J Sex Med. Mai 2016;13(5):760-77. doi: 10.1016/j.jsxm.2016.03.002.
Duffy A1, Dawson DL2, das Nair R3.
Abstract
INTRODUCERE:
Dependența de pornografie auto-percepută (SPPA) a apărut din ce în ce mai mult ca un concept în cercetare și cultură populară, iar comentatorii avertizează asupra impactului negativ raportat pe care îl are. În ciuda acestui fapt, „pornografia sau dependența de pornografie” nu este o tulburare recunoscută în mod formal și există dezacord în rândul cercetătorilor cu privire la definiția sau chiar existența sa. Prin urmare, modul în care SPPA este operaționalizat variază adesea și acest lucru poate influența concluziile făcute cu privire la impactul SPPA.
AIM:
Această revizuire a avut ca scop examinarea impactului presupus al SPPA și modul în care conceptul este operaționalizat.
METODE:
A fost efectuată o revizuire sistematică a articolelor jurnalistice evaluate cantitativ și calitativ. Următoarele baze de date au fost căutate până în noiembrie 2015: CINAHL (2001-2015), Embase (1974-2015), Medline (1946-2015), PsychARTICLES (1980) și PsychInfo (1806-2015). Termenii folosiți au fost porno *, material sexual explicit, SEM, erotic *, nonparafilic, cyberpornography, dependent *, problematic, exces *, compul *, impul *, impact, efect *, comportament * și cauză. Un asterisc după un termen înseamnă că toți termenii care încep cu acea rădăcină au fost incluși în căutare.
PRINCIPALELE MĂSURI DE REZULTAT:
O revizuire a literaturii actuale referitoare la SPPA și impactul raportat.
REZULTATE:
Am constatat că SPPA este cel mai frecvent operaționalizată ca pornografie excesivă și consecințe negative. Ca rezultat, cercetătorii au avut tendința să se concentreze asupra frecvenței utilizării pornografiei și a impactului asociat ca factori determinanți ai SPPA. SPPA este raportat că afectează utilizatorii și partenerii lor în moduri similare, cum ar fi creșterea sentimentelor de izolare și defalcări de relații. Totuși, am găsit câteva limitări metodologice ale studiilor primare, care limitează puterea concluziilor care pot fi trase. Limitările includ lipsa eșantioanelor reprezentative și măsurătorile inadecvate ale SPPA și impactul acesteia.
CONCLUZIE:
Există încă o dezbatere cu privire la definiția și etiologia SPPA, distinctă de dependența sexuală auto-percepută. Ca atare, peisajul cercetării este format din perspective teoretice diferite. Fără dovezi care să sugereze că o poziție teoretică este superioară celeilalte, clinicienii ar putea fi în pericol de a recomanda un tratament care să corespundă perspectivei lor teoretice (sau prejudecăților personale), dar în contradicție cu motivațiile care determină un individ să se angajeze în anumite comportamente sexuale. În lumina acestor constatări, revizuirea se încheie cu recomandări pentru cercetări viitoare.
CUVINTE CHEIE: dependență; Definiții; Impact; Pornografie; Revizuire
PMID: 27114191
;