O meta-analiză a cercetării publicate privind efectele pornografiei (2000)

Oddone-Paolucci, Elizabeth, Mark Genuis și Claudio Violato.

In Dezvoltarea familiei și a copilului, pp. 48-59. Taylor și Francis, 2017.

10.4324/9781315201702

Abstract

O meta-analiză a studiilor publicate de 46 a fost efectuată pentru a determina efectele pornografiei asupra devianței sexuale, a perpetuării sexuale, a atitudinilor privind relațiile intime și a atitudinilor privind mitul violului. Cele mai multe studii s-au efectuat în Statele Unite (39; 85%) și s-au situat între 1962 și 1995, cu 35% (n = 16) publicat între 1990 și 1995 și 33% (n = 15) 1978. Prezenta meta-analiză a cuprins un eșantion total de 12,323 12 de persoane. Dimensiunile efectului (d) au fost calculate pe fiecare dintre variabilele dependente pentru studii care au fost publicate într-un jurnal academic, au avut o dimensiune totală a eșantionului de 68 sau mai mare și au inclus un grup de contrast sau de comparație. Mediile d ponderate și ponderate pentru devianța sexuală (.65 și .67), săvârșirea sexuală (.46 și .83), relațiile intime (.40 și .74) și mitul violului (.64 și .XNUMX) oferă dovezi clare confirmând legătura dintre riscul crescut de dezvoltare negativă atunci când este expus la pornografie. Aceste rezultate sugerează că cercetarea în acest domeniu poate trece dincolo de întrebarea dacă pornografia are o influență asupra violenței și funcționării familiei. Au fost evaluate diferite variabile potențial moderatoare, cum ar fi sexul, statutul socio-economic (SES), numărul de incidente de expunere, relația persoanei care a introdus pornografia la participant, gradul de explicitate, subiectul pornografiei, mediul pornografic și definiția pornografiei. studiile. Rezultatele sunt discutate în ceea ce privește calitatea cercetării pornografice disponibile și limitările ulterioare inerente prezentei meta-analize. Problema expunerii la pornografie a primit o mare atenție de-a lungul anilor. O majoritate covârșitoare a adulților din societatea noastră, atât bărbați, cât și femei, declară că au fost expuși unor materiale sexuale foarte explicite. De fapt, Wilson și Abelson (1973) au descoperit că 84% dintre bărbați și 69% dintre femei au raportat expunerea la unul sau mai multe moduri picturale sau textuale de pornografie, majoritatea grupului fiind expusă mai întâi la materiale explicite înainte de vârsta de 21 de ani. Împreună cu mai multe oportunități pentru oameni de a accesa materiale printr-o mai mare varietate de mijloace de comunicare (de exemplu, reviste, televiziune, videoclipuri, world wide web), devine din ce în ce mai important să investigăm dacă expunerea la pornografie are un efect asupra comportamentului uman. În timp ce lista sechelelor psihologice pe care cercetătorii le-au arătat statistic frecvente la persoanele expuse la pornografie este imensă, controversele și îndoielile sunt predominante. Deși dezbaterea academică în curs are implicații socio-politice relevante și semnificative, este evident că problema pornografiei a fost abordată frecvent dintr-o poziție filosofică și morală mai degrabă decât dintr-o poziție empirică. Prezenta investigație metaanalitică încearcă să redirecționeze focalizarea chestiunii efectelor potențiale ale pornografiei către o platformă empirică. Scopul este de a determina dacă expunerea la stimuli pornografici pe durata vieții are vreun efect asupra devianței sexuale, a ofensării sexuale, a relațiilor intime și a atitudinilor cu privire la mitul violului. Rezultatele sunt de așteptat să ofere informații care pot ajuta familiile, educatorii, profesioniștii din domeniul sănătății mintale și directorii de politici sociale în luarea deciziilor consistente cu promovarea sănătății umane și a creșterii sociale.