Biol Psihiatrie. 2017 iunie 16. pii: S0006-3223 (17) 31672-4. doi: 10.1016 / j.biopsych.2017.06.010.
van Holst RJ1, Sescousse G2, Janssen LK2, Janssen M3, Berry AS4, Jagust WJ4, Cools R5.
Abstract
FUNDAL:
Ipoteza conform căreia dopamina joacă un rol important în fiziopatologia jocurilor de noroc patologice este pervasivă. Cu toate acestea, există puține sau deloc dovezi directe pentru o diferență categorică între jucătorii patologici și subiecții de control sănătos în ceea ce privește transmiterea dopaminei într-o stare fără medicamente. Aici furnizăm dovezi pentru această ipoteză prin compararea capacității de sinteză a dopaminei în părțile dorsale și ventrale ale striatului la jucătorii patologici 13 și la subiecții de control sănătoși 15.
METODE:
Acest lucru a fost realizat folosind [18F] tomografii cu emisie de pozitron dinamic fluoro-levo-dihidroxifenilalanină și regiuni de interes striatale, care au fost desenate manual bazate pe inspecția vizuală a scanărilor imagistice individuale cu rezonanță magnetică structurală.
REZULTATE:
Rezultatele noastre arată că capacitatea de sinteză a dopaminei a crescut la jucătorii patologici în comparație cu subiecții de control sănătoși. Sinteza de dopamină a fost cu 16% mai mare în corpul caudat, cu 17% mai mare în putamenul dorsal și 17% mai mare în striatul ventral la jucătorii patologici în comparație cu subiecții de control. Mai mult decât atât, capacitatea de sinteză a dopaminei în putamenul dorsal și capul caudat a fost corelată pozitiv cu distorsiunile jocurilor de noroc la jucătorii patologici.
CONCLUZII:
Luate împreună, aceste rezultate furnizează dovezi empirice pentru sinteza crescută de dopamină striatică în jocurile de noroc patologice.
CUVINTE CHEIE: dependență; Dopamina; Jocuri de noroc; neuroimagistice; Recompensă; [(18) F] DOPA
PMID: 28728675
DOI: 10.1016 / j.biopsych.2017.06.010
;