Corelațiile psihologice și neurobiologice ale dependenței alimentare (2016)

Int Rev Neurobiol. 2016;129:85-110. doi: 10.1016/bs.irn.2016.06.003.

Kalon E1, Hong JY2, Tobin C3, Schulte T4.

Abstract

Dependența de alimente (FA) este definită ca un comportament alimentar hedonic care implică consumul unor alimente foarte gustoase (adică alimente bogate în sare, grăsimi și zahăr) în cantități care depășesc cerințele de energie homeostatică. FA împărtășește o anumită simptomatologie comună cu alte tulburări patologice de alimentație, cum ar fi consumul de alcool. Teoriile actuale sugerează că FA împarte atât asemănările comportamentale, cât și corelațiile neuronale care se suprapun cu alte dependențe de substanțe. Desi studiile preliminare, neuroimagistice ca raspuns la indicii alimentare si consumul de alimente extrem de gustoase la pacientii cu FA in comparatie cu controalele sanatoase au aratat diferite modele de activare si conectivitate in circuitele de recompensa creierului, inclusiv regiunile, cum ar fi striatum, amygdala, orbitofrontal cortex, și nucleul accumbens. Efecte suplimentare au fost observate în hipotalamus, o zonă a creierului responsabilă de reglarea comportamentelor alimentare și a rețelelor de sațietate periferică. FA este puternic afectată de impulsivitate și stare de spirit. Stresul cronic poate afecta negativ funcționarea axei hipotalamo-pituitare-suprarenale, influențând astfel comportamentul alimentar și sporind dorința de alimente foarte gustoase. Activitatea viitoare va necesita o definire clară a FA ca un diagnostic distinct față de alte tulburări de alimentație.

CUVINTE CHEIE: Comportament dependent; Conectivitate; Consumul de dependență; Adăugarea de alimente; Indicații alimentare; Recipient de recompensă; fMRI

PMID: 27503449

DOI: 10.1016 / bs.irn.2016.06.003