Chaosul și confuzia în diagnosticarea DSM-5 a tulburării jocurilor pe Internet: probleme, preocupări și recomandări pentru claritate în domeniu (2016)

J Behav Addict. 2016 Sep 7: 1-7. [Epub înainte de imprimare]

Kuss DJ1, Griffiths MD1, Pontes HM1.

Abstract

Context Termenul umbrelă „dependență de internet” a fost criticat pentru lipsa sa de specificitate, având în vedere eterogenitatea comportamentelor potențial problematice care pot fi implicate în online, precum și a diferitelor mecanisme etiologice de bază. Acest lucru a dus la denumirea dependențelor online specifice, cea mai notabilă fiind Tulburarea jocurilor pe internet (IGD).

Metode Utilizând literatura contemporană privind IGD și subiectele înrudite, sunt examinate problemele și preocupările legate de conceptul de IGD.

Rezultatele Dependența de internet și IGD nu sunt aceleași, iar distincția dintre cele două este semnificativă din punct de vedere conceptual. În mod similar, diagnosticul IGD, așa cum este propus în apendicele celei mai recente (a cincea) ediții a Manualului de diagnosticare și statistic al tulburărilor mentale (DSM-5), rămâne vagă în ceea ce privește dacă jocurile trebuie sau nu să fie angajate online, afirmând că IGD de obicei implică jocuri specifice Internetului, dar poate include și jocuri offline, adăugând lipsa de claritate. Un număr de autori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viabilitatea includerii cuvântului „Internet” în IGD și, în schimb, au propus să se utilizeze termenul „tulburare de joc video” sau pur și simplu „tulburare de joc”, sugerând că dependența de jocurile video poate apărea și offline.

Concluzie DSM-5 a provocat mai multă confuzie decât claritate în ceea ce privește tulburarea, reflectată de cercetători în domeniu contestând un presupus consens pentru diagnosticul IGD.

CUVINTE CHEIE:

Diagnosticul DSM-5; Tulburare de jocuri pe internet; Dependenta de Internet; Tulburare de dependență de pe Internet; dependență de jocuri de noroc; joc video dependență

PMID: 27599673

DOI: 10.1556/2006.5.2016.062