Consecințele psiho-biologice ale maltratării copilului (2018)

Heim C. (2018) Consecințele psiho-biologice ale maltratării copilului.

In: Noll J., Șalev I. (eds) Biologia stresului vieții timpurii. Rețeaua de soluții pentru maltratări pentru copii. Springer, Cham

[Expunerea excesivă la pornografia extremă la începutul vieții are efecte similare în unele?]

Abstract

Adversitatea la începutul vieții, cum ar fi abuzul în copilărie, neglijarea și pierderea, este un factor de risc bine stabilit pentru dezvoltarea unei serii de tulburări psihiatrice și medicale mai târziu în viață. Incluziunea biologică a maltratării în timpul dezvoltării este considerată a sublinia acest risc crescut pe termen lung. Rezultatele noastre sugerează că traumatismul din copilărie la om este asociat cu sensibilizarea răspunsului la stres, a rezistenței la glucocorticoizi, a activității scăzute a oxitocinei, a inflamației, a volumului hipocampal redus și a schimbărilor în câmpurile corticale implicate în perceperea sau prelucrarea abuzului. Consecințele traumelor din copilărie sunt moderate de factorii genetici și mediate de modificările epigenetice ale genelor relevante pentru reglementarea stresului. Înțelegerea traiectoriilor longitudinale ale încorporării biologice și moderarea lor prin interacțiunea gen-mediu este esențială pentru a ne permite să proiectăm intervenții noi care inversează direct aceste procese și să obțină biomarkeri care identifică copiii care prezintă riscul de a dezvolta tulburări sau sunt susceptibili la o anumită intervenţie.

Referinte

  1. Anacker, C., O'Donnell, KJ și Meaney, MJ (2014). Adversitate timpurie a vieții și programarea epigenetică a funcției hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Dialoguri în neurologia clinică, 16(3), 321-333.PubMedPubMedCentralGoogle Academic
  2. Andersen, SL, Tomoda, A., Vincow, ES, Valente, E., Polcari, A. și Teicher, MH (2008). Dovezi preliminare pentru perioade sensibile în efectul abuzului sexual din copilărie asupra dezvoltării cerebrale regionale. Jurnalul de Neuropsihiatrie și Neuroștiințe Clinice, 20, 292-301.CrossRefGoogle Academic
  3. Apel, K., Schwahn, C., Mahler, J., Schulz, A., Spitzer, C., Fenske, K., Grabe, HJ (2011). Moderarea depresiei adulte de către un polimorfism în gena FKBP5 și abuzul fizic din copilărie în populația generală. Neuropsihopharmacology, 36, 1982-1991.CrossRefGoogle Academic
  4. Bernstein, DP, Stein, JA, Newcomb, MD, Walker, E., Pogge, D., Ahluvalia, T., ... Zule, W. (2003). Dezvoltarea și validarea unei versiuni de screening scurte a chestionarului privind traumatismul din copilărie. Abuz și neglijare a copiilor, 27(2), 169-190.CrossRefGoogle Academic
  5. Bet, PM, Penninx, BW, Bochdanovits, Z., Uitterlinden, AG, Beekman, AT, van Schoor, NM, ... Hoogendijk, WJ (2009). Glucocorticoidul polimorfismul genelor și adversitatea copilariei sunt asociate cu depresia: noi dovezi pentru o interacțiune gen-mediu. American Journal of Medical Genetics. Partea B, Genetica neuropsihiatrică, 150B, 660-669.CrossRefGoogle Academic
  6. Bierhaus, A., Wolf, J., Andrassy, ​​M., Rohleder, N., Humpert, PM, Petrov, D., Nawroth, PP (2003). Un mecanism care transformă stresul psihosocial în activarea celulelor mononucleare. Proceedings of the Academy of Sciences din SUA, 100(4), 1920-1925.CrossRefGoogle Academic
  7. Binder, EB, Bradley, RG, Liu, W., Epstein, MP, Deveau, TC, Mercer, KB, ... Ressler, KJ (2008). Asocierea polimorfismelor FKBP5 și abuzul copiilor cu risc de simptome de tulburare de stres posttraumatic la adulți. JAMA, 299, 1291-1305.CrossRefGoogle Academic
  8. Bogdan, R., Williamson, DE și Hariri, AR (2012). Genotipul receptorului mineralocorticoid Iso / Val (rs5522) moderează asocierea dintre neglijarea emoțională a copilăriei anterioare și reactivitatea amigdalei. Jurnalul American de Psihiatrie, 169, 515-522.CrossRefGoogle Academic
  9. Bradley, B., Westen, D., Binder, EB, Jovanovic, T. și Heim, C. (2011). Asocierea între maltratarea copilului și dereglarea emoțională a adulților: Moderarea de către gena receptorului de oxitocină Dezvoltare și psihopatologie, 23, 87-100.CrossRefGoogle Academic
  10. Bradley, R., Binder, EB, Epstein, MP, Tang, Y., Nair, HP, Liu, W. și Ressler, KJ (2008). Influența abuzului asupra copiilor asupra depresiei adulților: Moderarea genei receptorului hormonal care eliberează corticotropina. Arhivele de psihiatrie generală, 65, 190-200.CrossRefGoogle Academic
  11. Burghy, CA, Stodola, DE, Ruttle, PL, Molloy, EK, Armstrong, JM, Oler, JA, ... Birn, RM (2012). Cale de dezvoltare a funcției amigdala-prefrontală și internalizarea simptomelor în adolescență. Nature Neuroscience, 15(12), 1736-1741.CrossRefGoogle Academic
  12. Carpenter, LL, Gawuga, CE, Tyrka, AR, Lee, JK, Anderson, GM, & Price, LH (2010). Asocierea între răspunsul plasmatic IL-6 la stres acut și adversitatea timpurie la adulți sănătoși. Neuropsihopharmacology, 35(13), 2617-2623.CrossRefGoogle Academic
  13. Carpenter, LL, Shattuck, TT, Tyrka, AR, Geracioti, TD, & Price, LH (2011). Efectul abuzului fizic din copilărie asupra răspunsului la stres la cortizol. Psychopharmacology, 214(1), 367-375.CrossRefGoogle Academic
  14. A., Craig, IW, Harrington, H., Poulton, R. (2003). Influența stresului vieții asupra depresiei: Moderarea printr-un polimorfism în gena 5-HTT. Știință, 301, 386-389.CrossRefGoogle Academic
  15. Danese, A., Moffitt, TE, Pariante, CM, MRCPsych, Ambler, A., Poulton, R. și Caspi, A. (2008). Niveluri crescute de inflamație la adulții deprimați cu antecedente de maltratare în copilărie. Arhivele de psihiatrie generală, 65, 409-415.CrossRefGoogle Academic
  16. Dannlowski, U., Kugel, H., Huber, F., Stuhrmann, A., Redlich, R., Grotegerd, D., Suslow, T. (2013). Maltratarea copilului este asociată cu o prejudecată automată a procesării emoțiilor negative în amigdala. Cartografia creierului uman, 34(11), 2899-2909.CrossRefGoogle Academic
  17. Dannlowski, U., Stuhrmann, A., Beutelmann, V., Zwanzger, P., Lenzen, T., Grotegerd, D. și Kugel, H. (2012). Cicatrici limbice: consecințele pe termen lung ale maltratării copilariei relevate de imagistica prin rezonanță magnetică funcțională și structurală. Biologie psihiatrie, 71(4), 286-293.CrossRefGoogle Academic
  18. De Bellis, MD, Hooper, SR, Woolley, DP și Shenk, CE (2010). Corelații demografice, de maltratare și neurobiologice ale simptomelor PTSD la copii și adolescenți. Jurnalul de Psihologie Pediatrică, 35(5), 570-577.CrossRefGoogle Academic
  19. Elbert, T., Pantev, C., Wienbruch, C., Rockstroh, B. și Taub, E. (1995). Creșterea reprezentării corticale a degetelor mâinii stângi la jucătorii de coarde. Știință, 270(5234), 305-307.CrossRefGoogle Academic
  20. Fang, X., Brown, DS, Florence, CS și Mercy, JA (2012). Povara economică a maltratării copiilor în Statele Unite și implicațiile pentru prevenire. Abuz și neglijare a copiilor, 36(2), 156-165.CrossRefGoogle Academic
  21. Frodl, T., Reinhold, E., Koutsouleris, N., Reiser, M. și Meisenzahl, EM (2010). Interacțiunea stresului copilariei cu hipocampus și reducerea volumului cortexului prefrontal în depresia majoră. Journal of Psychiatric Research, 44(13), 799-807.CrossRefGoogle Academic
  22. Gatt, JM, Nemeroff, CB, Dobson-Stone, C., Paul, RH, Bryant, RA, Schofield, PR, Williams, LM (2009). Interacțiunile dintre polimorfismul BDNF ValxNUMXMet și stresul de viață precoce prevăd căile creierului și ale excitației pentru depresia și anxietatea sindromului. Molecular Psychiatry, 14, 681-695.CrossRefGoogle Academic
  23. Govindan, RM, Behen, ME, Helder, E., Makki, MI și Chugani, HT (2010). Difuzivitatea apei modificată în tractele de asociere corticală la copiii cu deprivare timpurie identificată cu statistici spațiale bazate pe tract (TBSS). Cerebral Cortex, 20(3), 561-569.CrossRefGoogle Academic
  24. Grant, MM, Cannistraci, C., Hollon, SD, Gore, J. și Shelton, R. (2011). Istoria traumei din copilărie diferențiază răspunsul amigdalelor la fețele triste din cadrul MDD. Journal of Psychiatric Research, 45(7), 886-895.CrossRefGoogle Academic
  25. Grant, MM, White, D., Hadley, J., Hutcheson, N., Shelton, R., Sreenivasan, K. și Deshpande, G. (2014). Traumele timpurii ale vieții și conectivitatea direcțională a creierului în depresia majoră. Cartografia creierului uman, 35(9), 4815-4826.CrossRefGoogle Academic
  26. Hammen, C., Henry, R. și Daley, SE (2000). Depresia și sensibilizarea la factorii de stres în rândul femeilor tinere în funcție de adversitatea din copilărie. Jurnalul de Consultanță și Psihologie Clinică, 68, 782-787.CrossRefGoogle Academic
  27. Heim, C., Mletzko, T., Purselle, D., Musselman, DL și Nemeroff, CB (2008). Testul factorului de eliberare a dex / corticotropinei la bărbații cu depresie majoră: Rolul traumei din copilărie. Biologie psihiatrie, 63, 398-405.CrossRefGoogle Academic
  28. Heim, C., Newport, DJ, Heit, S., Graham, YP, Wilcox, M., Bonsall, R., Nemeroff, CB (2000). Reacțiile pituitare-suprarenale și autonome la stresul la femei după abuzul sexual și fizic în copilărie. JAMA, 284, 592-597.CrossRefGoogle Academic
  29. Heim, C., Newport, DJ, Mletzko, T., Miller, AH și Nemeroff, CB (2008). Legătura dintre trauma copilăriei și depresie: perspective din studiile axei HPA la om. Psychoneuroendocrinology, 33, 693-710.CrossRefGoogle Academic
  30. Heim, C., Newport, DJ, Wagner, D., Wilcox, MM, Miller, AH și Nemeroff, CB (2002). Rolul experienței adverse timpurii și al stresului la vârsta adultă în predicția reactivității la stres neuroendocrin la femei: o analiză de regresie multiplă. Depresie și anxietate, 15(3), 117-125.CrossRefGoogle Academic
  31. Heim, C., Young, LJ, Newport, DJ, Mletzko, T., Miller, AH și Nemeroff, CB (2009). Concentrații mai mici de oxitocină LCR la femeile cu antecedente de abuz în copilărie. Molecular Psychiatry, 14, 954-958.CrossRefGoogle Academic
  32. Heim, CM, Mayberg, HS, Mletzko, T., Nemeroff, CB și Pruessner, JC (2013). Scăderea reprezentării corticale a câmpului somatosenzorial genital după abuz sexual în copilărie. Jurnalul American de Psihiatrie, 170(6), 616-623.CrossRefGoogle Academic
  33. Heuser, I., Yassouridis, A. și Holsboer, F. (1994). Testul combinat de dexametazona / CRH: un test de laborator rafinat pentru tulburări psihiatrice. Journal of Psychiatric Research, 28(4), 341-356.CrossRefGoogle Academic
  34. Holsboer, F., Lauer, CJ, Schreiber, W. și Krieg, JC (1995). Reglarea hipotalamo-hipofizo-adrenocorticală modificată la subiecții sănătoși cu risc familial ridicat de tulburări afective. Neuroendocrinologie, 62(4), 340-347.CrossRefGoogle Academic
  35. Jaenisch, R. și Bird, A. (2003). Reglarea epigenetică a expresiei genelor: modul în care genomul integrează semnalele intrinseci și de mediu. Genetica naturii, 33(Suppl), 245-254.CrossRefGoogle Academic
  36. Karg, K., Burmeister, M., Shedden, K. și Sen, S. (2011). Varianta promotorului transportorului de serotonină (5-HTTLPR), meta-analiza stresului și depresiei revizuită: dovezi ale moderării genetice. Arhivele de psihiatrie generală, 68, 444-454.CrossRefGoogle Academic
  37. Kaufman, J., Yang, BZ, Douglas-Palumberi, H., Grasso, D., Lipschitz, D., Houshyar, S., ... Gelernter, J. (2006). Interacțiunile genei factorului neurotrofic derivate din interacțiunea genelor 5-HTTLPR din creier și modificatorii de mediu ai depresiei la copii. Biologie psihiatrie, 59, 673-680.CrossRefGoogle Academic
  38. Klengel, T., Mehta, D., Anacker, C., Rex-Haffner, M., Pruessner, JC, Pariante, CM, Binder, EB (2013). Deletilarea ADN-ului specific FKBP5 de la ADN-ul mediator interacționează cu interacțiunile traumei genetice-copilărie. Nature Neuroscience, 16(1), 33-41.CrossRefGoogle Academic
  39. Labonté, B., Suderman, M., Maussion, G., Lopez, JP, Navarro-Sánchez, L., Yerko, V., ... Turecki, G. (2013). Genomul modificări de metilare în creierul completatorilor de sinucidere. Jurnalul American de Psihiatrie, 170(5), 511-520.CrossRefGoogle Academic
  40. Ladd, CO, Huot, RL, Thrivikraman, KV, Nemeroff, CB, Meaney, MJ și Plotsky, PM (2000). Adaptări comportamentale și neuroendocrine pe termen lung la experiența precoce adversă. Progresul în cercetarea creierului, 122, 81-103.CrossRefGoogle Academic
  41. Lupien, S., McEwen, BS, Gunnar, M. și Heim, C. (2009a). Efectele stresului pe toată durata vieții asupra creierului, comportamentului și cunoașterii. Recenzii ale naturii Neuroscience., 10(6), 434-445.CrossRefGoogle Academic
  42. Lupien, SJ, McEwen, BS, Gunnar, MR și Heim, C. (2009b). Efectele stresului pe toată durata vieții asupra creierului, comportamentului și cunoașterii. Nature Reviews Neuroscience, 10, 434-445.CrossRefGoogle Academic
  43. Maguire, EA, Gadian, DG, Johnsrude, IS, Good, CD, Ashburner, J., Frackowiak, RS și Frith, CD (2000). Schimbări structurale legate de navigație în hipocampii șoferilor de taxi. Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite ale Americii, 97(8), 4398-4403.CrossRefGoogle Academic
  44. McGowan, PO, Sasaki, A., D'Alessio, AC, Dymov, S., Labonté, B., Szyf, M., ... Meaney, MJ (2009). Reglarea epigenetică a receptorului glucocorticoid din creierul uman se asociază cu abuzul din copilărie. Nature Neuroscience, 12, 342-348.CrossRefGoogle Academic
  45. Meaney, MJ (2001). Asistența maternă, expresia genelor și transmiterea diferențelor individuale în reactivitatea stresului de-a lungul generațiilor. Analiza anuală a neuroștiinței, 24, 1161-1192.CrossRefGoogle Academic
  46. Mehta, D., Klengel, T., Conneely, KN, Smith, AK, Altmann, A., Pace, TW, ... Binder, EB (2013). Tipul de probleme de traume: maltratarea copilului este asociată cu profile distincte genomice și epigenetice în tulburarea de stres posttraumatic. Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite ale Americii, 110(20), 8302-8307.CrossRefGoogle Academic
  47. Murgatroyd, C., Patchev, AV, Wu, Y., Micale, V., Bockmühl, Y., Fischer, D., ... Spengler, D. (2009). Programele de metilare dinamice ADN persistă efecte adverse ale stresului timpuriu. Nature Neuroscience, 12(12), 1559-1566.CrossRefGoogle Academic
  48. Norman, RE, Byambaa, M., De, R., Butchart, A., Scott, J. și Vos, T. (2012). Consecințele pe termen lung asupra sănătății ale abuzului fizic al copiilor, abuzului emoțional și neglijării: o revizuire sistematică și meta-analiză. Medicină PLoS, 9(11), e1001349.CrossRefGoogle Academic
  49. Pluess, M. și Belsky, J. (2013). Sensibilitate la avantaje: Diferențe individuale ca răspuns la experiențe pozitive. Buletinul psihologic, 139(4), 901-916.CrossRefGoogle Academic
  50. Polanczyk, G., Caspi, A., Williams, B., Price, TS, Danese, A., Sugden, K., Moffitt, TE (2009). Efectul protector al variantelor genei CRHR1 asupra dezvoltării depresiei adulte după maltratarea copilului: replicare și extensie. Arhivele de psihiatrie generală, 66, 978-985.CrossRefGoogle Academic
  51. Provençal, N. și Binder, EB (2015). Efectele stresului timpuriu asupra epigenomului: de la pântece până la maturitate și chiar înainte. Experimental Neurologie, 268, 10-20.CrossRefGoogle Academic
  52. Ptak, C. și Petronis, A. (2010). Abordări epigenetice ale tulburărilor psihiatrice. Dialoguri în Clinic Neuroscience, 12(1), 25-35.Google Academic
  53. Rao, U., Hammen, C., Ortiz, LR, Chen, LA și Polonia, RE (2008). Efectele experiențelor adverse timpurii și recente asupra răspunsului suprarenalian la stresul psihosocial la adolescenții deprimați. Biologie psihiatrie, 64, 521-526.CrossRefGoogle Academic
  54. Ressler, K., Bradley, B., Mercer, KB, Deveau, TC, Smith, AK, Gillespie, CF, Binder, EB (2010). Polimorfisme în CRHR1 și loci de transport serotonin: Interacțiuni gen-gene-mediu asupra simptomelor depresive. Jurnalul American de Genetică Medicală, 153B(3), 812-824.PubMedGoogle Academic
  55. Ressler, KJ și Mayberg, HS (2007). Direcționarea circuitelor neuronale anormale în tulburările de dispoziție și anxietate: De la laborator la clinică. Nature Neuroscience, 10(9), 1116-1124.CrossRefGoogle Academic
  56. Roth, TL, Lubin, FD, Funk, AJ și Sweatt, JD (2009). Influența epigenetică durabilă a adversității timpurii asupra genei BDNF. Biologie psihiatrie, 65(9), 760-769.CrossRefGoogle Academic
  57. Shonkoff, JP, Garner, AS și Comitetul pentru aspectele psihosociale ale sănătății copilului și familiei; Comitetul pentru copilărie timpurie, adopție și îngrijire în dependență; Secțiunea despre pediatrie de dezvoltare și comportamentală. (2012). Efectele pe tot parcursul vieții ale adversității și stresului toxic din copilărie. Pediatrie, 129(1), e232-e246.CrossRefGoogle Academic
  58. Stein, MB, Koverola, C., Hanna, C., Torchia, MG și McClarty, B. (1997). Volumul hipocampic la femeile victimizate de abuzuri sexuale în copilărie. Medicina psihologica, 27, 951-959.CrossRefGoogle Academic
  59. Teicher, MH, Anderson, CM și Polcari, A. (2012). Maltratarea copilariei este asociată cu un volum redus în subcâmpurile hipocampice CA3, gyrus dentat și subiculum. PNAS, 109, E563-E572.CrossRefGoogle Academic
  60. Teicher, MH, Samson, JA, Anderson, CM și Ohashi, K. (2016). Efectele maltratării copilariei asupra structurii, funcției și conectivității creierului. Natura Recenzii. Neuroștiință, 17(10), 652-666.CrossRefGoogle Academic
  61. Tomoda, A., Polcari, A., Anderson, CM și Teicher, MH (2012). Reducerea volumului și grosimii substanței gri a cortexului vizual la adulții tineri care au asistat la violența domestică în timpul copilăriei. PLoS One, 7(12), e52528.CrossRefGoogle Academic
  62. Tomoda, A., Sheu, YS, Rabi, K., Suzuki, H., Navalta, CP, Polcari, A. și Teicher, MH (2011). Expunerea la abuzul verbal al părinților este asociată cu un volum crescut de substanță cenușie în girusul temporal superior. NeuroImage, 54(Suppl 1), S280-S286.CrossRefGoogle Academic
  63. Tomoda, A., Suzuki, H., Rabi, K., Sheu, YS, Polcari, A. și Teicher, MH (2009). Reducerea volumului de materie cenușie corticală prefrontală la adulții tineri expuși la pedepse corporale dure. NeuroImage, 47(Suppl 2), T66-T71.CrossRefGoogle Academic
  64. Tottenham, N., Hare, TA, Millner, A., Gilhooly, T., Zevin, JD și Casey, BJ (2011). Răspuns crescut al amigdalei la fețe în urma privării timpurii. Dezvoltare Știință, 14(2), 190-204.CrossRefGoogle Academic
  65. Tottenham, N., Hare, TA, Quinn, BT, McCarry, TW, asistenta, M., Gilhooly, T., ... Casey, BJ (2010). Creșterea instituțională prelungită este asociată cu un volum aygdală atipic mare și dificultăți în reglementarea emoțiilor. Dezvoltare Știință, 13(1), 46-61.CrossRefGoogle Academic
  66. Tottenham, N. și Sheridan, MA (2009). O trecere în revistă a adversității, a amigdalei și a hipocampului: o considerație a momentului de dezvoltare. Frontiere în Neuroștiința Umană, 3, 68.PubMedGoogle Academic
  67. Treadway, MT, Grant, MM, Ding, Z., Hollon, SD, Gore, JC și Shelton, RC (2009). Evenimente adverse timpurii, activitate HPA și volum cingulat anterior rostral în MDD. PLoS One, 4, e4887.CrossRefGoogle Academic
  68. Tyrka, AR, Price, LH, Gelernter, J., Schepker, C., Anderson, GM și Carpenter, LL (2009). Interacțiunea maltratării copilului cu gena receptorului hormonal care eliberează corticotropina: Efecte asupra reactivității axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale Biologie psihiatrie, 66, 681-685.CrossRefGoogle Academic
  69. Tyrka, AR, Price, LH, Marsit, C., Walters, OC și Carpenter, LL (2012). Adversitate în copilărie și modulare epigenetică a receptorului leucocitar glucocorticoid: Constatări preliminare la adulți sănătoși. PLoS One, 7, e30148.CrossRefGoogle Academic
  70. Ulrich-Lai, YM și Herman, JP (2009). Reglarea neuronală a răspunsurilor la stres endocrin și autonom. Natura Recenzii. Neuroștiință, 10(6), 397-409.CrossRefGoogle Academic
  71. van Harmelen, AL, van Tol, MJ, van der Wee, NJ, Veltman, DJ, Aleman, A., Spinhoven, P., Elzinga, BM (2010). Volumul cortexului prefrontal redus medial la adulți, care raportează maltratarea emoțională a copilului. Biologie psihiatrie, 68, 832-838.CrossRefGoogle Academic
  72. Vythilingam, M., Heim, C., Newport, J., Miller, AH, Anderson, E., Bronen, R. și Douglas Bremner, J. (2002). Traumatismul copilariei asociat cu un volum mai mic de hipocamp la femeile cu depresie majoră. Jurnalul American de Psihiatrie, 159, 2072-2080.CrossRefGoogle Academic
  73. Weaver, IC, Cervoni, N., Champagne, FA, D'Alessio, AC, Sharma, S., Seckl, JR, ... Meaney, MJ (2004). Programarea epigenetică prin comportamentul matern. Nature Neuroscience, 7(8), 847-854.CrossRefGoogle Academic
  74. Wiesel, TN și Hubel, DH (1963). Răspunsul unicelular în cortexul striat al pisoiilor lipsiți de vedere la un ochi. Jurnalul de neurofiziologie, 26, 1003-1017.CrossRefGoogle Academic
  75. Wildeman, C., Emanuel, N., Leventhal, JM, Putnam-Hornstein, E., Waldfogel, J. și Lee, H. (2014). Prevalența maltratării confirmate în rândul copiilor din SUA, 2004-2011. JAMA Pediatrie, 168(8), 706-713.CrossRefGoogle Academic