Inzertificazione neuronale è psicologica di u ghjocu patològicu (2014)

Ancu s'è u ghjocu patologicu (PG) hè una malatia prevalente, i so basamenti neurobiologichi è psicologichi ùn sò micca ben carattarizati. Siccomu i ghjoculi legali aumentanu in prominenza in un numeru crescente di casinò è ancu in Internet, u potenziale per un aumentu di i diagnostichi PG guarantisci una investigazione di u disordine. A riclassificazione recente di PG cum'è una dipendenza di cumportamentu in u DSM-5 suscite a pussibilità chì fenotipi cognitivi è motivazionali simili ponu esse sottumessi à i disordini di u ghjocu è di l'usu di sustanzi. Infatti, in questu tema di ricerca, Zack et al. (2014) hà pruvatu l'ipotesi chì l'esposizione à l'imprevedibilità di ricumpensa pò reclutà sistemi di dopamina cerebrale (DA) in modu simili à l'esposizione cronica à droghe d'abusu (vede ancu Singer et al., 2012). Nantu à l'anni una varietà di mudelli anu prupostu chì l'alterazioni in a signalazione DA pò mediate a transizione da l'usu di droghe à a dependenza; simile, l'ipotesi chì e risposti DA aberranti pò influenzà a transizione da recreativa, à problematica, è infine PG hà cuminciatu à pruvà solu di pocu tempu. A cullizzioni di l'articuli in questu Tema di Ricerca mette in risaltu a cumplessità di PG è pone parechje teorie di cumu a signalazione dopaminergica pò cuntribuisce à i maladattamenti comportamentali chì cuntribuiscenu à PG.

In stu tema di ricerca, Paglieri et al. (2014) riportanu una incidenza crescente di PG cù una mancanza di trattamenti efficaci. Cum'è descrittu da Goudriaan et al. (2014) (questu Tema di ricerca), PG hè pensatu per risultatu da "un cuntrollu cognitivu diminuitu nantu à l'urgenza di impegnà in cumpurtamenti addictive" chì si manifesta in l'incapacità di cuntrullà u desideriu di ghjucà malgradu e cunsequenze negative. PG hè carattarizatu da parechje disfunzioni cognitive, cumprese l'impulsività aumentata è l'interferenza cognitiva. Simile à l'addiction à a droga, u cumpurtamentu di u ghjocu hè modulatu in modu putente da l'esposizione à stimuli cundizionati ligati à u ghjocu. In questu tema di ricerca sia Anselme è Robinson (2013) è ancu Linnet (2014) Descrive u rolu di supportu di i segnali di ghjoculi in questa dipendenza di cumportamentu. Anselme è Robinson (2013) presentanu una seria di scuperte chì suggerenu chì i sorprendenti non-ricompense aumentanu l'attribuzione di salienza di incentivazione à i segnali cundizionati in e prucedure di cundizzioni, è ancu durante l'episodi di ghjocu. Discutenu una pussibuli origine evolutiva di stu prucessu contraintuitivu. Linnet (2014) rivise a cuntribuzione di a signalazione DA à l'incentive salience è a prediczione di ricumpensa. Nutendu a ricerca chì dimostra l'attivazione di u cervellu durante i travaglii di ghjocu malgradu a pussibilità di una perdita, suggerisce un rolu per a disfunzione DA in ricumpensa "vulente" è anticipazione.

L'attivazione striatale ventrale hè pensata per esse critica per l'attribuzione di salience d'incentivazione à i segnali di ricumpensa. In questu tema di ricerca, Lawrence è Brooks (2014) truvaru chì l'individui sani chì sò più prubabile di vede tratti di personalità disinhibitori, cum'è l'extravaganza finanziaria è l'irresponsabilità, mostranu una capacità aumentata per a sintesi di DA striata ventrale. Cusì hè pussibule chì a variazione individuale in a signalazione DA per via di genetica o fatturi ambientali pò influenzà PG. Porchet et al. (2013) (questu Tema di ricerca) hà ancu investigatu se e risposti fisiologichi è cognitivi osservati durante a realizazione di i travaglii di ghjocu puderanu esse alterati in i ghjucatori recreativi cù manipulazioni farmacologiche. Cume u cummentariu di Zack (2013) suggerisce, u Porchet et al. (2013) i risultati ponu riflette differenze impurtanti in a funzione neurobiologica trà i ghjucatori recreativi è patologichi. Questa ipotesi, cù i risultati di Lawrence è Brooks (2014) chì dimustranu una capacità DA aumentata in l'individui pensati per esse più propensi à u ghjocu, illustra a cumplessità di PG cum'è una malatia è a necessità di campionà diverse populazioni cù tecnichi differenti è cumportamenti cumportamenti.

Dui documenti in questu tema di ricerca suggerenu un rolu per u cortisol in a modulazione di a motivazione incitativa in u striatum ventral. Li et al. (2014) dimustranu una sensibilità sbilanciata à l'incentivi monetari versus non-monetari in u striatum ventral di i ghjucatori patologichi. Mostranu chì i livelli di cortisol in PG correlate positivamente cù risposti striatali ventrali à i segnali monetari. van den Bos et al. (2013) furnisce più evidenza per l'impurtanza di u cortisol mettendu in risaltu a forte correlazione positiva osservata in l'omi trà i livelli di cortisol salivare è e misure di risichi. Questu era un cuntrastu significativu à a correlazione negativa debbule vistu in e donne. I so scuperte mette in risaltu differenze impurtanti di genere in quantu l'hormone di stress affettanu a decisione risicata, è per estensione, u rolu di u stress in u ghjocu.

In questu tema di ricerca, Clark è Dagher (2014) furnisce una rivista di a literatura chì investiga a relazione trà l'agonisti DA è i disordini di cuntrollu di l'impulsu in i malati di Parkinson, è cumu si tratta di guadagnà è pèrdite potenziali in un quadru di decisione. Forniscenu l'iniziu di un mudellu ipoteticu di cumu i trattamenti di l'agonisti DA affettanu valutazioni di valore è di risicu. Mentre una varietà di ricerca suggerisce chì i trattamenti dopaminergici per a malatia di Parkinson ponu affettà PG, pochi anu sondatu se l'individui cù a malatia di Huntington (HD) mostranu fenotipi ligati à u ghjocu. Kalkhoven et al. (2014) (questu Tema di ricerca) mostra chì i pazienti HD presentanu sintomi di disinhibizione cumportamentale simili à quelli osservati in PG. Tuttavia, i pazienti HD ùn sò micca sviluppati tipicamente u ghjocu di prublema. Basatu nantu à l'evidenza neurocomportamentale, questi autori suggerenu perchè i pazienti HD sò improbabile di principià à ghjucà, ma anu una probabilità più alta di sviluppà PG se scontranu una situazione chì prumove un tali cumpurtamentu.

L'investigazione di i meccanismi neurali sottostanti PG hè attualmente in una fase iniziale. Comme l'a souligné Potenza (2013) in questu tema di ricerca, mentri a ricerca precedente è i risultati attuali suggerenu chì DA pò esse sottumessi à i cumpurtamenti di ghjoculi, altri neurotrasmettitori è camini di signalazione ponu ancu ghjucà un rolu vitale in l'emergenza di a malatia. A variazione individuale in e pupulazioni PG (per esempiu, diversi livelli di impulsività, compulsività, decisione è patologia DA) hà pruduciutu discrepanzii in a literatura PG, chì guarantiscenu un approcciu sistematicu per investigà a malatia in u futuru. Paglieri et al. (2014) suggerenu ancu a necessità di una integrazione metodulugia maiò di i studii animali (roditori è primati) per capisce megliu i miccanismi sottumessi à PG. In particulare, Tedford et al. (2014) nota in questu Tema di ricerca chì l'attività di ghjocu implica a decisione di i costi / benefizii è chì l'autostimulazione intracraniale furnisce vantaghji sperimentali nantu à i metudi tradiziunali di rinfurzà utilizati per mudificà PG in animali. Infine, Paglieri et al. (2014) suggerenu chì a modellazione computazionale, digià utilizata per cuntà altre malatie psichiatriche, puderia esse applicata ancu à PG. Inseme, sta cullizzioni di articuli suggerisce novi strade per a futura ricerca di PG per migliurà l'opzioni di trattamentu per a malatia.

Declarazione di cunflittu d'interessu

I autori dicianu chì a ricerca hè stata capunanzata in l'assenza di qualsiasi relazioni cummerciale o finanziarii chì puderia esse interpretatu com'è un cunflittu di interessu interessanti.

Vede ancu

  • Anselme P., Robinson MJF (2013). Ciò chì motiva u cumpurtamentu di u ghjocu? Insight in u rolu di dopamina. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 7:182 10.3389/fnbeh.2013.00182 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Clark C., Dagher A. (2014). U rolu di a dopamina in a presa di risicu: un sguardu specificu à a malatia di Parkinson è u ghjocu. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:196 10.3389/fnbeh.2014.00196 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Goudriaan AE, van Holst RJ, Yücel M. (2014). Pigliate una presa in u ghjocu di prublema: chì ci pò dì a neuroscienza? Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:141 10.3389/fnbeh.2014.00141 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Kalkhoven C., Sennef C., Peeters A., van den Bos R. (2014). Cumportamentu di risichi è di ghjocu patologicu in a malatia di Huntington. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:103 10.3389/fnbeh.2014.00103 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Lawrence AD, Brooks DJ (2014). A capacità di sintesi di dopamina striatale ventrale hè assuciata à e differenze individuali in a disinhibizione comportamentale. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:86 10.3389/fnbeh.2014.00086 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Li Y., Sescousse G., Dreher J.-C. (2014). I livelli di cortisol endogene sò assuciati cù una sensibilità striatale sbilanciata à i segnali monetari versus non monetari in i ghjucatori patologichi. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:83 10.3389/fnbeh.2014.00083 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Linnet J. (2014). Basamenti neurobiologichi di l'anticipazione di ricumpensa è a valutazione di u risultatu in u disordine di u ghjocu. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:100 10.3389/fnbeh.2014.00100 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Paglieri F., Addessi E., De Petrillo F., Laviola G., Mirolli M., Parisi D., et al. (2014). Giocatori non umani: lezioni da roditori, primati e robot. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:33 10.3389/fnbeh.2014.00033 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Porchet RI, Boekhoudt L., Studer B., Gandamaneni PK, Rani N., Binnamangala S., et al. (2013). Manipulazione opioidergica è dopaminergica di i tendenzi di u ghjocu: un studiu preliminariu in i ghjucatori recreativi maschili. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 7:138 10.3389/fnbeh.2013.00138 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Potenza MN (2013). Quantu centrale hè a dopamina à u ghjocu patologicu o u disordine di u ghjocu? Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 7:206 10.3389/fnbeh.2013.00206 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Cantante BF, Scott-Railton J., Vezina P. (2012). Un rinforzu imprevisible di saccharin aumenta a risposta locomotoria à l'anfetamina. Cumportamentu. Brain Res. 226, 340–344 10.1016/j.bbr.2011.09.003 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Tedford SE, Holtz NA, Persons AL, Napier TC (2014). Un novu approcciu per valutà u cumpurtamentu simili à u ghjocu in i rati di laboratoriu: utilizendu l'autostimulazione intracraniale cum'è un rinforzu pusitivu. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:215 10.3389/fnbeh.2014.00215 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • van den Bos R., Taris R., Scheppink B., de Haan L., Verster JC (2013). I livelli di cortisol salivare è alfa-amilasi durante una prucedura di valutazione correlate in modu diversu cù e misure di risichi in i recluti di a polizia maschili è femine. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 7:219 10.3389/fnbeh.2013.00219 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Zack M. (2013). Mediazione opioide è dopamina di risposti di ghjocu in i ghjucatori recreativi. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 7:147 10.3389/fnbeh.2013.00147 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  • Zack M., Featherstone RE, Mathewson S., Fletcher PJ (2014). L'esposizione cronica à un calendariu simile à u ghjocu di stimuli predittivi di ricumpensa pò prumove a sensibilizazione à l'anfetamina in i rati. Fronte. Cumportamentu. Neurosci. 8:36 10.3389/fnbeh.2014.00036 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]