Comentariu: considerăm că dependența de porno pe internet este un rezultat așteptat al mecanismului binge. Adică, creierul mamiferelor este proiectat să depășească mecanismele normale de sațiere atunci când se confruntă cu o hrană sau o bonanza sexuală (calorii dense și parteneri dornici cu gene bune). Cercetările continuă să ofere mai multe dovezi pentru această teorie. DeltaFosB pare a fi comutatorul pentru poftele după supraconsumul cronic
Studiul constată de ce ne dorim chipsuri și cartofi prăjiți
Stephanie Pappas, scriitoare senior LiveScience
Data: iulie 04 2011
Este greu să mănânci un singur chip de cartofi, iar un nou studiu ar putea explica de ce.
Alimentele grase, cum ar fi chipsurile și cartofii prăjiți, determină corpul să producă substanțe chimice la fel ca cele găsite în marijuana, relatează cercetătorii astăzi în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Aceste substanțe chimice, numite „endocannabinoizi”, fac parte dintr-un ciclu care vă face să vă întoarceți pentru încă o mușcătură de cartofi prăjiți, a constatat studiul.
„Aceasta este prima demonstrație că semnalizarea endocannabinoidului din intestin joacă un rol important în reglarea aportului de grăsimi”, a declarat cercetătorul Daniele Piomelli, profesor de farmacologie la Universitatea din California, Irvine, într-un comunicat.
Produse chimice marijuana de casă
Studiul a constatat că grăsimea din intestin declanșează eliberarea de endocannabinoizi în creier, dar materialul gri dintre urechi nu este singurul organ care produce substanțe chimice naturale asemănătoare marijuanei. Pielea umană face și ea lucrurile. Canabinoizii din piele pot juca același rol pentru noi ca și pentru plantele de ghiveci: protecție uleioasă împotriva vântului și a soarelui.
Se știe că endocannabinoizii influențează apetitul și simțul gustului, potrivit unui studiu din 2009 în PNAS, care explică mâncarea pe care o primesc oamenii atunci când fumează marijuana.
În noul studiu, Piomelli și colegii ei au montat șobolanii tuburi care să dreneze conținutul stomacului lor în timp ce mâncau sau beau. Aceste tuburi stomacale le-au permis cercetătorilor să spună dacă grăsimea acționează asupra limbii, caz în care ar vedea un
eliberarea de endocannabinoizi chiar și cu tuburile implantate sau în intestin, caz în care nu ar vedea efectul.
Șobolanii au ajuns să bea un shake de sănătate (vanilie Ensure), o soluție de zahăr, un lichid bogat în proteine numit peptonă sau o băutură bogată în grăsimi din ulei de porumb. Apoi, cercetătorii au anesteziat și au disecat șobolanii, înghețându-le rapid organele pentru analiză.
Din dragoste pentru grăsime
Gustarea zaharurilor și proteinelor nu a afectat eliberarea substanțelor chimice naturale de marijuana din organism, au descoperit cercetătorii. Dar cinătul cu grăsime a făcut-o. Rezultatele au arătat că grăsimea de pe limbă declanșează un semnal către creier, care transmite apoi un mesaj către intestin printr-un fascicul nervos numit nervul vag. Acest mesaj comandă producția de endocannabinoizi în intestin, care, la rândul său, conduce o cascadă de alte semnale, toate împingând același mesaj: Mănâncă, mănâncă, mănâncă!
Acest mesaj ar fi fost util în istoria evolutivă a mamiferelor, a spus Piomelli. Grăsimile sunt cruciale pentru supraviețuire și cândva erau greu de găsit în dieta mamiferelor. Dar în lumea de astăzi, unde un magazin plin cu mâncare nedorită se află la fiecare colț, dragostea noastră evolutivă pentru grăsimi se întoarce cu ușurință în spate.
Descoperirile sugerează că, blocând recepția semnalelor endocannabinoide, cercetătorii medicali ar putea fi capabili să întrerupă ciclul care îi determină pe oameni să mănânce în exces. Blocarea receptorilor endocannabinoizi din creier poate provoca anxietate și depresie, a spus Piomelli, dar un medicament conceput pentru a viza intestinul ar putea să nu declanșeze aceste efecte secundare negative.
Puteți urmări scriitoarea senior LiveScience Stephanie Pappas pe Twitter @sipappas. Urmărește LiveScience pentru cele mai recente știri și descoperiri științifice pe Twitter @livescience și pe Facebook.
;
