COMENTARII: explică modul în care dereglarea dopaminei poate agrava recidiva, interesele înguste ale utilizatorilor și perturba procesul decizional, reprezentând astfel o gamă largă de simptome legate de dependență.
Prog Neuropsychopharmacol Biol Psihiatrie. 2007 Nov 15; 31 (8): 1601-13.
Leyton M.
Departamentul de Psihiatrie, Universitatea McGill, 1033 Pine Avenue West, Montreal, Quebec, CANADA H3A 1A1. [e-mail protejat]
Abstract
În modelele animale, dovezi considerabile sugerează că o motivație crescută de a căuta și de a ingestia medicamente de abuz sunt legate de activarea condiționată și sensibilizată a sistemului mezolimbic de dopamină (DA). Dovezile directe pentru aceste fenomene la om, totuși, sunt rare. Cu toate acestea, studiile recente susțin următoarele.
În primul rând, administrarea acută a medicamentelor de abuz în clasele farmacologice crește nivelul de DA extracelular în interiorul striatului ventral uman.
În al doilea rând, diferențele individuale în amploarea acestui răspuns se corelează cu efectele satisfacatoare ale drogurilor și cu trăsăturile de personalitate ale căutării de noutăți.
În al treilea rând, diminuarea tranzitorie a transmiterii DA la om scade pofta de droguri, tendința de a răspunde preferențial la stimulii pereche recompensă și capacitatea de a susține răspunsul pentru viitoarea recompensă a medicamentelor.
În cele din urmă, studii foarte recente sugerează că expunerea repetată la medicamente stimulatoare, fie pe stradă sau în laborator, poate duce la reacții comportamentale condiționate și sensibilizate și la eliberarea DA.
Spre deosebire de aceste constatări, totuși, la persoanele cu un istoric îndelungat de abuz de substanțe, eliberarea de DA indusă de medicamente este scăzută. Această diminuare a eliberării DA ar putea reflecta două fenomene diferite. În primul rând, este posibil ca descreșterile legate de retragerea medicamentului în funcția celulelor DA să persiste mai mult decât se presupunea anterior.
În al doilea rând, stimulii legați de medicamente pot obține un control condiționat condiționat asupra eliberării de DA și exprimarea sensibilizării care conduce la eliberarea DA redusă atunci când indicii de droguri sunt absenți.
Pe baza acestor observații se propune o ipoteză cu două factori privind rolul DA în consumul de droguri.
În prezența indicilor de droguri, s-ar produce o eliberare condiționată și sensibilizată a DA care să conducă la un comportament orientat spre consumul de droguri.
În comparație, în absența stimulilor legați de droguri, funcția DA ar fi redusă, diminuând capacitatea indivizilor de a susține comportamentul orientat spre scop și obiectivele pe termen lung.
Acest control condiționat al expresiei eliberării DA sensibilizate ar putea agrava susceptibilitatea la recădere, restrânge gama de interese și perturbă luarea deciziilor, reprezentând o gamă largă de fenomene legate de dependență.
;