Salisiu cortisol è nivuli alfa-amilassi durante un procedimentu di valutazione correlate cù mette in risulazioni in recrutiti politique è masculili (2014)

Fronte. Cumportamentu. Neurosci., 16 ghjennaghju 2014 |

Ruud van den Bos1*, Ruben Taris2, Bianca Scheppink2, Lydia de Haan3 e Joris C. Verster3,4

  • 1Dipartimentu di Fisiologia Animale Organismu, Università Radboud Nijmegen, Nijmegen, Paesi Bassi
  • 2Accademia di Pulizzia, Reclutamentu è Selezzione, Apeldoorn, Paesi Bassi
  • 3Divisione di Farmacologia, Utrecht Institute for Pharmaceutical Sciences, Utrecht University, Utrecht, Paesi Bassi
  • 4Center for Human Psychopharmacology, Swinburne University of Technology, Melbourne, Australia

Studi recenti di laboratoriu anu dimustratu chì l'omi mostranu più cumportamenti di risichi in i travaglii di decisione dopu à u stress, mentre chì e donne sò più avversive à u risicu o diventanu più concentrate nantu à u travagliu. Inoltre, sti studii anu dimustratu chì e differenze di sessu sò ligati à i livelli di l'hormone di stress cortisol (indicativu di l'attivazione di l'asse hypothalamus-pituitary-adrenocortical-axis): più altu hè u nivellu di cortisol, più u comportamentu di risichi hè mostratu da l'omi. , mentri chì e donne in generale mostranu un cumpurtamentu più avversu à u risicu o cuncentratu à u travagliu dopu à livelli più alti di cortisol. Quì, avemu valutatu s'ellu tali rilazioni tene fora di u laboratoriu, correlating livelli di cortisol ottenuta durante una prucedura di valutazione di u travagliu cù paràmetri di decisione in u Cambridge Gambling Task (CGT) in i recluti di pulizie maschili è femini. A CGT permette di discriminà diversi aspetti di a decisione basata nantu à ricumpensa. Inoltre, avemu correlated livelli di alfa-amilasi [indicativa di l'attivazione di l'assi simpato-adrenomedulare (SAM)] è paràmetri di decisione. In cunfurmità cù studii precedenti, l'omi è e donne sò solu diffirenti in l'ajustamentu di risicu in u CGT. I livelli di cortisol salivariu correlavanu positivamente è forte cù e misure di risichi in l'omi, chì era significativamente sfarente da a correlazione negativa debule in e donne. In cuntrastu, è menu forte, i livelli di alfa-amilasi salivare correlati positivamente cù a presa di risicu in e donne, chì era significativamente sfarente da a correlazione negativa debule cù a presa di risicu in l'omi. Cullittivamenti, sti dati sustenenu è estendenu i dati di studii precedenti chì indicanu chì a decisione risicata in l'omi è e donne hè affettata di manera diversa da l'hormone di stress. I dati sò brevemente discututi in relazione à l'effetti di u stress nantu à u ghjocu.

I MUVRINI

Ricertamenti avemu rivisatu se e differenze di sessu sò prisenti in l'occurrence è u sviluppu di ghjoculi disordinati (van den Bos et al., 2013a); un settore di ricerca ancora pocu studiatu (vede ancu van den Bos et al., 2013b). Frà altri, u stress pò prumove episodii di ghjoculi in l'omi è e donne (Tschibelu è Elman, 2011), è, in più, pò (si aspetta) affettà u cumpurtamentu di u ghjocu postu chì u stress hè statu dimustratu per disturbà a decisione basata nantu à ricumpensa in cundizioni di laboratoriu (revisione: Starcke è Brand, 2012). In particulare, studii chì includenu i dui sessi anu dimustratu chì l'omi mostranu più cumportamenti di risichi dopu à u stress, mentre chì e donne sò più avversi à i risichi o diventanu più focalizati nantu à u travagliu.Preston et al., 2007; Lighthall et al., 2009; van den Bos et al., 2009; Mather è Lighthall, 2012). Inoltre, hè statu truvatu chì più altu hè u nivellu di cortisol [indicativu di l'attivazione di l'assi ipotalamo-pituitaria-adrenal (HPA)], più cumportamentu di risichi mostranu l'omi (van den Bos et al., 2009), mentre chì in generale e donne mostranu un cumpurtamentu più avversu à u risicu o cuncentratu à u travagliu (Lighthall et al., 2009; van den Bos et al., 2009). Un studiu recente in l'omi hà dimustratu chì l'attivazione di u sistema nervoso simpaticu [liberazione di catecholamines, vale à dì, (nè) adrenalina] hè assuciata à una diminuzione di a presa di risicu, mentre chì stu studiu cunfirmava chì u cortisol hè assuciatu cù l'aumentu di risichi.Pabst et al., 2013).

Mentre chì i dati in u laboratoriu utilizanu protokolli standardizati, cum'è u Test di Stress Sociale di Trier, cumincianu à revelà a relazione trà u sessu, u statutu neuro-endocrinu è a decisione, ùn ponu micca esse indicativi di l'effetti chì si verificanu in a vita reale, induve attualmente. I livelli circulanti di cortisol è catecolamine, ligati à l'avvenimenti prima, u cuntestu è l'ora di u ghjornu, ponu determinà u risultatu di a decisione (vede per discussione: van den Bos et al., 2013a,c). Dopu à capiscenu a rilazioni cù l'attività cum'è u ghjocu, sta cunniscenza pò ancu esse di rilevanza per u cumpurtamentu di decisione in l'armata, a polizia, l'affari finanziarii o l'assistenza sanitaria, induve e decisioni spessu devenu esse prese in cundizioni assai stressanti. Quandu e decisioni sò pigliate in modu sbagliatu per via di cambiamenti in a percepzione di u risicu sottu stress, ponu avè un impattu persunale, finanziariu è suciale assai negativu (Taylor et al., 2007; LeBlanc et al., 2008; LeBlanc, 2009; Arora et al., 2010; Akinola è Mendes, 2012). Dunque, datu u corpu limitatu di cunniscenze attuali è per valutà l'effetti di i livelli circulanti di cortisol è catecolamine nantu à a presa di risicu, avemu correlatu a variazione spontanea di l'hormone di stress durante una prucedura di valutazione di u travagliu in i recluti di polizia maschili è femini cù ricumpensa. paràmetri di decisione basati in u Cambridge Gambling Task (CGT) (Rogers et al., 1999). Cusì, avemu sceltu di fà u studiu in un ambiente applicatu per valutà se i risultati di u laboratoriu si mantenenu in cundizioni di a vita reale.

A CGT permette di discriminà diversi aspetti di a decisione basata nantu à ricumpensa, cum'è a presa di risichi, l'impulsività è l'aghjustamentu di u risicu (per esempiu, Rogers et al., 1999; Deakin et al., 2004; Newcombe et al., 2011; van den Bos et al., 2012). I sughjetti maschili è femini anu realizatu a CGT durante a so valutazione per u Maestru di Investigazione Criminale à l'Accademia di Pulizia. Questa valutazione hè generalmente cunsiderata stressante da i candidati. Cusì, piuttostu cà aduprà una stallazione di laboratoriu cù un gruppu di stress separatu è un gruppu di cuntrollu, avemu usatu una variazione spontanea in i livelli di cortisol salivare (attivazione di l'assi HPA; rivista: Foley è Kirschbaum, 2010) è alfa-amilasi [attivazione di l'assi sympatho-adrenomedulare (SAM); rivista: Nater è Rohleder, 2009] per correlate i cambiamenti fisiulogichi è u cumpurtamentu. Avemu previstu chì più altu hè u nivellu attuale di cortisol salivariu in l'omi, più cumportamentu di risichi mostranu, mentre chì in e donne l'effettu cuntrariu era aspittatu (cunforme. Lighthall et al., 2009; van den Bos et al., 2009). Siccomu ùn ci sò micca dati in quantu à e differenze di sessu per i livelli di alfa-amilasi salivare attuale è u cumpurtamentu di risichi, ùn sò state fatte micca predizioni specifiche per queste correlazioni.

Materiale è Metodi

Sughjetti è Prucedura

Omi sani fisicamente è psicologicamente [n = 49; età (media ± SD): 28.5 ± 5.4 anni; gamma 22-43 anni] è donne (n = 34; età: 26.7 ± 4.1; gamma 22-37 anni; Studiente t- prova; t = 1.516, df = 81, p = 0.133) sò stati recrutati da i sughjetti chì anu dumandatu u Master of Criminal Investigation. Tutti i sughjetti anu firmatu un accunsentu infurmatu prima di participà à stu studiu. U studiu hè statu realizatu in cunfurmità cù i normi etichi cum'è furmulati in a Dichjarazione di Helsinki di u 1964.U Codice di Etica di l'Associazione Medica Mundiale (Dichjarazione di Helsinki) per esperimenti chì implicanu l'omu http://www.wma.net/en/30publications/10policies/b3/index.html].

I candidati sò stati sottumessi à una valutazione di dui ghjorni à l'Accademia di Pulizia (Apeldoorn, Paesi Bassi) chì cuntene una seria di teste fisiche (ghjornu 1) è testi psicologichi (ghjornu 2). Solu i candidati chì anu passatu e teste fisiche sò iscritti à u secondu ghjornu di teste psicologichi. I testi psicologichi includenu testi di capacità cognitiva, un inventariu di personalità, una entrevista psicologica è una simulazione di u travagliu [Fat Finding Decision-Making (FFDM) task]. Per ragioni logistiche inerenti à a prucedura di valutazione à l'Accademia di Pulizia, l'ordine di e teste variava trà i sugetti. Dunque, avemu programatu a CGT per seguità u compitu FFDM per ogni candidatu, cusì chì ogni candidatu hà avutu a stessa prova immediatamente prima di a CGT.

Per determinà i livelli di cortisol di ghjornu è alfa-amilasi in saliva, campioni cù Salivettes® Cortisol (Sarstedt, Nümbrecht, Germania) sò stati cullati in quattru mumenti durante a prucedura di valutazione secondu e prucedure è i cunsiglii di u fabricatore: (1) quandu i sughjetti arrivanu prima matina (8:15-8.45 AM), (2) direttamente prima. u principiu di u compitu FFDM (8:45 AM, 10:15 AM, o 2:15 PM), (3) dopu à u FFDM, chì durò 1.45 h, chì hè direttamente nanzu a CGT (10:30 AM, 0:15 PM, o 4:00 PM), è (4) dopu à a CGT (11.00 AM, 1:00 PM, 4.30 PM ; vede sottu). In i casi induve i sughjetti anu cuminciatu cù u compitu FFDM cum'è a so prima assignazione di u ghjornu di saliva sample 1 è 2 scontranu. Cum'è solu livelli nanzu (3) è dopu à (4) i CGT sò di rilevanza per u presente documentu, solu questi valori seranu riportati quì. Avemu sceltu di ottene livelli di cortisol salivariu è alfa-amilasi nanzu e dopu à a CGT per ottimisà e correlazioni trà questi livelli è a prestazione di u travagliu. Hè da nutà chì a CGT per sè stessu ùn hè micca un compitu di stress-inducing.

Cambridge Gambling Task

A CGT hè stata sviluppata per valutà diversi aspetti di a decisione (Rogers et al., 1999). L'infurmazione dettagliata nantu à u compitu è ​​a prucedura pò esse truvata in u manuale di CGT (www.cantab.com) è documenti publicati prima (Rogers et al., 1999; Deakin et al., 2004; Newcombe et al., 2011; van den Bos et al., 2012). In breve, in ogni prucessu, u sughjettu hè presentatu cù una serie di 10 scatuli rossi è blu. U sughjettu deve guessà se un token giallu hè ammucciatu in una casella rossa o blu toccu unu di dui rettanguli, cù a parolla "rossu" o "blu", nantu à u screnu. U rapportu di scatuli rossi à blu varieghja da prucessu à prucessu. Certi prucessi anu una probabilità assai favurevule (per esempiu, novi scatuli blu / una scatula rossa), mentri àutri anu probabilità menu favurevuli (per esempiu, sei scatuli blu / quattru scatuli rossi). In i tappe di ghjocu, i sughjetti cumincianu cù 100 punti. I sughjetti ponu selezziunà una proporzione di sti punti (5, 25, 50, 75, o 95%), affissati in un ordine ascendente o discendente, per apostà se u token giallu hè oculatu in una casella blu o rossa. In l'ordine crescente, i sughjetti cumincianu cù l'opzione di ghjucà 5% di i so punti di creditu nantu à a so scelta (blu o rossu) dopu chì i percentuali aumentanu (cum'è indicatu sopra; circa 2 s di ritardu trà l'opzioni) finu à chì i sughjetti pressu u buttone nantu à u screnu, chì hè a so scelta per questu prucessu. In l'ordine discendente, i sughjetti cumincianu cù l'opzione di ghjucà u 95% di i so punti di creditu nantu à a so scelta (blu o rossu) dopu chì i percentuali diminuiscenu (cum'è indicatu sopra; circa 2 s di ritardu trà l'opzioni) finu à chì i sughjetti pressu u buttone nantu à u screnu, chì hè a so scelta per questu prucessu.

U compitu cuntene cinque tappe. A prima tappa hè una tappa di decisione. I sughjetti anu da sceglie se u token hè ammucciatu in una casella blu o rossa (quattru prucessi). A seconda tappa hè una tappa di furmazione di ghjocu (ordine ascendente; quattru prucessi). I sughjetti anu da sceglie se u token hè oculatu in una casella blu o rossa è dopu selezziunate a quantità chì volenu scumessa, sia toccu u screnu. A terza tappa hè una tappa di teste di ghjocu (ordine ascendente; quattru serie di novi prucessi). A quarta tappa hè una tappa di furmazione di ghjocu (ordine discendente; quattru prucessi). A quinta tappa hè una tappa di teste di ghjocu (ordine discendente; quattru serie di novi prucessi). I sughjetti anu da pruvà à accumulà quant'è più punti pussibule. Sia chì i sughjetti cumincianu cù l'ordine ascendente seguitu da l'ordine discendente o l'inversu hè randomizatu trà i sughjetti di teste. U compitu dura 20-25 minuti per compie.

I seguenti misure sò estratti: (1) Qualità di a decisione (QDM): una misura chì riflette a capacità di i sughjetti di ghjudicà a probabilità di l'avvenimenti chì succedenu (cunniscenza), vale à dì, misura a proporzione di prucessi chì u sughjettu hà sceltu di ghjucà nantu à u risultatu più prubabile. U più altu u valore, i sugetti più apprupriati si cumportanu secondu a situazione. (2) Scommessa di proporzione generale (OPB) e Assunzione di risichi (Likely Proportion Bet; LPB): i dui paràmetri sò misure di tolleranza à u risicu, vale à dì, u più altu u valore più i sughjetti tolleranu i risichi. OPB misura a proporzione media di u totale di punti attuale chì u sughjettu hà sceltu di risicà nantu à ogni prova di prova di ghjocu, cumprese i prucessi nantu à quale anu scumessa nantu à u risultatu menu prubabile. Tuttavia, ponu esse differenze in quantu à u cumpurtamentu di scumessa nantu à l'opzioni probabili o improbabili. Per esempiu, i sughjetti ponu scumesse una quantità più bassa di punti di creditu quandu sceglie una opzione improbabile cà una opzione prubabile. Per quessa, a CGT include ancu un secondu paràmetru, chì hè marcatu Assunzione di risicu in u manuale, ma serà etichettatu LPB quì per stà in linea cù u paràmetru precedente. Questa misura riporta a proporzione media di u totale di punti attuali chì u sughjettu hà sceltu di risicà in prucessi di teste di ghjocu per quale avianu sceltu u risultatu più prubabile, vale à dì, prucessi chì avianu una probabilità più alta di vince chè di perde. OPB ugguali LPB quandu i sughjetti à pena sceglie l'opzione improbabile, vale à dì, in questu casu sò assai correlati (van den Bos et al., 2012). In linea cù i nostri studii precedenti (van den Bos et al., 2012) avemu usatu e duie misure. (3) Tempu di deliberazione (DT) e Aversione à u ritardu (DA): duie misure chì ponu riflette l'impulsività. DT hè a latenza media da a presentazione di e scatuli di culore à a scelta di u sughjettu di quale culore per apostà. U più altu hè u valore, più longu i sughjetti piglianu a decisione. Stu paràmetru misura l'impulsività di riflessione ancu s'è u CGT ùn hè micca un compitu in quale u ritardu aumenta l'infurmazioni dispunibili. I sughjetti chì ùn ponu micca / ùn volenu aspittà scommetteranu quantità più grande quandu sò presentati in ordine decrescente cà in ordine crescente. Questu hè riflessu in DA, chì hè calculatu cum'è a diffarenza trà u puntu di risichi in a cundizione di discendenza è a cundizione di ascende. Questa misura riflette DA, ma pò ancu riflette l'impulsività di u mutore. Quantu più altu hè u valore, i sughjetti più impulsivi sò o più evitanu i ritardi. (4) Ajustement du risque (RA): l'abilità di aghjustà u cumpurtamentu di scumessa secondu a probabilità di vincere (interazione cugnizione-ricompensa), vale à dì, i sughjetti ghjucanu più di i so punti attuali quandu e probabilità sò fermamente in favore di elli. Un puntu RA bassu pò esse interpretatu cum'è un fallimentu di utilizà l'infurmazioni dispunibuli quandu pigliate una decisione. Questa misura riflette a tendenza à apostà una proporzione più altu di punti nantu à i prucessi quandu a maiò parte di e scatuli sò di u culore sceltu (per esempiu, 9: 1) cà quandu una piccula maiuranza di e scatuli sò di u culore sceltu (per esempiu, 6). :4). Questa puntuazione RA hè stata calculata cum'è u gradu à quale u risicu differisce in i rapporti, cum'è una proporzione di a quantità generale risicata da quellu sughjettu: RA = [2 * (% scumessa à 9: 1) + (% scumessa à 8: 2) ) − (% scumessa à 7:3) − 2*(% scumessa à 6:4)]/media % scumessa. Un puntu RA di circa cero ùn riflette micca una tendenza sistematica à piglià risichi differenziali in tutti i rapporti, mentri un puntu pusitivu altu indica una tendenza à scumessa una proporzione più grande di i punti dispunibuli nantu à i prucessi più altu (9: 1 è 8: 2). nantu à i prucessi più bassi (7: 3 è 6: 4).

Misurazioni fisiulogichi

I campioni di saliva sò stati conservati à -20 ° C direttamente dopu a cullizzioni è sò stati à questa temperatura per un periudu massimu di 4 mesi finu à u processu à u Specieel Laboratorium Endocrinologie (UMCU, Utrecht, Paesi Bassi).

U cortisol in saliva hè statu misuratu senza estrazione cù un radiu-immunoassay competitivo in casa chì impiega un anticorpu policlonali anticortisol (K7348). [1,2-3H(N)]-Hydrocortisone (PerkinElmer NET396250UC) hè stata utilizata com'è tracciante. U limitu minimu di rilevazione era 1.0 nmol/l è a variazione inter-assay era <6% à 4-29 nmol/l (n = 33). A variazione intra-assay era <4% (n = 10). I campioni cù livelli> 100 nmol / L sò stati diluiti 10 × cù tampone di analisi.

L'alfa-amilasi in a saliva hè stata misurata nantu à un analizatore di chimica Beckman-Coulter AU5811 (Beckman-Coulter Inc., Brea, CA). I campioni di saliva sò stati diluiti 1000 × cù 0.2% BSA in tampone fosfatatu 0.01 M pH 7.0. La variazione interdosaggio era del 3,6% a 200.000 U/L (n = 10).

Eppuru chì i livelli di cortisol è alfa-amilasi pò esse diffirenti trà e donne chì utilizanu contraceptivi orali o micca, è i livelli di cortisol varienu in u ciclu menstruali.Foley è Kirschbaum, 2010) ùn avemu micca pigliatu sti differenzi in contu quì chì ci eramu interessatu in l'effetti di i livelli attuali di cortisol è alfa-amilasi nantu à u cumpurtamentu di decisione (vede ancu van den Bos et al., 2009; de Visser et al., 2010). Tuttavia, u numeru di sughjetti maschili è femini hè statu cuntrastatu in i periodi di a matina è di u dopu meziornu per cuntà e differenze in i valori di a matina è di u dopu meziornu (Nater et al., 2007).

Analisi statistica

Tutte l'analisi statistiche sò state realizate cù SPSS 16.0 per Windows o u situ web Vasserstats (www.vasserstats.net) induve necessariu. I testi sò indicati in a sezione Risultati. L'impurtanza (dui coda) hè stata stabilita à p ≤ 0.05; p-valori> 0.05 è ≤ 0.10 sò stati cunsiderati tendenzi, mentri p-valori> 0.10 sò stati cunsiderati micca significativu (NS).

Risposte alla lingua

Cambridge Gambling Task

Nisuna differenza hè stata trovata trà l'omi è e donne per sceglie l'opzione più prubabile [QDM: omi versus donne (media ± SD): 0.96 ± 0.06 versus 0.95 ± 0.06; Studiente t-test, NS], per misure di risichi [OPB: 0.53 ± 0.09 versus 0.54 ± 0.11 (Student t-test, NS); LPB: 0.58 ± 0.10 versus 0.58 ± 0.11 (Studente t-test, NS)] è per misure di impulsività [DT: 2019.6 ± 1132.8 ms vs 1749.8 ± 565.2 ms (Studente t-test, NS); DA: 0.14 ± 0.12 versus 0.19 ± 0.16 (Studente t-test, NS)]. Solu l'aghjustamentu di u risicu differisce significativamente trà l'omi è e donne (1.82 ± 0.80 versus 1.46 ± 0.74; Studente). t-test: t = 2.098, df = 81, p = 0.039). Siccomu i sughjetti anu sceltu l'opzione più prubabile spessu (QDM> 0.95) deve esse nutatu chì OPB e LPB sò praticamenti identichi. Queste misure sò stati assai correlati in l'omi è e donne: omi: r = 0.975, n = 49, p < 0.001; donne: r = 0.979, n = 34, p <0.001.

Cortisol salivariu è Alpha-Amylase

Table 1A mostra i livelli di cortisol salivariu è alpha-amylase nanzu u CGT à i sfarenti tempu-punti à traversu u ghjornu, mentri Table 1B mostra i livelli di cortisol salivariu è alpha-amylase dopu à a CGT à i diversi punti di tempu à traversu u ghjornu. Mentre i livelli di cortisol diminuinu in i punti di tempu in i dui casi [nanzu: ANOVA bidirezionale; punti di tempu: F(2, 77) = 6.552, p = 0.002; dopu à: F(2, 77) = 6.345, p = 0.003], ùn ci hè statu trovu diffarenza trà l'omi è e donne [nanzu: sessu : F(1, 77) = 0.801, NS; sessu * punti di tempu: F(2, 77) = 0.612, NS; dopu à: sessu : F(1, 77) = 0.011, NS; sessu * punti di tempu: F(2, 77) = 1.186, NS]. In i dui casi ùn sò state osservate differenze per i punti di tempu o sessu per i livelli di alfa-amilasi (nanzu: F valori <0.671, p-valori> 0.415; dopu à: F valori <1.566, p-valori > 0.215).

TABELLA 1A
www.frontiersin.org 

Tabella 1A. Cortisol salivare è livelli di alfa-amilasi (media ± SD) nanzu a CGT in l'omi è e donne in diversi punti di tempu durante u ghjornu; U numeru di sugetti hè indicatu trà parentesi.

TABELLA 1B
www.frontiersin.org 

Tabella 1B. Cortisol salivare è livelli di alfa-amilasi (media ± SD) dopu à a CGT in l'omi è e donne in diversi punti di tempu durante u ghjornu; U numeru di sugetti hè indicatu trà parentesi.

Correlazione trà i parametri CGT è u cortisol salivariu è l'alfa-amilasi

In l'omi è in e donne, i livelli di cortisol è alfa-amilasi nanzu e dopu à i CGT eranu assai correlati: omi, cortisol: r = 0.971, n = 49, p < 0.001; donne, cortisol: r = 0.953, n = 34, p < 0.001; omi, alfa-amilasi: r = 0.716, n = 49, p < 0.001; donne, alfa-amilasi: r = 0.926, n = 34, p < 0.001. Per riduce u nùmeru di correlazione avemu dunque decisu di calculà a media di i livelli nanzu e dopu à u CGT per catturà i livelli medii di cortisol salivary è alpha-amylase duranti u compitu è ​​correlate sti livelli mediu cù i paràmetri CGT.

figura 1A, mostra i correlazioni trà i livelli di cortisol salivare è e misure CGT. I livelli di cortisol salivari sò stati correlati positivamente è significativamente cù LPB (r = 0.408, n = 49, p = 0.004) è OPB (r = 0.378, n = 49, p = 0.007) in l'omi, chì eranu significativamente sfarente da e correlazioni negative, ma micca significative, in e donne (LPB: r = -0.241, n = 34, NS; piscador-r-to-z, z = 2.92 p = 0.004; OPB: r = -0.196, n = 34, NS; piscador-r-to-z, z = 2.57, p = 0.01). I livelli di cortisol in l'omi tendenu à correlate negativamente cù RA (r = -0.271, n = 49, p = 0.06). Nisuna altra differenza significativa o tendenzi hè stata trovata. Si deve esse nutatu chì e correlazioni significativu in l'omi fermanu ancu quandu avemu da correggerà per u numeru di correlazioni (p-value = 0.05/6 = 0.0083). In più, avemu cunfirmatu chì l'effetti principali di LPB è OPB in l'omi ùn sò micca dovuti à differenze in i livelli di cortisol à traversu i punti di tempu. per se (vede i tavule 1A,B) postu chì e correlazioni restanu significative dopu a correzione per e differenze in i punti di tempu: nanzu CGT: senza correzione OPB: r = 0.365, df = 47, p = 0.01, LPB: r = 0.395, df = 47, p = 0.005; cù currezzione (correlazione parziale): OPB: r = 0.287, df = 46, p = 0.048; LPB: r = 0.329, df = 46, p = 0.023, dopu à CGT: senza correzione: OPB: r = 0.387, df = 47, p = 0.006; LPB: r = 0.418, df = 47, p = 0.003; cù currezzione (correlazione parziale): OPB: r = 0.314, df = 46, p = 0.030; LPB: r = 0.355, df = 46, p = 0.013.

FIGURA 1
www.frontiersin.org 

Figura 1. (A) Correlazioni (r- i valori; y-axis) trà i livelli di cortisol duranti i paràmetri CGT è CGT (assi x). (B) Correlazioni (r- i valori; y-axis) trà i livelli di alfa-amilasi duranti i paràmetri CGT è CGT (assi x). Per i dui pannelli: QDM, qualità di a decisione; LPB, prubabile proporzione scumessa; OPB, scumessa di proporzione generale; DT, tempu di deliberazione; DA, aversione di ritardu; RA, aggiustamentu di risicu. E barre grise indicanu differenze significative trà r-valori di l'omi è di e donne (vede u testu per i dettagli); asterischi indicanu significativu r-valori (vede u testu per i dettagli).

figure 2A, B, mostranu i correlazioni significativu trà i livelli di cortisol salivary è LPB, è ancu i punteggi OPB in l'omi è e correlazioni micca significative in e donne. I pannelli mostranu chì e misure di risichi è i livelli di cortisol eranu in u stessu intervallu in l'omi è e donne. I valori medii di cortisol ùn eranu micca diffirenti trà l'omi è e donne (omi versus donne; media ± SD; nmol/l): 15.50 ± 6.20 vs 15.24 ± 5.18 (Studente t-test, NS).

FIGURA 2
www.frontiersin.org 

Figura 2. (A) Correlazione trà a pruporzione probabile di scumessa è i livelli di cortisol duranti a CGT in l'omi (n = 49) è donne (n = 34). E linee di tendenza sò aghjunte per indicà e correlazioni. (B) Correlazione trà a pruporzione generale di scumessa è i livelli di cortisol duranti a CGT in l'omi (n = 49) è donne (n = 34). E linee di tendenza sò aghjunte per indicà e correlazioni. (C) Correlazione trà i livelli di scommessa di proporzione probabile è l'alfa-amilasi duranti a CGT in l'omi (n = 49) è donne (n = 34). E linee di tendenza sò aghjunte per indicà e correlazioni. (D) Correlazione trà a pruporzione generale di scumessa è i livelli di alfa-amilasi duranti a CGT in l'omi (n = 49) è donne (n = 34). E linee di tendenza sò aghjunte per indicà e correlazioni.

figura 1B, mostra i correlazioni trà i livelli di alfa-amilasi salivare è e misure CGT. I livelli di alfa-amilasi salivari sò correlati positivamente è significativamente cù LPB (r = 0.336, n = 34, p = 0.05), mentre chì una tendenza hè stata osservata per a correlazione cù OPB (r = 0.324, n = 34, p = 0.06), in e donne, chì eranu significativamente sfarente da e correlazioni negative, ma micca significative, in l'omi (LPB: r = -0.184, n = 49, NS; piscador-r-to-z, z = -2.31, p = 0.02; OPB: r = -0.178, n = 49, NS; piscador-r-to-z, z = -2.22, p = 0.03). L'aghjustamentu di u risicu tende à correlate negativamente in e donne (r = -0.312, n = 34, p = 0.07), chì tendenu à differisce da a correlazione positiva micca significativa in l'omi (r = 0.112, n = 49, NS; Fisher r-to-z, z = 1.87, p = 0.06). Nisuna altra differenza significativa o tendenzi hè stata trovata. Hè da nutà chì e correlazioni significativu in e donne spariscenu quandu avemu da currettu per u numeru di correlazioni (p-value = 0.05/6 = 0.0083).

figure 2C, D, mostranu i correlazioni significati trà i livelli di alfa-amilasi salivare è LPB, è ancu i punteggi OPB in e donne è e correlazioni micca significati in l'omi. I pannelli mostranu chì e misure di risichi è i livelli di alfa-amilasi eranu in u listessu intervallu in l'omi è e donne. I valori medii di l'alfa-amilasi ùn eranu micca diffirenti trà l'omi è e donne (omi versus donne; media ± SD; U/l): 379.859 ± 219.974 versus 324.397 ± 201.199 (Studente t-test, NS).

Una correlazione negativa significativa hè stata trovata trà u cortisol salivariu è i livelli di alfa-amilasi in e donne.r = -0.394, n = 34, p = 0.02); questu ùn era micca u casu in l'omi (r = -0.137, n = 49, NS). Per quessa, avemu usatu a regressione multipla per valutà se a cumminazione spiegà più di a varianza. Questu ùn era micca casu (micca mostratu). Siccomu hè statu osservatu prima chì in e donne, relazioni curve-lineari pò esse esistenti trà u cortisol è a presa di risicu.van den Bos et al., 2009), sta pussibilità hè stata ancu esplorata per u cortisol è l'alfa-amilasi è LPB è ancu i punteggi OPB. Tuttavia, ùn sò state trovate tali relazioni curve-lineari (micca mostrata).

figure 2A, B, Suggerenu chì e misure di risichi sò più bassu in l'omi chì in e donne à a fine di i livelli di cortisol, mentre chì u cuntrariu hè u casu à l'altitudine di i livelli di cortisol. Per catturà questu è ancu per sustene e correlazioni, avemu calculatu i quartili per i valori di cortisol è evaluatu e misure di risichi secondu questi quartili. Avemu paragunatu solu a fine bassa (quartile 1) è i valori high end (quartile 4). Table 2A mostra chì ùn esiste micca differenza trà l'omi è e donne in quantu à i livelli di cortisol quandu i quartili per l'omi è e donne sò stati calculati. In cuntrastu, e misure di risichi sò cambiati in modu diversu in l'omi è e donne ligati à i quartili di fine è altu. Mentre chì in l'omi LPB è OPB anu aumentatu significativamente da u quartile 1 à 4, in e donne ùn anu micca, in linea cù e correlazioni riportati sopra. Inoltre, i valori LPB è OPB in e donne eranu più altu ch'è i valori di l'omi à a fine bassa, mentre chì u cuntrariu era veru à a fine alta di i quartili di cortisol. Inoltre, i livelli di alfa-amilasi tendenu à esse più bassu à a fine alta di i livelli di cortisol in l'omi, ma micca in e donne.

TABELLA 2A
www.frontiersin.org 

Tabella 2A. Parametri di risichi è livelli di alfa-amilasi salivari (media ± SD) in l'omi è e donne calculati secondu i quartili di cortisol (vede u testu).

figure 2C, D, Suggerenu chì e misure di risichi sò più bassu in e donne chì l'omi à bassi livelli di alfa-amilasi, mentre chì u cuntrariu hè u casu à alti livelli. Per catturà questu, è ancu per sustene e correlazioni, avemu calculatu i quartili per i valori di l'alfa-amilasi è evaluatu e misure di risichi secondu questi quartili. Avemu paragunatu solu a fine bassa (quartile 1) è i valori high end (quartile 4). Table 2B indica chì e donne mostranu in generale livelli di alfa-amilasi ligeramente più bassi. E misure di risichi sò cambiati in modu diversu in l'omi è e donne ligati à a fine bassa è alta di i quartili. Mentre chì in e donne LPB è OPB anu aumentatu significativamente, in l'omi ùn anu micca, in linea cù e correlazioni riportati sopra. Inoltre, i valori LPB è OPB in l'omi eranu più altu ch'è i valori in e donne à u livellu bassu, mentre chì questu ùn era micca u casu à l'altu di l'alfa-amilasi. Inoltre, i livelli di cortisol tendenu à esse più bassu à a fine di l'alfa-amylase quartiles in e donne, ma micca l'omi.

TABELLA 2B
www.frontiersin.org 

Tabella 2B. Parametri di risichi è livelli di cortisol salivari (media ± SD) in l'omi è e donne calculati secondu i quartili ligati à l'alfa-amilasi (vede u testu).

Articulu discussione

L'obiettivu di stu studiu era di determinà se e differenze individuali in i livelli attuali di cortisol salivary (attivazione di l'asse HPA) è / o alfa-amilasi (attivazione di l'asse SAM) in una prucedura di valutazione eranu ligati à differenze in decisioni. facendu paràmetri rilativi in ​​a CGT in l'omi è e donne. I risultati principali di stu studiu eranu chì, (1) l'omi è e donne differenu in l'aghjustamentu di u risicu in u CGT, (2) i livelli di cortisol correlati assai positivamenti cù e misure di risichi in l'omi, chì era significativamente sfarente da a correlazione negativa debbule in l'omi. donne, è (3) livelli alfa-amilasi correlated pusitivu, ma micca forti, cù risichi in e donne, chì era significativamente sfarente da a correlazione negativa debbuli cù risichi in l'omi. Cullittivamenti, sti dati sustenenu è estendenu i dati di studii precedenti chì indicanu chì a decisione risicata in l'omi è e donne hè affettata in modu diversu da l'hormone di stress (Lighthall et al., 2009; van den Bos et al., 2009).

General

L'omi è e donne sò solu diffirenti in l'ajustamentu di risicu in a CGT. Questa differenza trà i sessi currisponde à u risultatu di studii precedenti (Deakin et al., 2004; van den Bos et al., 2012), chì indicanu chì questu hè una scuperta robusta trà i sessi in quantu à a decisione (revisione: van den Bos et al., 2013b,c). Cum'è ùn avemu micca inclusu un gruppu di cuntrollu, ùn pudemu micca affruntà a quistione se i paràmetri CGT, per esempiu quelli chì sò ligati à a presa di risichi, eranu in generale più altu o più bassu in u gruppu di valutazione di u travagliu. Tuttavia, dati prima di un gruppu di sughjetti in a listessa fascia di età (van den Bos et al., 2012) suggerenu chì i punteggi LPB è OPB eranu in generale più altu in u presente studiu.

Ùn avemu micca valutatu i livelli di stress (psiculològicu o subjectivu) sperimentatu da i nostri sughjetti di teste, postu chì questu ùn era micca u scopu di stu studiu. Tuttavia, a prucedura di valutazione hè generalmente cunsiderata stressante da i candidati. Cum'è l'aumentu di u nivellu di stress subjective è l'aumentu di i livelli di l'hormone di stress co-occorrenu (per esempiu, Starcke è Brand, 2012; van den Bos et al., 2013c), i livelli di cortisol salivariu è alfa-amilasi, chì avemu osservatu quì, suggerenu chì i sughjetti puderanu esse stressati psicologicamente: i livelli sò stati sopra à ciò chì pò esse truvatu in u ghjornu (per esempiu, Nater et al., 2007; Nater è Rohleder, 2009; van den Bos et al., 2009; de Visser et al., 2010). Dunque, e discussioni chì seguitanu devenu esse cunsiderate in u sfondate di sughjetti eventualmente stressati psicologicamente.

CGT, Cortisol, è Alpha-Amylase

Una scuperta sorprendente hè stata chì mentre e misure di risichi è i livelli di cortisol salivari attuali durante a prucedura di valutazione ùn eranu micca sfarente trà l'omi è e donne, i livelli di cortisol salivari attuali eranu forte è positivamenti correlati cù e misure di risichi in l'omi, chì era significativamente sfarente da l'omi. correlazione negativa micca significativa trà i livelli di cortisol salivare attuale è i paràmetri di risichi in e donne. Queste correlazioni è e diffirenzii trà i sessi sò stati sustinuti da l'analisi di e diffirenzii in i paràmetri di risichi ligati à a fine bassa è alta di i quartili di cortisol. In cunjunzione cù a tendenza per una correlazione negativa cù l'aghjustamentu di u risicu, i dati in l'omi suggerenu chì l'omi in relazione à l'attivazione di l'assi HPA aumentanu e so scumesse in tutta a gamma di odd-ratio senza aghjustà u cumpurtamentu di scumessa secondu e probabilità di vincere. Questa presa di risichi aumentata pò esse ligata à un incrementu indottu da cortisol in u prucessu di ricumpensa è a diminuzione di u prucessu di punizione (Putman et al., 2010; Mather è Lighthall, 2012).

Una limitazione ovvia di u nostru studiu hè chì ùn avemu micca esplicitamente utilizatu un gruppu di cuntrollu è di stress cum'è in studii di laboratoriu per manipulà i livelli di cortisol.Lighthall et al., 2009; van den Bos et al., 2009). Eppuru, i nostri dati sò in linea cù i dati ottenuti in u laboratoriu, induve hè statu dimustratu, utilizendu un gruppu di stress è di cuntrollu, chì livelli più altimi di cortisol salivariu sò assuciati à livelli più alti di cumportamentu di risichi in l'omi è livelli più alti di salivary. cortisol cù un comportamentu avversu à u risicu è / o cuncentratu à u travagliu in e donne (Lighthall et al., 2009; van den Bos et al., 2009; Pabst et al., 2013). Cusì, stu studiu cunfirma è estende i rapporti precedenti è indica una diferenza generale trà i sessi. Inoltre, sti dati aghjunghjenu a validità di studii di laboratori chì mostranu chì e sferenze in i livelli di cortisol in a vita di ogni ghjornu affettanu u cumpurtamentu di l'omi è di e donne in modu diversu. In cuntrastu cù un studiu precedente (van den Bos et al., 2009) ùn avemu micca osservatu una relazione curve-lineare trà u cortisol è a prestazione di u travagliu in e donne. Questu pò esse ligatu à e sferenze trà i (parametri di) CGT è Iowa Gambling Task o a manera chì u stress hè statu suscitatu (test di Stress Social Trier di corta durata versus prucedura di valutazione longu).

Una seconda scuperta scuperta, ma menu forte chè u primu, era chì, mentri l'attuali livelli di alfa-amilasi salivari ùn eranu micca diffirenti trà l'omi è e donne, i livelli di l'alfa-amilasi salivarii attuali eranu correlati in modu diversu cù e misure di risichi in l'omi è e donne: alfa salivariu. I livelli di -amylase correlati positivamente cù a presa di risicu in e donne, chì era significativamente sfarente da e correlazioni negativi non significativi cù a presa di risicu in l'omi. Queste correlazioni è e differenze trà i sessi sò stati sustinuti da l'analisi di e differenze in i paràmetri di risichi in relazione à i quartili di l'alfa-amilasi di fine è alta. In cunghjunzione cù a tendenza per una correlazione negativa cù l'aghjustamentu di u risicu, i dati in e donne suggerenu chì e donne in relazione à l'attivazione di l'assi SAM aumentanu e so scumesse in tutta a gamma di odd-ratio senza aghjustà u cumpurtamentu di scumessa secondu e probabilità di vincere. Ancu se a misurazione di l'alfa-amilasi salivari pò esse indicativa di l'attivazione di l'assi SAM (Nater è Rohleder, 2009; ma vede Bosch et al., 2011 per rimarche critiche) i risultati prisenti anu da esse cunfirmati cù altri parametri indicativi di l'attivazione di l'assi SAM, cum'è a freccia è a variabilità di a freccia di u core.

Un studiu recente in l'omi hà dimustratu chì un aumentu di l'attivazione di l'assi SAM hè stata assuciata cù una diminuzione di u cumpurtamentu di risichi.Pabst et al., 2013). Mentre ùn avemu micca osservatu una relazione chjara trà l'attivazione di l'assi SAM è a presa di risicu quì in l'omi, u signu di a correlazione era in a listessa direzzione cum'è in u studiu da Pabst et al. (2013). Attualmente, nisun studiu hà studiatu l'attivazione di l'assi SAM in quantu à a decisione basata nantu à ricumpensa sia in l'omi è in e donne. Queste dati aspettanu dunque più cunferma in studii di laboratoriu. Tuttavia, un studiu recente hà dimustratu chjaramente una diferenza trà l'omi è e donne in quantu à l'attivazione di l'amigdala, a memoria emotiva è a noradrenalina.Schwabe et al., 2013) insinuendu differenze trà l'omi è e donne in u modu chì l'attivazione di l'assi SAM pò influenzà u cumpurtamentu.

Saria tentativu di suggerisce da i dati prisenti chì in l'omi bassi livelli di cortisol (attivazione di l'assi HPA bassa) è alti livelli di alfa-amilasi (attivazione di l'assi SAM alta) sò assuciati cù livelli di risichi più bassi chì in e donne. mentre chì u cuntrariu hè u casu per alti livelli di cortisol è bassi livelli di alfa-amilasi. In listessu modu, saria tentativu di suggerisce chì in e donne bassi livelli di cortisol (attivazione di l'assi HPA bassa) è livelli elevati di alfa-amilasi (attivazione di l'assi SAM alta) sò assuciati cù livelli di risichi più altu ch'è in l'omi, mentri U cuntrariu hè u casu per alti livelli di cortisol è bassi livelli di alfa-amilasi. Mentre avemu osservatu una relazione inversa trà u cortisol è l'alfa-amilasi in e donne, a relazione in l'omi era menu forte è chjara, ancu s'è l'analisi cù quartili suggerenu una tale relazione inversa. Attualmente, per quessa, questu impedisce di piglià cunclusioni troppu forti in quantu à l'interazione di l'attivazione di l'assi HPA è l'assi SAM, è ancu u rolu di e differenze in stili di coping in l'omi è e donne [vede per una discussione. van den Bos et al. (2013c)]. Cusì, mentre chì i dati ùn permettenu micca una speculazione estensiva per avà, suggerenu differenzi in l'effetti di l'attivazione di l'assi SAM è l'assi HPA nantu à u cumpurtamentu di risichi in l'omi è e donne. Studi futuri duveranu fucalizza nantu à e differenze in l'interazzione trà l'assi HPA è l'attivazione di l'assi SAM in l'omi è e donne in più dettagliu.

U presente studiu estende chjaramente e dati di studii precedenti più in più, postu chì a CGT misura ancu altri aspetti di a decisione. Cusì, ùn avemu micca osservatu alcuna correlazione trà i livelli di cortisol o livelli di alfa-amilasi cù altre misure di decisione, cum'è l'impulsività misurata da DT (vitezza di decisioni; impulsività riflessiva) è ritarda-aversione (incapacità di aspittà, impulsività di u mutore) è a capacità di valutà se l'avvenimenti sò più o menu prubabile di succede (QDM; cognition). Hè statu suggeritu chì u stress agutu pò aumentà a rapidità cù quale i sughjetti facenu scelte, indicativa di una perdita di cuntrollu top-down.Keinan et al., 1987; Porcelli et Delgado, 2009). Mentre avemu osservatu chì u stress hà aumentatu a velocità di decisione in e donne in u nostru studiu precedente (van den Bos et al., 2009), stu effettu era indipendente da i livelli di cortisol. In un compitu di scontu di ritardu, chì misura l'aspettu di l'impulsività o i livelli d'autocontrollu, hè statu dimustratu chì i bassi livelli di saliva alfa-amilasi correlate cù alti livelli d'impulsività in l'omi.Takahashi et al., 2007). Queste dati parenu in linea cù a correlazione debule trà i livelli di alfa-amilasi è a presa di risichi in l'omi chì avemu osservatu quì. In un altru studiu, hè statu dimustratu chì i sughjetti maschili impulsivi elevati è bassi ùn anu micca diffirenti in l'aumentu basale o indottu da u ghjocu in i livelli di cortisol.Krueger et al., 2005), chì suggerenu micca una relazione diretta trà l'impulsività è u cortisol, chì hè in linea cù e dati osservati quì. Studi futuri duveranu esaminà in più a relazione trà a rapidità di a decisione, e diverse forme d'impulsività è u stress in più dettu.

Basamenti neuronali

In quantu à i sustrati neurali sottostanti, e differenze di sessu in a regulazione di l'equilibriu trà e zoni prefrontali è i zoni subcorticali pò esse sottumessi à e differenze cumportamentali cum'è avemu discututu assai in altrò.van den Bos et al., 2013c; vede ancu Wang et al., 2007). Riferemu dunque à sta rivista per infurmazioni detallati. Quì, avemu solu alludu à cunclusioni generale, in particulare in relazione à l'effetti di u cortisol, postu chì questu hè statu studiatu in più dettagliu cà l'effetti adrenergici (Schwabe et al., 2013). L'aumentu di u cumportamentu di risichi in l'omi in a decisione di ricumpensa in a ricompensa sottu un altu livellu di cortisol pò esse assuciatu cù una perdita di u cuntrollu di u prefrontale (cortica orbitofrontale laterale è corteccia prefrontale dorsolaterale) nantu à strutture subcorticali. Inoltre, in u sistema limbicu, alti livelli di cortisol ponu cambià l'equilibriu di l'attività di u striatum ventrale (cumportamentu di ricumpensa) è l'amigdala (cumportamentu di punizioni) versu u striatum ventrale. In cunfurmità cù questu, hè statu osservatu pocu tempu chì l'injections sistemica di corticosterone in ratti maschili in un analogu di roditore di l'Iowa Gambling Task hà disturbatu u rendiment di decisione, chì era assuciatu cù cambiamenti in l'attività in strutture prefrontali.Koot et al., 2013). In quantu à u sustrato neurale sottostante in e donne, pare chì u cuntrollu di u top-down pò esse in realtà aumentatu sottu u stress, ligatu à i livelli di cortisol, cù trà l'altri una striata più bassa è una attività amigdala più forte. Hè statu suggeritu chì l'attività persistente in, per esempiu, a corteccia cingulata anteriore dopu à una sperienza stressanti in e donne pò esse assuciata cù u sviluppu di sintomi depressivi in ​​e donne ligati à i tendenzi di u pensamentu ruminativu. U ciclu menstruali hà un forte effettu nantu à u risultatu di i cambiamenti in l'attività neuronale legati à u stress (Goldstein et al., 2010; Ter Horst et al., 2013). Attualmente i cambiamenti in l'attività neuronale in e donne sò menu chjari è diretti chì in l'omi. In ogni casu, in generale, questi cambiamenti in e donne parenu cumpatibili cù un cambiamentu versu un cumpurtamentu avversu à u risicu. In ogni casu, datu a mancanza attuale di studii chì anu evaluatu u cumpurtamentu di e donne in i travaglii di decisione, i cambiamenti in u cumpurtamentu di decisione sò megliu documentati in l'omi chì in e donne. Claramente, ci hè bisognu di più studii chì misuranu u stress, l'hormone di u stress è u cumpurtamentu di decisione in l'omi è e donne in e stesse cundizioni chì utilizanu fMRI per valutà i cambiamenti in l'attività neuronale in l'attività.Lighthall et al., 2011; Mather è Lighthall, 2012; Porcelli et al., 2012).

zoè

I dati di stu studiu aghjunghjenu à u crescente numeru di studii chì mostranu e differenze trà l'omi è e donne in a prestazione di u travagliu chì include a regulazione emuzionale (Cahill, 2006; van den Bos et al., 2012, 2013a,b,c). In relazione à u ghjocu, avemu discututu in altrò chì deve esse datu più attenzione à evaluà e differenze di sessu in a tendenza à impegnà in u ghjocu è à sviluppà un ghjocu disordine (van den Bos et al., 2013a). Mentre u stress pò innescà episodii di ghjoculi, i motivi sottostanti per questu pò esse sfarenti, per esempiu, eccitazione in l'omi versus superà l'umore negativu in e donne (van den Bos et al., 2013a). Inoltre, quì dimustramu chì, secondu u statutu neuro-endocrinu, e cunsequenze in l'omi è e donne pò esse diverse quandu sò implicati in episodii di ghjocu. Hè chjaru chì i studii sò necessarii per valutà se queste differenze neuro-endocrine anu ancu in relazione cù mudelli di cumpurtamentu problematicu di ghjoculi in a vita reale.

Infine, i dati suggerenu chì certi individui in l'armata, a polizia, l'affari finanziarii o l'assistenza sanitaria, chì ponu sperimentà alti livelli di stress da u travagliu in tuttu u ghjornu, ponu esse in risicu di piglià decisioni sbagliate per via di un forte assi HPA è / o SAM-axis induce cambiamenti in a percepzione di risicu (Taylor et al., 2007; LeBlanc et al., 2008; LeBlanc, 2009; Arora et al., 2010; Akinola è Mendes, 2012). Sia l'alte tendenze à piglià risichi è l'alte tendenze per evitarli pò esse micca ottimali per a realizazione di u travagliu (van den Bos et al., 2013c). Dapoi chì l'ufficiali di pulizie puderanu piglià decisioni in punti di tempu inespettati durante un ghjornu potenziale stressante, u disignu di u studiu imita sta situazione. E cundizioni di u laboratoriu ùn ponu micca affruntà bè una situazione cusì dinamica. Fendu cusì, u nostru studiu hà revelatu differenze in i mudelli trà l'omi è e donne per l'attivazione (à longu andà) di l'assi HPA è l'assi SAM. Queste dati ponu à turnu purtà à novi disinni di laboratoriu per pruvà l'effetti di u stress nantu à a decisione.

cunchiusioni

In cunclusioni, i dati di stu studiu mostranu chì alti livelli di attivazione di l'assi HPA è l'assi SAM pò avè effetti diffirenti in l'omi è e donne nantu à u cumpurtamentu di risichi. Studi futuri anu da cuncentrazione nantu à i miccanismi sottostanti di sti differenzi di sessu.

Contributions Autor

Ruud van den Bos, Ruben Taris, Lydia de Haan, Joris C. Verster, è Bianca Scheppink hà designatu l'esperimentu. Bianca Scheppink è Ruben Taris anu realizatu a ricerca. Bianca Scheppink, Ruben Taris è Ruud van den Bos anu analizatu i dati. Ruud van den Bos, Ruben Taris, Bianca Scheppink, Lydia de Haan è Joris C. Verster hà scrittu u manuscrittu.

Declarazione di Conflict of Interest

Joris C. Verster hà ricevutu supportu di ricerca da Takeda Pharmaceuticals, Red Bull GmbH, è hà agitu cum'è cunsultante per Sanofi-Aventis, Transcept, Takeda, Sepracor, Red Bull GmbH, Deenox, Trimbos Institute è CBD. Ruud van den Bos agisce cum'è consulente per Chardon Pharma. L'altri autori dichjaranu chì a ricerca hè stata fatta in l'absenza di qualsiasi relazione cummerciale o finanziaria chì puderia esse interpretata cum'è un potenziale cunflittu d'interessi.

Acknowledgments

L'autori volenu ricunnosce u sustegnu finanziariu di l'Accademia di Pulizia (analisi di cortisol è alpha-amylase). L'autori volenu ringrazià Inge Maitimu da u Specieel Laboratorium Endocronologie di u Wilhelmina Children's Hospital di UMC Utrecht (Utrecht, Paesi Bassi) per l'analisi di i campioni di cortisol è alfa-amilasi. Inoltre, l'autori volenu ringrazià a duttore Judith Homberg per a lettura critica di una versione precedente di u manuscrittu.

Vede ancu

Akinola, M., è Mendes, WB (2012). U cortisol induitu da u stress facilita a decisione di a minaccia trà i pulizzeri. Behav. Neurosci. 126, 167-174. doi: 10.1037/a0026657

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Arora, S., Sevdalis, N., Nestel, D., Woloshynowych, M., Darzi, A., è Kneebone, R. (2010). L'impattu di u stress nantu à u funziunamentu chirurgicu: una rivista sistematica di a literatura. Cirurgia 147, 318-330. doi: 10.1016/j.surg.2009.10.007

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Bosch, JA, Veerman, ECI, de Geus, EJ, è Proctor, GB (2011). L'α-Amylase cum'è una misura affidabile è còmuda di l'attività simpatica: ùn cuminciate micca à salivate per avà! Psiconeuroendocrinologia 36, 449 – 453. doi: 10.1016 / j.psyneuen.2010.12.019

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Cahill, L. (2006). Perchè u sessu importa per a neuroscienza. Nat. Rev. Neurosci. 7, 477 – 484. doi: 10.1038 / nrn1909

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Deakin, J., Aitken, M., Robbins, T., è Sahakian, BJ (2004). A presa di risicu durante a decisione in i vuluntarii normali cambia cù l'età. J. Int. Neuropsicu. Soc. 10, 590 – 598. doi: 10.1017 / S1355617704104104

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

de Visser, L., van der Knaap, LJ, van de Loo, AJAE, van der Weerd, CMM, Ohl, F., è van den Bos, R. (2010). L'ansietà di trattu affetta a decisione di manera diversa in l'omi è e donne sani: versu l'endofenotipi di l'ansietà specifichi di genere. Neuropsychologia 48, 1598 – 1606. doi: 10.1016 / j.neuropsychologia.2010.01.027

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Foley, P., è Kirschbaum, C. (2010). Risposte di l'asse ipotalamo-pituitaria-adrenale umanu à u stress psicosociale acutu in ambienti di laboratoriu. Neurosci. Biobehav. Rev. 35, 91 – 96. doi: 10.1016 / j.neubiorev.2010.01.010

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Goldstein, JM, Jerram, M., Abbs, B., Whitfield-Gabrieli, S., è Makris, N. (2010). Differenze di sessu in l'attivazione di i circuiti di risposta à u stress dipendenu da u ciculu hormonale femminile. J. Neurosci. 30, 431-438. doi : 10.1523/JNEUROSCI.3021-09.2010

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Keinan, G., Friedland, N., è Ben-Porath, Y. (1987). Decisioni sottu stress: scanning of alternatives under a minaccia fisica. Acta Psychol. 64, 219–228. doi: 10.1016/0001-6918(87)90008-4

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Koot, S., Baars, A., Hesseling, P., van den Bos, R., è Joëls, M. (2013) Effetti dipendente di u tempu di corticosterone nantu à a decisione basata in ricumpensa in un mudellu di roditore di l'Iowa. Task di ghjocu. Neurofarmacologia 70, 306 – 315. doi: 10.1016 / j.neuropharm.2013.02.008

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Krueger, THC, Schedlowski, M., è Meyer, G. (2005). Cortisol è misure di freccia cardiaca durante i ghjoculi di casinò in relazione à l'impulsività. Neuropsychobiology 52, 206-211. doi: 10.1159 / 000089004

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

LeBlanc, VR (2009). L'effetti di u stress agutu nantu à u rendiment: implicazioni per l'educazione di e professioni sanitarie. Acad. Med. 84 (10 Suppl.), S25–S33. doi: 10.1097/ACM.0b013e3181b37b8f

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

LeBlanc, VR, Regehr, C., Jelley, RB, è Barath, I. (2008). A relazione trà stili di coping, prestazioni è risposte à scenarii stressanti in i recluti di polizia. Int. J. Stress Manage. 15, 76-93. doi: 10.1037/1072-5245.15.1.76

Testu Cuntrullate Chjucu

Lighthall, NR, Mather, M., è Gorlick, MA (2009). U stress agutu aumenta e differenze di sessu in a ricerca di risicu in u travagliu di risicu analogicu di u pallone. PloS ONE 47: e6002. doi: 10.1371 / journal.pone.0006002

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Lighthall, NR, Sakaki, M., Vasunilashorn, S., Nga, L., Somayajula, S., Chen, EY, et al. (2011). Differenze di genere in u processu di decisione in relazione à a recompensa sottu stress. Soc. Cogn. Affettu. Neurosci. 7, 476-484. doi: 10.1093/scan/nsr026

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Mather, M., è Lighthall, NR (2012). U risicu è a ricumpensa sò trattati in modu diversu in e decisioni prese sottu stress. Curr. Dir. Psiculu. Sci. 21, 36 – 41. doi: 10.1177 / 0963721411429452

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Nater, UM, è Rohleder, N. (2009). L'alfa-amilasi salivare cum'è un biomarcatore non invasivu per u sistema nervoso simpaticu: u statu attuale di a ricerca. Psiconeuroendocrinologia 34, 486 – 496. doi: 10.1016 / j.psyneuen.2009.01.014

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Nater, UM, Rohlederc, N., Schlotze, W., Ehlert, U., è Kirschbaum, C. (2007). Determinanti di u cursu diurnu di l'alfa-amilasi salivare. Psiconeuroendocrinologia 32, 392 – 401. doi: 10.1016 / j.psyneuen.2007.02.007

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Newcombe, VFJ, Outtrim, JG, Chatfield, DA, Manktelow, A., Hutchinson, PJ, Coles, JP, et al. (2011). Parcellazione di a basa neuroanatomica di a decisione indebita in a ferita cerebrale traumatica. Brain 134, 759–768. doi: 10.1093/brain/awq388

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Pabst, S., Brand, M., è Wolf, OT (2013). Stress è decisione: uni pochi di minuti facenu a diferenza. Behav. Brain Res. 250, 39 – 45. doi: 10.1016 / j.bbr.2013.04.046

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Porcelli, AJ, è Delgado, MR (2009). U stress agutu modula a presa di risicu in a decisione finanziaria. Psiculu. Sci. 20, 278 – 283. doi: 10.1111 / j.1467-9280.2009.02288.x

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Porcelli, AJ, Lewis, AH, è Delgado, MR (2012). U stress acutu influenza i circuiti neurali di l'elaborazione di ricumpensa. Fronte. Neurosci. 6:157. doi: 10.3389/fnins.2012.00157

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Preston, SD, Buchanan, TW, Stansfield, RB, è Bechara, A. (2007). Effetti di u stress anticipatoriu nantu à a decisione in un compitu di ghjocu. Behav. Neurosci. 121, 257-263. doi: 10.1037/0735-7044.121.2.257

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Putman, P., Antypa, N., Crysovergi, P., è van der Does, WAJ (2010). U cortisol esogenu influenza acutamente a decisione motivata in i ghjovani sani. Psicofarmacologia 208, 257–263. doi: 10.1007/s00213-009-1725-y

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Rogers, RD, Everitt, BJ, Baldacchino, A., Blackshaw, AJ, Swainson, R., Wynne, K., et al. (1999). Deficit dissociable in a cunniscenza decisionale di abusers anfetamina cronica, abusers d'opiace, pazienti cù danni focali à a corteccia prefrontale, è vuluntarii normali di triptofanu: evidenza per i miccanismi monoaminergici. Neuropsychopharmacology 20, 322–339. doi: 10.1016/S0893-133X(98)00091-8

Testu Cuntrullate Chjucu

Schwabe, L., Hoeffken, O., Tegenthoff, M., è Wolf, OT (2013). Effettu oppostu di l'eccitazione noradrenergica nantu à u processu di l'amigdala di facci spaventosi in l'omi è e donne. Neuroimage 73, 1-7. doi: 10.1016 / j.neuroimage.2013.01.057

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Starcke, K., è Brand, M. (2012). A decisione sottu stress: una rivista selettiva. Neurosci. Biobehav. Rev. 36, 1228 – 1248. doi: 10.1016 / j.neubiorev.2012.02.003

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Takahashi, T., Ikeda, K., Fukushima, H., è Hasegawa, T. (2007). Alfa-amilasi salivare è sconti iperbolici in l'omi maschili. Neuroendocrinol. Lett. 28, 17 – 20.

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed

Taylor, MK, Sausen, KP, Mujica-Parodi, LR, Potterat, EG, Yanagi, MA, è Kim, H. (2007). Metudi neurofisiologichi per misurà u stress durante a sopravvivenza, l'evasione, a resistenza è a furmazione di scappata. Aviat. Spaziu. Ambiente. Med. 78 (5 Suppl.), B224–B230.

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed

Ter Horst, JP, Kentrop, J., de Kloet, ER, è Oitzl, MS (2013). L'estressu è u ciculu estruale affettanu a strategia, ma micca a prestazione di i topi C57BL / 6J femminili. Behav. Brain Res. 241, 92 – 95. doi: 10.1016 / j.bbr.2012.11.040

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Tschibelu, E., è Elman, I. (2011). Differenze di genere in u stress psicosociale è in a so rilazioni cù l'urgenza di ghjocu in individui cù ghjocu patologicu. J. Addict. Dis. 30, 81 – 87. doi: 10.1080 / 10550887.2010.531671

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

van den Bos, R., Davies, W., Dellu-Hagedorn, F., Goudriaan, AE, Granon, S., Homberg, J., et al. (2013a). Approcci cross-specie à u ghjocu patologicu: una rivista chì mira à e differenze di sessu, a vulnerabilità di l'adulescente è a validità ecologica di i strumenti di ricerca. Neurosci. Biobehav. Rev. 37, 2454 – 2471. doi: 10.1016 / j.neubiorev.2013.07.005

Testu Cuntrullate Chjucu

van den Bos, R., Homberg, J., è de Visser, L. (2013b). Una rivista critica di e differenze di sessu in i travaglii di decisione, fucalizza nantu à l'Iowa Gambling Task. Behav. Brain Res. 238, 95 – 108. doi: 10.1016 / j.bbr.2012.10.002

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

van den Bos, R., Jolles, JW, è Homberg, JR (2013c). Modulazione suciale di a decisione: una rivista di spezie. Fronte. Hum. Neurosci. 7:301. doi: 10.3389/fnhum.2013.00301

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

van den Bos, R., de Visser, L., van de Loo, AJAE, Mets, MAJ, van Willigenburg, GM, Homberg, JR, et al. (2012). "E differenze di sessu in a decisione in i vuluntarii nurmali adulti sò ligati à e differenze in l'interazzione di l'emozioni è u cuntrollu cognitivu", in. Manuale di Psiculugia di a Decisione, eds KO Moore è NP Gonzalez (Hauppage, NY: Nova Science Publisher Inc.), 179-198.

van den Bos, R., Harteveld, M., è Stoop, H. (2009). Stress è decisione in l'omu, u rendiment hè ligatu à a cortisol-reattività, anche in modu diversu in l'omi è e donne. Psiconeuroendocrinologia 34, 1449 – 1458. doi: 10.1016 / j.psyneuen.2009.04.016

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Wang, J., Korczykowski, M., Rao, H., Fan, Y., Pluta, J., Gur, RC, et al. (2007). Differenza di genere in a risposta neurale à u stress psicologicu. Soc. Cogn. Affettu. Neurosci. 2, 227-239. doi: 10.1093/scan/nsm018

Pubmed Abstract | Testu Full Textile Pubmed | Testu Cuntrullate Chjucu

Parole chjave: cortisol, alfa-amilasi, decisione, Cambridge Gambling Task, sessu, umani

Citation: van den Bos R, Taris R, Scheppink B, de Haan L è Verster JC (2014) Livelli di cortisol salivare è alfa-amilasi durante una procedura di valutazione correlate in modu diversu cù e misure di risichi in i recluti di polizia maschili è femini. Front. Behav. Neurosci. 7: 219. doi: 10.3389 / fnbeh.2013.00219

Ricevutu : 30 d'ottobre 2013 ; Carta pendente di pubblicazione : 21 nuvembre 2013 ;
Acceptatu : 19 dicembre 2013 ; Publicatu in ligna: 16 Ghjennaghju 2014.

A cura di:

Paul Vezina, Università di Chicago, USA

Revu da:

Kelly Lambert, Randollph-Macon College, USA
Jessica Weafer, Università di Chicago, USA