Corelațiile, comorbiditățile și tendințele suicidare de utilizare a jocului problematic într-un eșantion național de adulți coreeni (2017)

Int J Ment Sănătate Syst. 2017 May 11;11:35. doi: 10.1186/s13033-017-0143-5.

Park S1, Jeon HJ2, Fiul JW3, Kim H2, Hong JP2.

Abstract

FUNDAL:

Acest studiu și-a propus să investigheze prevalența, corelațiile, comorbiditățile și tendințele suicidare ale utilizării problematice a jocurilor la un eșantion reprezentativ la nivel național de adulți coreeni.

METODE:

Dintre cei 6022 de subiecți care au participat la studiul coreean Epidemiologic Catchment Area din 2011 și au finalizat Composite International Diagnostic Interview 2.1, 1397 de utilizatori de jocuri au fost evaluați pentru utilizarea problematică a jocurilor folosind criteriile DSM-9 cu 5 articole propuse pentru tulburarea jocurilor pe internet. Respondenții care au răspuns „da” la cinci sau mai multe dintre cele nouă criterii DSM-5 au fost considerați utilizatori problematici ai jocului, iar mementourile au fost considerate utilizatori normali ai jocului.

REZULTATE:

4.0% (56/1397) dintre utilizatorii de jocuri au fost clasificați drept utilizatori problematici. Utilizatorii de jocuri problematici aveau mai multe șanse să se afle în grupul de vârstă mai tânăr și să locuiască în zone urbane, comparativ cu utilizatorii obișnuiți ai jocului. Utilizarea problematică a jocurilor a fost asociată pozitiv cu mai multe tulburări psihiatrice, inclusiv tulburarea de consum de nicotină, tulburarea depresivă și tulburarea de anxietate, dar nu a fost asociată cu tulburarea de consum de alcool și tulburarea obsesiv-compulsivă, după ajustarea pentru vârstă, sex și zona rezidențială. Utilizarea problematică a jocurilor a fost asociată în mod semnificativ și pozitiv cu planurile de sinucidere, după controlul tulburărilor psihiatrice, precum și al factorilor socio-demografici.

CONCLUZIE:

Utilizarea problematică a jocurilor este relativ răspândită în populația adultă coreeană și este foarte comorbidă cu alte tulburări psihiatrice și suicidalitatea. Prin urmare, este necesară o strategie preventivă pentru utilizarea problematică a jocurilor pentru utilizatorii de jocuri care aveau mai multe șanse să devină dependenți, cum ar fi adulții tineri din zona urbană, și sunt necesare screening-ul sănătății mintale și un tratament adecvat pentru persoanele cu utilizare problematică a jocului.

CUVINTE CHEIE: comorbiditate; Coreea; Utilizarea problematică a jocului; Sinucidere

PMID: 28503193

PMCID: PMC5426067

DOI: 10.1186/s13033-017-0143-5