Impulsivitatea, controlul inhibiției și pofta în pornografia pe internet - tulburare de utilizare (2017)

Link la rezumatul conferinței

Suchttherapie 2017; 18 (S 01): S1-S72

DOI: 10.1055 / s-0037-1604510

Symposien - S-03 Internetsucht = Internetsucht? Spezifika und Gemeinsamkeiten verschiedener Formen internetbezogener Störungen

S Antoni1, M Brand1, 2

Abstract

În rândul persoanelor care suferă de pornografie pornind de la Internet (IPD), persoanele care suferă de pierderea controlului asupra pornografiei lor consumă pe internet și continuă acest lucru în ciuda experienței de consecințe negative. Modelele teoretice, cum ar fi modelul I-PACE pentru tulburări specifice utilizării internetului (Brand et al., 2016), pot fi utilizate ca model explicativ pentru dezvoltarea și menținerea unui IPD. Se presupune că trăsăturile relativ stabile ale personalității, cum ar fi impulsivitatea, precum și factorii cognitivi și emoționali, de exemplu într-un control de inhibare disfuncțională sau reactivitate tactică și pofta, sunt factori esențiali în etiologia și patogeneza tulburărilor. Prezentul studiu își propune să investigheze efectul moderator al controlului inhibiției și al dorinței asupra relației dintre impulsivitate ca aspect al personalității și severitatea simptomelor unui IPD.

Metodologie:

Cincizeci de utilizatori pornografici on-line heterosexuali au fost examinați cu paradigma experimentală a sarcinii de semnal stop, care este adesea folosită în contextul dependenței pentru măsurarea controlului de inhibare. Toți participanții au completat exercițiile, care au fost manipulate atât cu imagini neutre cât și cu imagini pornografice. Mai mult, pofta curentă a fost înregistrată în funcție de sarcina pornografică, precum și impulsivitatea (Barett Impulsiveness Scale - 15, Meule și colab., 2011) și severitatea simptomelor unui IPD (test de dependență de Internet scurt, Laier et al., 2014) .

Rezultate:

Sa demonstrat că relația dintre impulsivitate și severitatea unui IPD a fost moderată de o lipsă de inhibiție, care a fost demonstrată în momente de reacție lente, precum și prin poftă. Acest efect de moderare poate fi detectat numai în varianta de sarcină a semnalului stop cu imagini pornografice, dar nu și în varianta neutră. Utilizatorii de pornografie cu o impulsivitate mai mare, precum și un timp scăzut de răspuns sau o poftă mai mare după confruntarea cu materiale pornografice arată o severitate mai mare a simptomelor unui IPD.

Concluzie:

Rezultatele prezentate aici sugerează că impulsivitatea ridicată în interacțiunea cu controlul redus al inhibiției și pofta crescută, în special în situațiile în care pacientul se confruntă cu materiale pornografice, ar putea reprezenta mecanisme esențiale în etiologia și patogeneza afecțiunii unui IPD. Rezultatele sprijină ipotezele modelului I-PACE și legătura cu constatările actuale din domeniul jocurilor de noroc pe internet.