Efectele expunerii mass-media asupra acceptării violenței împotriva femeilor: Un experiment pe teren (1981)

Oficial al cercetării în personalitate

Volumul 15, Numărul 4, Decembrie 1981, pagini 436-446

http://dx.doi.org/10.1016/0092-6566(81)90040-4

Abstract

Două sute șaptezeci și unu de studenți de sex masculin și feminin au servit ca subiecți într-un experiment asupra efectelor expunerii la filme care descriu violența sexuală ca având consecințe pozitive. Unii dintre acești subiecți s-au înscris pentru a participa la un studiu concentrat aparent pe ratingurile filmelor. Au fost alocați aleatoriu să vizioneze, în două seri diferite, fie filme violente-sexuale, fie filme de lung metraj. Aceste filme au fost vizionate în teatre din campus și două dintre filme (adică unul experimental și unul de control) au fost prezentate ca parte a programului obișnuit de film al campusului. Membrii claselor din care fuseseră recrutați subiecți, dar care nu s-au înscris la experiment au fost, de asemenea, folosiți ca grup de comparație. Măsurile dependente au fost scale care evaluează acceptarea violenței interpersonale împotriva femeilor, acceptarea miturilor violului și credințele în relațiile sexuale contradictorii. Aceste scale au fost încorporate în multe alte articole dintr-un sondaj de atitudine sexuală administrat tuturor studenților la ore câteva zile după ce unii dintre ei (adică cei care s-au înscris la experiment) au fost expuși la filme. Subiecții nu știau că există vreo relație între acest sondaj și vizionarea filmelor. Rezultatele au indicat faptul că expunerea la filme care prezintă sexualitatea violentă a crescut acceptarea subiecților de sex masculin față de violența interpersonală împotriva femeilor. O tendință similară nesemnificativă a fost găsită în acceptarea miturilor violului. Pentru femei, au existat tendințe nesemnificative în direcția opusă, femeile expuse filmelor violente-sexuale tindând să accepte mai puțin violența interpersonală și miturile violului decât subiecții de control. Se discută explicația datelor pe baza efectelor „polarizării atitudinii” și „reactanței”. De asemenea, sunt discutate condițiile prezentei cercetări în ceea ce privește tipul de stimuli utilizați, „nivelurile de dozare” ale expunerii și durata efectelor în raport cu cercetările viitoare și un climat social general care promovează o ideologie sexistă.