Prima, mostra chì, in i ghjovani donne, BA 45 (pars triangularis) da a corteccia prefrontale dritta ghjoca un rolu impurtante in u cumpurtamentu di u cunsumu di pornografia. Questa scuperta puderia spiegà a reattività di cue causata da l'esposizione cue chì seria rispunsevuli di a brama chì, à u turnu, pruvucarà un cumpurtamentu di cunsumu. Siconda, sti dati puderanu esse cunsideratu un fundamentu per i prugrammi di prevenzione secundaria induve a strategia di cumunicazione, a Reason Why è a Proposition Unique Selling eranu "erotismu vicariou / empaticu". In cuntrastu, per i prugrammi di prevenzione primaria, a strategia di cumunicazione deve fucalizza nantu à spiegà e mudificazioni in i circuiti di a corteccia prefrontale dritta chì causanu l'iniziu di stu cumpurtamentu è e so cunsequenze cognitive è emotive. Infine, sta ricerca pò esse utile, se a ricerca cuntinueghja in questa direzzione, per truvà marcatori biologichi in stu cumpurtamentu problematicu o addictivu, in linea cù altre ricerche simili (Man et al., 2019).

Dichjarazione di a dispunibilità di dati

I dati crudi chì sustenenu a cunclusione di stu articulu seranu dispunibuli da l'autori, senza riserva indebita.

Ethics Statement

A prucedura sperimentale di u studiu hè stata rivista è appruvata da a cumissioni d'investigazione è di u protocolu eticu di u Dipartimentu di Teorie è Analisi di a Comunicazione di l'Università Complutense di Madrid. I pazienti o i participanti anu furnitu u so accunsentu infurmatu scrittu per participà à stu studiu.

Contributions Autor

UC hà aiutatu à a cuncepimentu è l'esekzione di u studiu, principalmente rispunsevuli di l'analisi di dati è di a redazione parziale di u manuscrittu è hà rivisatu criticamente u manuscrittu è appruvatu a so forma finale. JN hà aiutatu à a cuncepimentu di u studiu, a redazione parziale di u manuscrittu, è hà rivisu criticamente u manuscrittu è appruvatu a so forma finale. LM hà assistitu in a ricuperazione è l'interpretazione di dati, a redazione di u manuscrittu è e revisioni critiche, è appruvatu u manuscrittu finale. BP hà assistitu in l'analisi di dati è l'interpretazione è a revisione critica di u manuscrittu. Tutti l'autori anu cuntribuitu à l'articulu è appruvatu a versione sottumessa.

Conflitti di Interesse

I autori dicianu chì a ricerca hè stata capunanzata in l'assenza di qualsiasi relazioni cummerciale o finanziarii chì puderia esse interpretatu com'è un cunflittu di interessu interessanti.

Acknowledgments

A nostra gratitudine à Carolina Bengochea, staff di sustegnu à a ricerca in u laboratoriu UCM Neurolabcenter (www.neurolabcenter.com) per a so cullaburazione in a cullizzioni di dati è analisi. Ancu à Marion Roberts, una trainee di laboratoriu per u so aiutu in a coordinazione di a ricerca.

Material Supplementary

U materiale supplementariu per questu articulu pò esse truvatu in ligna à: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2020.02132/full#supplementary-material