Jocurile de noroc patologice și impulsivitatea motorului: o analiză sistematică cu meta-analiză (2017)

J Gambl Stud. 2017 Mar 2. doi: 10.1007 / s10899-017-9683-5.

Chowdhury NS1, Livesey EJ2, Blaszczynski A2, Harris JA2.

Abstract

Impulsivitatea motorie, care reprezintă o afectare a reținerii și anulării răspunsurilor necorespunzătoare, poate reprezenta incapacitatea jucătorilor patologici (PG) de a inhiba îndemnurile lor de a juca. Scopul acestei revizuiri sistematice a fost de a realiza o sinteză cantitativă și calitativă a studiilor existente pentru a evalua dacă PG fără tulburări de consum de substanțe comorbide au o impulsivitate motorie crescută, în raport cu controalele sănătoase. O căutare exhaustivă a literaturii a dus la identificarea studiilor 20 care au îndeplinit criteriile de incluziune. A fost efectuată apoi o meta-analiză pe următoarele măsuri: timpul de reacție a semnalului de oprire din sarcina semnalului de oprire; erori de comisie, erori de omisiune și timp de reacție Go din sarcina Go / No-Go; și subscala de impulsivitate motorie a baremului de impulsuri Barratt (BIS-Motor). Rezultatele au relevat o dimensiune medie a efectului moderat până la mare a timpului de reacție a semnalului de oprire, dimensiuni medii de efect mic sau moderat pentru erori de comisie, erori de omisiune și timp de reacție Go și o dimensiune medie mare a efectului pentru motorul BIS. S-a observat o eterogenitate semnificativă în mărimile efectului la majoritatea măsurilor comportamentale, dar nu și pentru erorile BIS-Motor sau de omisiune din sarcina Go / No-Go.

În general, aceste rezultate sugerează că impulsivitatea motorie poate fi una dintre caracteristicile psihopatologiei PG, reprezentând un control inhibitor al slab al comportamentelor de joc. Mai mult, pot fi prezente și alte deficiențe în atenția susținută sau mai general în controlul executiv / cognitiv în PG. Discutăm implicațiile, limitările cercetărilor existente și sugerează căile pentru studiile viitoare, în special necesitatea recunoașterii eterogenității între PG și între diferite măsuri comportamentale.

CUVINTE CHEIE:  Functie executiva; Jocuri de noroc; Impulsivitate; Controlul inhibitor

PMID: 28255940

DOI: 10.1007/s10899-017-9683-5