Trends Cogn Sci. 2011 Mar;15(3):132-9. doi: 10.1016/j.tics.2010.12.005.
Heatherton TF, Wagner DD.
U Dipartimentu di Scienze Psicologiche è Cervelli, 6207 Moore Hall, Dartmouth College, Hannover, NH 03755, USA. [email prutettu]
astrattu
L'errore di autoregolamentazione hè una caratteristica di primu tempu di parechji prublemi di salute sociale è mentale. L'autorregulazione pò esse minata da fallimenti per trascendere travolgenti tentazioni, umori negativi è riduzione di risorse, è quandu i minori lascianu in a palla di neve di autocontrollo in un collasso autoregolatorio. Ricerca di neuroscienze cognitive suggerisce chì a righjunazione di autoregolamentazione dipende da u cuncegnu top-down da a corticala prefrontale sopra regioni subcorticali impegnate in ricompensa è emozione. Si ponemu in evidenza a ricerca neuroimografica recente in materia di fallimentu autoregulatoriale, chì i risultati di questu supportanu un mudellu di equilibriu di autoregolamentazione chì u fallimentu autoregulatorio si verifica ogni volta chì u bilanciu hè pigliatu in favori di e zone subcorticali, sia per impulsi particularmente forti, sia per funzioni prefrontali essa stessa hè pruvata. Stu mudellu hè cunsiste cù i recenti rivelazioni in a neuroscienza cunniscitiva di u comportamentu addictive, a regolazione di l'emusione è a decisione.
Copyright © 2010 Elsevier Ltd. Tutti i diritti riservati.
Vede ancu
1. Baumeister RF, et al. Perdite cuntrollu: cum è perchè a gente soffia à l'autoregulazione. Press Academic; 1994.
2. Hofmann W, et al. Impulsu è Autocontrollo da una Prospettiva à Sistemi Dual. Perspect Psychol Sci. 2009;4: 162-176.
3. Wagner DD, Heatherton TF. Rinicà à a tentazione: U cognitivo emergente
neuroscienze di fallimentu autoreglizionale. In: Vohs KD, Baumeister RF,
editori. Manuale di autoreregulazione: ricerca, teoria è applicazioni. 2. Guilford Press; 2010.
4.
Heatherton TF. Self and Identity: Neuroscience of Self and Self-regulation. Annu Rev Psychol. 2011;62: 363-390. [Articulu di u PMC] [PubMed]5. Baumeister RF, Heatherton TF. Fallimento di autoregrolazione: Una visione d'insieme. Psychol Inq. 1996;7: 1-15.
6.
Schroeder SA. Puderemu fà megliu: migliorà a salute di u pòpulu americanu. New Eng J Med 2007;357: 1221-1228. [PubMed]7.
Tangney JP, et al. Elevata autocunità prevede una bona regolazione, menu patulugia, classi megliu, è successu interpersonale. J Pers. 2004;72: 271-324. [PubMed]8.
Duckworth AL, Seligman ME. A autodiscizione supera u IQ in prognosi di a prestazione universitaria di l'adolescenti. Psychol Sci. 2005;16: 939-944. [PubMed]9.
Quinn PD, Fromme K. Autoregulazione cum'è fattore protettivo contr'à u comportamentu risicu di beveru è sessuale. Psychol Addict Behav. 2010;24: 376-385. [Articulu di u PMC] [PubMed]10.
Hagger MS, et al. U esaurimentu di u Ego è u mudellu di forza di autocontrollo: una meta-analisi. Psychol Bull. 2010;136: 495-525. [PubMed]11. Marlatt GA, Gordon JR. Prevenzione di recessu: strategie di mantenimentu in u trattamentu di comportamenti addictive. Guilford Press; 1985.
12.
Sinha R. Modellazione di u stress è a brama di droghe in u laboratorio: implicazioni per u sviluppu di u trattamentu di a dipendenza. Addicti Biol. 2009;14: 84-98. [Articulu di u PMC] [PubMed]13.
Anderson CA, Bushman BJ. L'aggressione umana. Annu Rev Psychol. 2002;53: 27-51. [PubMed]14. Bruyneel SD, et al. Mi sò avutu un sassessu bassu è a mo porta à u sensu di una luce: i tentativi di regolazione di l'umore agguanti aghjanu à una decisione di risicu. J Behav Decis Making. 2009;22: 153-170.
15.
Somerville LH, et al. Un mumentu di cambiamentu: i correlati comportamentali è neurali di
sensibilità adolescente à i stimuli ambientali appetitivi è avversivi. Cervello Cogn. 2010;72: 124-133. [Articulu di u PMC] [PubMed]16.
Bousman CA, et al. Negatività umana è comportamentu sessuale in ghjente non monogami
chì avè sessu cù l'omi in u cuntestu di metamfetamina è HIV. J Affect Disord. 2009;119: 84-91. [Articulu di u PMC] [PubMed]17.
Magid V, et al. Affettu negativu, stress, è fumu in studenti universitari:
associazioni uniche indipen- denti da l'alcolu è di u marijuana. Addictu Behav. 2009;34: 973-975. [PubMed]18.
Sinha R. U rolu di u stress in a ricaduta di a dipendenza. Curr Psychiatrie Rep. 2007;9: 388-395. [PubMed]19.
Witkiewitz K, Villarroel NA. L'associazione dinamica trà u afectu negativu è l'alchimichi di l'alcol à causa di u trattamentu di l'alcol. J Consult Clin Psychol. 2009;77: 633-644. [Articulu di u PMC] [PubMed]20.
Heatherton TF, et al. Effetti di minaccia fisica è minaccia di ego in comportamentu alimentare. J Pers Soc Psychol. 1991;60: 138-143. [PubMed]21.
Macht M. Cumu emozioni aghjenu à manghjà: un mudellu di cinque vie. Appetitu. 2008;50: 1-11. [PubMed]22.
McKee S, et al. U stressu diminuisce a capacità di resistere à fumà è di potenzia a intensità di u fumu è a ricumpensa. J Psychopharmacol. 2010 doi: 10.1177 / 0269881110376694. [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]23.
Heatherton TF, Baumeister RF. Mangerà cum'è fuga da a cunniscenza di sè. Psychol Bull. 1991;110: 86-108. [PubMed]24.
Goldstein RZ, et al. A neurocircuitry di compromissaria intuizione in a tossicità. Trends Cogn Sci. 2009;13: 372-380. [Articulu di u PMC] [PubMed]25.
Ward A, Mann T. if if if J Pers Soc Psychol. 2000;78: 753-763. [PubMed]26.
Sinha R. Stress cronicu, usatu di droghe è vulnabilità à a dipendenza. Ann NY Acad Sci. 2008;1141: 105-130. [Articulu di u PMC] [PubMed]27.
Herman CP, Mack D. Cunsumandulu restrittu è senza freno. J Pers. 1975;43: 647-660. [PubMed]28. Herman CP, Polivy J. L'autorregulazione di l'alimentazione: Problemi teorichi è pratichi. In: Vohs KD, Baumeister RF, editors. Manuale di autoreregulazione: ricerca, teoria è applicazioni. 2. Guilford Press; 2010.
29. Marlatt GA, et al. Prevention di ricaduta: Base di prova è Direzzioni futuri. In: Miller PM, editor. Trattamento di dipendenza basatu da evidenze. 1. xviii. Elsevier / Academic Press; 2009. p. 465.
30.
Drummond DC, et al. L'apprendenza condizionata in dipendenza da l'alcol: implicazioni per u trattamentu di l'esposizione cue. Br J Addict. 1990;85: 725-743. [PubMed]31.
Glautier S, Drummond DC. Dipendenza di l'alcol è reattività cue. J Stud Alcohol. 1994;55: 224-229. [PubMed]32.
Jansen A. Un mudellu di apprendimentu di mangia binge: cue reattività è esposizione cue. Behav Res Ther. 1998;36: 257-272. [PubMed]33.
Stewart J, et al. U rolu di l'effetti drogati incondizionati è condizionati in l'auto-amministrazione di oppiacei è di stimuli. Psychol Rev. 1984;91: 251-268. [PubMed]34.
Drobes DJ, Tiffany ST. Induzione di a brama fumatori per mezu di l'imaginariu è in vivo
procedimenti: manifestazioni fisiologiche è autoreverenti. J Abnorm Psychol. 1997;106: 15-25. [PubMed]35.
Payne TJ, et al. Prereietmentu di cue reattività prevede a fine di trattamentu fumà. Addictu Behav. 2006;31: 702-710. [PubMed]36.
Ferguson MJ, JA Bargh. Cumu a percezione sociale pò influenzà automaticamente u comportamentu. Trends Cogn Sci. 2004;8: 33-39. [PubMed]37.
Stacy AW, Wiers RW. Cognizione implicita è dipendenza: u strumentu per spiegà u comportamentu paradossale. Annu Rev Clin Psychol. 2010;6: 551-575. [Articulu di u PMC] [PubMed]39.
Rooke SE, et al. Cognizione implicita è l'usu di substanze: una meta-analisi. Addictu Behav. 2008;33: 1314-1328. [PubMed]40.
Metcalfe J, Mischel W. Una analisi calda / fresca di u ritardu di a gratificazione: dinamica di a forza di volontà. Psychol Rev. 1999;106: 3-19. [PubMed]41.
Mischel W, et al. "Volontà" nantu à a durata di a vita: Meccanismi, conseguenze è implicazioni. Soc Cogn Affect Neurosci. 2010 doi: 10.1093 / scan / nsq081. [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]42.
Bickel WK, Marsch LA. Versu una comprensione ecunomica di u comportamentu di a dependenza di i stupefacenti: Prucrive i prucessi di scontu. Addiction. 2001;96: 73-86. [PubMed]43.
Vohs KD, Heatherton TF. Fallimentu autoregulamentu: approcciu di scariche di risorse. Psychol Sci. 2000;11: 249-254. [PubMed]44.
Muraven M, et al. Autocontrollo è a cunniscenza alcoolica: un'applicazione iniziale di u mudellu di forza di autocontrollo. Psychol Addict Behav. 2002;16: 113-120. [PubMed]45.
Vohs KD, et al. Autoreregulazione è presentazione di se stessa: L'esaurimentu di e risorse regolatorie empace a gestione di l'impressione è l'affermu di sfruttamentu di sfruttamentu sfrutta e risorse regolamentare. J Pers Soc Psychol. 2005;88: 632-657. [PubMed]46.
Richeson JA, Shelton JN. Quandu i pregiudizii ùn paganu micca: effetti di u cuntattu interrazziale in a funzione esecutiva. Psychol Sci. 2003;14: 287-290. [PubMed]47.
Baler RD, Volkow ND. A tossicità: u neurobiologia di a cuntrollu di se autore. Trends Mol Med. 2006;12: 559-566. [PubMed]48.
Robinson TE, Berridge KC. Dipendenza. Annu Rev Psychol. 2003;54: 25-53. [PubMed]49.
Volkow ND, et al. Sovrapposizione di circuiti neuronali in dipendenza è obesità: evidenze di patologia di i sistemi. Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 2008;363: 3191-3200. [Articulu di u PMC] [PubMed]50.
O'Doherty JP, et al. Modelli di differenza temporale è l'apprendimentu ricompensatu in u cervellu umanu. Neuron. 2003;38: 329-337. [PubMed]51.
Garavan H, et al. Coke-indotta brama di cocaina: specificità neuroanatomica per i consumatori di droghe è di stimuli di droghe. Am J Psychiatry. 2000;157: 1789-1798. [PubMed]52.
Grant S, et al. L'attivazione di circuiti di memoria nantu à u desideriu di cocaine suscitato da cue. Proc Natl Acad Sci US A 1996;93: 12040-12045. [Articulu di u PMC] [PubMed]53.
Myrick H, et al. L'effetto di naltrexone è ondansetron induceva l'attivazione di u striatum ventrale indotta da u cue di l'alcol in discendenti. Arch Gen Psychiatry. 2008;65: 466-475. [Articulu di u PMC] [PubMed]54.
Naqvi NH, Bechara A. L'isula piatta di a tossicità: l'insula. Neurosci Trends. 2009;32: 56-67. [Articulu di u PMC] [PubMed]55.
Diekhof EK, Gruber O. Quandu i desideri si cullavanu cù a ragione: L'interazione funzionale tra a corticale prefrontale anteroventrale è u nucleo accumbens sussidi à a capacità umana di resistere à brami impulsivi. J Neurosci. 2010;30: 1488-1493. [PubMed]56.
McClure SM, et al. Sistemi neurali separati cunsideranu prumessi è ritardate e ricompense monetarie. Scienza. 2004;306: 503-507. [PubMed]57.
Pine A, et al. Dopamina, tempu è impulsività in l'umanu. J Neurosci. 2010;30: 8888-96. [Articulu di u PMC] [PubMed]58.
Childress AR, et al. Preludiu à a passione: attivazione limbica da "vitture" di droghe è sessuale. U so paese. 2008;3: e1506. [Articulu di u PMC] [PubMed]59.
Wagner DD, et al. Rappresentazione di Spontaneous Action in Smokers Watching Movie Smoking. J Neurosci. doi: 10.1523 / JNEUROSCI.5174-10.2010. (In Stampa) [PubMed] [Cruci Ref]60.
Volkow ND, et al. U cuntrollu cognitiu di a brama di droghe inhibe e regioni di ricompensazione di u cervellu in abusi abusati da cocaina. Neuroimage. 2010;49: 2536-2543. [Articulu di u PMC] [PubMed]61.
Kober H, et al. A strada priparalitale-striatale sottu à a regolazione cognitiva di a brama. Proc Natl Acad Sci US A 2010;107: 14811-14816. [Articulu di u PMC] [PubMed]62.
Brody AL, et al. Sustrati neurali di a resistenza à a brama durante l'esposizione à la tigna di a sigaretta. Biol Psiquiatria. 2007;62: 642-651. [Articulu di u PMC] [PubMed]63.
Delgado MR, et al. A regulazione di l'aspettativa di ricompensazione per mezu di e strategie cognitive. Nat Neurosci. 2008;11: 880-881. [Articulu di u PMC] [PubMed]64.
Berkman ET, et al. In e tranchere di l'auturu di l'autore di u mondu reale: Correlati neurali di rompere u ligame tra a brama è u fumu. Sciolu Sci (In Stampa) [Articulu di u PMC] [PubMed]65.
Heatherton TF, et al. Effetti di a angoscia à manghjà: l'importanza di a participazione di l'ego. J Pers Soc Psychol. 1992;62: 801-803. [PubMed]66.
Heatherton TF, et al. Conoscenza di sè, fallimentu di l'attività, è disinibizione: cume u focu attenzionale tocca à manghjà. J Pers. 1993;61: 49-61. [PubMed]67.
Demos KE, et al. Infrazioni di Ritenuta Dietetica Influenzate Risposte à Ricompense in Nucleus Accumbens e Amygdala. A Cognizione Neurosci. 2011 doi: 10.1162 / jocn.2010.21568. [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]68.
Equipe FT, Boettiger CA. Impulsività, lobi frontali è risicu di dipendenza. Pharmacol Biochem Behav. 2009;93: 237-247. [Articulu di u PMC] [PubMed]69.
Sellitto M, Ciaramelli E, de Pellegrino G. Sconto miope di futuri premii dopu à i danni orbitofrontali mediali in umani. J Neurosci. 2010;30: 6429-36. [PubMed]70.
Figner B, Knoch D, Johnson EJ, Krosch AR, Lisanby SH, Fehr E, Weber EU. A corticale prefrontale laterale è l'auto-cuntrollu in a scelta intertemporale. Nat Neurosci. 2010;13: 538-39. [PubMed]71.
Sinha R, et al. L'attività neurale associata à a brama di cocaina indotta da u stress: un studiu di risonanza magnetica funzionale. Psicofarmacologia. 2005;183: 171-180. [PubMed]72.
Davidson RJ, et al. Disfunzione in i circuiti neurali di a regolazione di l'emozioni - un preludiu pussibule à a viulenza. Scienza. 2000;289: 591-594. [PubMed]73.
Ochsner KN, Gross JJ. U cuntrollu di l'emozioni. Trends Cogn Sci. 2005;9: 242-249. [PubMed]74.
Hariri AR, et al. A modulazione neocorticala di a risposta di l'amigdala à stimuli spaventosi. Biol Psiquiatria. 2003;53: 494-501. [PubMed]75.
Johnstone T, et al. Fallimentu à regulà: reclutamentu controproducente di i circuiti prefrontali-subcorticali ascendenti in depressione maggiore. J Neurosci. 2007;27: 8877-8884. [PubMed]76.
Ochsner KN, et al. Ripensà i sentimenti: un studiu FMRI di a regulazione cognitiva di l'emozione. A Cognizione Neurosci. 2002;14: 1215-1229. [PubMed]77.
Ochsner KN, et al. Per megliu è per peghju: sistemi neurali à sostegni di a regolazione cognitiva di sferziali e di regolazione negativa di l'emozione negativa. Neuroimage. 2004;23: 483-499. [PubMed]78.
Urry HL, et al. Amygdala è corticala prefrontale ventromedial sò inversamente accoppiati durante a regolazione di a muta di negativu è prevede u diurariu
u mudellu di a secrezione di cortisol in i adulti anziani. J Neurosci. 2006;26: 4415-4425. [PubMed]79.
Scommessa TD, et al. Itinerari prefrontali-subcorticali chì medianu a regulazione emozionale di successu. Neuron. 2008;59: 1037-1050. [Articulu di u PMC] [PubMed]80.
Schardt DM, et al. A volontà diminuisce l'iperreazione di l'amydala mediata geneticamente. Neuroimage. 2010;53: 943-951. [PubMed]81.
Donegan NH, et al. L'ipereattività di Amydala in u disordine di cunfusione di personalità: implicazioni per a disregulazione emotiva. Biol Psiquiatria. 2003;54: 1284-1293. [PubMed]82.
Silbersweig D, et al. Fallimentu di a funzione inibitoria frontolimbica in u cuntestu di l'emozione negativa in u disordine di personalità borderline. Am J Psychiatry. 2007;164: 1832-1841. [PubMed]83.
Nuova AS, et al. A disconnessione amigdala-prefrontale in u disordine di cunfusione di personalità. Neuropsychopharmacology. 2007;32: 1629-1640. [PubMed]84.
Kim MJ, Whalen PJ. L'integrità strutturale di una via di amigdala-prefrontal prevede l'ansietà trà. J Neurosci. 2009;29: 11614-11618. [Articulu di u PMC] [PubMed]85.
Yoo SS, et al. U cervellu emotivu umanu senza sonnu – una amigdala prefrontale disconnette. Curr Biol. 2007;17: R877 – 878. [PubMed]86. PG Devine. Stereotipi è Pregiudiziu - I so Componenti Automatichi è Cuntrollati. J Pers Soc Psychol. 1989;56: 5-18.
87. Fiske ST. Stereotipia, pregiudiziu è discriminazione. U manuale di a psiculugia suciale. 1998;2: 357-411.
88.
Cunningham WA, et al. Componenti neurali separabili in a trasfurmazioni di e facce bianche è bianche. Psych Sci. 2004;15: 806-813. [PubMed]89.
Lieberman MD, et al. Una investigazione fMRI di l'attività di l'amigdala in i curti di i razii in individui africanu-americani è caucasi-americani. Nat Neurosci. 2005;8: 720-722. [PubMed]90.
Richeson JA, et al. Una ricerca fMRI sull'impatto di u cuntattu interrazziale nantu à a funzione esecutiva. Nat Neurosci. 2003;6: 1323-1328. [PubMed]91.
Banche SJ, et al. Connettività Amygdala-frontale durante a regolazione di l'emusione. Soc Cogn Affect Neurosci. 2007;2: 303-312. [Articulu di u PMC] [PubMed]92.
Batterink L, et al. A massa corporee si contrapò inverse cù u cuntrastu inibitivo in risposta à l'alimentu in fanciulle adolescenti: un studiu fMRI. Neuroimage. 2010;52: 1696-1703. [Articulu di u PMC] [PubMed]93.
Li CS, Sinha R. Cuntrollu inibitoriale è regulazione di u stress emozionale: evidenze neuroimografiche di disfunzione frontal-limbica in psicosintetanti
addiction. Neurosci Biobehav Rev. 2008;32: 581-597. [Articulu di u PMC] [PubMed]94.
MacDonald KB. U sforzu di cuntrollu, l'elaborazione esplicita, è a regolazione di predisposizioni umane evolute. Psychol Rev. 2008;115: 1012-1031. [PubMed]95.
Bechara A. Decision making, impulse control and loss of willpower per resistenza à i drogues: una perspettiva neurocognitive. Nat Neurosci. 2005;8: 1458-1463. [PubMed]96.
Koob GF, Le Moal M. Dipendenze è u sistema antirebardu cerebrale. Annu Rev Psychol. 2008;59: 29-53. [PubMed]97. Heuttel SA. Deci sfide per a neuroscienza di decisione. Fronte Neurosci. 2010;4: 1– 7.
98.
Volkow ND, et al. E doe moderate di l'alcolu disturbanu l'organizazione funzionale di u cervellu umanu. Psichiatria Res. 2008;162: 205-213. [Articulu di u PMC] [PubMed]99. Cohen JR, Lieberman MD. A Basa Neurunali cumuna di esercità l'autocontrolu in Duminii Pluriali. Self Control in Society, Mind, and Brain. 2010: 141-162.
100.
Muraven M, et al. U miglioramentu longitudinale di l'autorregulazione à traversu a pratica: custruisce a forza di cuntrollu autucunu per mezu di esercitazioni ripetuti J Soc Psychol. 1999;139: 446-457. [PubMed]101.
Gailliot MT, et al. L'aumento di a forza autoregulatoria pò ridurre l'effettu di sfruttamentu di suppressing stereotypes. Pers Soc Psychol Bull. 2007;33: 281-294. [PubMed]102.
Muraven M. Pratichendu l'autocandimentu riduce u risicu di fumà à discurdamentu. Psychol Addict Behav. 2010;24: 446-452. [Articulu di u PMC] [PubMed]103.
Bermudez P, et al. Correlati neuroanatomici di musichezza dimostrata da spessu corticale è morfometria basata su voxel. Cereb Cortex. 2009;19: 1583-1596. [PubMed]104.
Gailliot MT, Baumeister RF. A fisiologia di a forza di volontà: cunnessione di glucosa di sangue à autocontrome. Pers Soc Psychol Rev. 2007;11: 303-327. [PubMed]105.
Gailliot MT, et al. L'auto-cuntrollu si basa nantu à u glucosiu cum'è una fonte di energia limitata: a forza di forza hè più cà una metafora. J Pers Soc Psychol. 2007;92: 325-336. [PubMed]106. Gailliot MT, et al. Stereotipi è pregiudiziu in u sangue: Bè di sacruossu riduce u preghjudiziu è stereotipi. J Exp Soc Psychol. 2009;45: 288-290.
107.
Benton D, et al. A glucosa di sangue hà influenza a memoria è l'attenziazione in i giovani adulti. Neuropsychologia. 1994;32: 595-607. [PubMed]108. Jonides J, et al. A Memoria di u travagliu verbale aghju à l'attivazione regionale di u cervellu cum'è misurata da PET. A Cognizione Neurosci. 1997;9: 462-475.