Un Framework di Neurociziazione Affective per u studiu Moleculariu di Addiction d'Internet (2016)

Fronte. Psychol., 16 dicembre 2016 | https://doi.org/10.3389/fpsyg.2016.01906

  • 1Istitutu di Psiculugia è Educazione, Università di Ulm, Ulm, Germania
  • 2Laboratoriu Chjave per NeuroInformation / Center for Information in Medicine, School of Life Science and Technology, University of Electronic Science and Technology of China, Chengdu, China
  • 3Dipartimentu di Fisiologia Integrativa è Neuroscienze, College of Veterinary Medicine, Washington State University, Pullman, WA, USA

A dipendenza da Internet rapprisenta un prublema di salute globale emergente. Sforzi crescente sò stati fatti per caratterizà i fatturi di risichi per u sviluppu di a dipendenza da Internet è e cunsequenze di l'usu eccessivu di Internet. Durante l'ultimi anni, l'approcciu di ricerca classica da a psiculugia chì cunsidereghja variabili di personalità cum'è fattore di vulnerabilità, in particulare in cungiunzione cù approcci di neuroscienza cum'è l'imaghjini cerebrali, anu purtatu à cuncepimentu teorichi coerenti di l'addiction à Internet. Ancu se tali conceptualizazioni ponu esse un aiutu preziosu, u campu di ricerca manca attualmente di un quadru cumpletu per a determinazione di marcatori neurochimici è basati in u cervellu di a dipendenza da Internet. U presente travagliu hà per scopu di furnisce un quadru à u livellu moleculare cum'è una basa per a ricerca futura à u livellu neurale è cumportamentale, per facilità un mudellu neurobiologicu cumpletu di l'addiction à Internet è a so sintomatologia clinica. Per aiutà à stabilisce un tali quadru moleculare per u studiu di a dipendenza da Internet, avemu investigatu in N = 680 associazioni di participanti trà e differenze individuali in i tendenzi versu l'addiction à l'Internet misurate da a Scala Generalized Problematic Internet Use Scale-2 (GPIUS-2) è e differenze individuali in i sistemi emotivi primari valutati da l'Affective Neuroscience Personality Scales (ANPS). L'analisi di regressione hà revelatu chì e scale ANPS FEAR è SADNESS eranu e scale ANPS più robuste ligate positivamente à parechje (sub)scale di u GPIUS-2. Ancu e scale SEEKING, CARE è PLAY spieganu a varianza in alcune di e sottoscale GPIUS-2. Comu tali, queste scale sò ligati negativamente à i subscales GPIUS-2. Siccomu l'ANPS hè stata custruita nantu à dati di u cervellu dispunibuli sustanziali chì includenu un corpu molekulari estensivu in quantu à i circuiti emotivi evolutivi altamente conservati in u cervellu anticu di mammiferi, u presente studiu dà e prime idee nantu à i meccanismi molecolari putativi sottumessi à sfarente sfaccettate di l'addiction à Internet cum'è derivati ​​da associazioni. trà e tendenze versu l'addiction à Internet è e differenze individuali in i sistemi emotivi primari. Per esempiu, cum'è a TRISTEZZA hè ligata à u puntuatu generale GPIUS-2, è l'oxytocin di neuropeptide hè cunnisciutu per downregulate a TRISTEZZA, hè cuncepibile chì u neuropeptide puderia ghjucà un rolu in l'aggiunta di Internet à u livellu molekulari. I nostri scuperti furniscenu un quadru teoricu potenzialmente illuminante i basamenti molecolari di a dipendenza da Internet. Infine, presentemu ancu e dati nantu à l'ANPS è l'addiction di smartphone à a fine di a carta. Simile à l'associazioni riportate trà l'ANPS è u GPIUS-2, queste correlazioni puderanu furnisce un schema iniziale per un quadru chì guida i studii futuri chì miranu à affruntà a basa moleculare di a dipendenza da smartphone.

I MUVRINI

Internet hà cambiatu dramaticamente u modu di campà, truvendu u nostru modu facilmente in un territoriu scunnisciutu, cumunicà in modu efficiente cù i nostri amati, è facilitendu e cunnessione prufessiunale, prumove cusì a scienza cullaburazione cù investigatori in u globu. Sicondu Internetworldstats (Internetworldstats, 20161) i tassi di participazione per l'usu di l'Internet eranu 49.2% in June 2016, ergo a mità di a pupulazione mundiale hà avutu accessu à Internet à l'oghje. Malgradu i numerosi vantaghji per via di a rivoluzione digitale, parechji scientisti sò sempre più preoccupati in quantu à l'effetti dannosi potenziali di l'usu eccessivu di Internet nantu à a nostra salute mentale (vede per una panoramica di un volumu editatu da Montag è Reuter, 2015a).

Ancu s'ellu ùn hè micca un diagnosi ufficiale, u terminu Addiction à l'Internet hè statu inventatu 20 anni fà da Ghjuventù (1996, 1998a). Sintomi cum'è a preoccupazione per l'Internet, u ritirata quandu ùn hè micca in linea, u sviluppu di a tolleranza, ma ancu ripercussioni negative in a vita propria per via di l'usu eccessivu sò emergenti cum'è prublemi impurtanti (per esempiu, Tao et al., 2010). Per piacè nutate, chì certi circadori preferiscenu u terminu usu problematicu di l'Internet invece di l'addiction à l'Internet, ma u prublema di prublemi terminologichi resta senza risolve. In più di sti termini, altri anu presentatu termini cum'è l'addiction digitale (Thenu è Keerthi, 2013; Ali et al., 2015) o l'addiction cibernetica chì complica ancu una discussione chjara di sta questione (per esempiu, Billieux, 2012; Suissa, 2013).

Quì avemu sceltu di usà u terminu dipendenza da Internet in tuttu u testu, perchè hè più spessu usatu in a literatura è pare u più simplice. In effetti, l'evidenza crescente da studii basati psicologichi è neuroscientifichi sta digià furnisce un supportu per alcune similitudini trà i disordini di l'usu di sustanzi, cum'è l'alcoolismu, è l'usu eccessivu di Internet chì prumove l'idea chì l'usu eccessivu di Internet hè veramente utilmente carattarizatu cum'è una dipendenza comportamentale. Per esempiu, i tratti di personalità specifichi sò stati determinati cum'è fattori di vulnerabilità per i dui, l'addiction à l'Internet è i disordini di l'usu di sustanzi, in particulare una bassa autodirezzione è un altu neurotisimu (per esempiu, Basiaux et al., 2001; Montag et al., 2010, 2011a; Sariyska et al., 2014). Inoltre, a ricerca in neuroimaging hà determinatu alterazioni neurobiologiche cumuni, cumprese una diminuzione di u voluminu / densità di materia grisa in a corteccia cingulata anteriore (ACC) o una reattività esagerata di u striatum à i segnali di droga.Goldstein et al., 2009; Zhou et al., 2011; Montag et al., 2015a). In più di l'associazioni trà l'addiction à Internet è u cunsumu problematicu d'alcohol (Ko et al., 2008; Yen et al., 2009), associazioni cù altri disordini neuropatologichi, in particulare a depressione è u disordine d'iperattività di deficit d'attenzione (ADHD) sò stati signalati (Young è Rogers, 1998; Ha et al., 2006; Yen et al., 2007; Sariyska et al., 2015). Cusì, da diverse prospettive, sò state osservate sovrapposizioni trà i disordini di l'usu di sustanzi è a dipendenza da Internet. Per esempiu, i meccanismi chì portanu à u sviluppu è u mantenimentu di a dipendenza da Internet sparte aspetti paragunabili cù altre forme di dipendenza, spartendu sistemi subcorticali cum'è a trajectoria meso-limbica mediata da dopamina (Pierce è Kumaresan, 2006), bè capitu per mediate tutte l'addictions di droghe, cum'è un sustrato cumuni, ma ci sò altre perspettivi. Quessi seranu più elaborati in u quadru teoricu chì seguita.

S'appoghjanu nantu à scuperte cum'è quelli chì sò digià nutati, un numeru crescente di quadri teorichi sò stati pruposti per capisce a dipendenza da Internet. Un impurtante framework iniziale nasce da Davis (2001). In u core di u so quadru hè l'idea classica di un mudellu di diatesi di stress, chì suggerenu chì una storia di psicopatologia cumminata cù l'accessu à l'Internet è u rinfurzamentu pusitivu attraversu l'Internet puderia esse risultatu in cognizioni maladaptive cum'è "In u mondu in linea sò. una persona di successu, ma in u mondu offline ùn sò nimu ". Tali pinsamenti potenzialmente delirante sò spessu rinfurzati da abbundanti interazzioni in linea (per esempiu, avè successu in ghjochi di computer in linea o ottene una ricumpensa immediata per messagi divertenti o gentili via canali di cumunicazione suciale in linea cum'è Facebook o WhatsApp). Stu meccanismo di iterazione pò risultà sia in una forma generalizata di dipendenza da Internet o in forme distinte di usu eccessivu di Internet in spazii cum'è e rete suciale in linea, ghjochi in Internet, shopping in linea, ghjoculi in linea o pornografia in linea. L'impurtanza di distingue trà queste diverse forme hè digià sustinutu da evidenza empirica in un studiu interculturale (Montag et al., 2015b). Da nutà, i recenti sviluppi in DSM-5 anu purtatu à l'inclusione di u terminu Disorder di Internet Gaming in a sezione III cum'è un disordine emergente (Petry è O'Brien, 2013). Data l'evidenza crescente per un comportamentu addictivu diversu sottu u largu paraplu di "dipendenza da Internet" forse una sola categuria hè una perspettiva piuttostu stretta.

In più di u quadru teoricu psicologicu discritta Davis (2001), altri mudelli più basati in neuroscientificamenti sò stati pruposti. Un mudellu recente da Brand et al. (2014) mette in risaltu disfunzioni in i circuiti fronto-striatal-limbic in a dipendenza da Internet, chì puderia esse chjave per capisce a basa neurobiologica di l'usu eccessivu di Internet à un livellu di neuroscienza di sistemi. Quandu l'addicti à l'Internet sò cunfruntati cù spunti ligati à Internet, forti scoppi dopaminergici originati da e regioni striatali cù una regulazione prefrontale disattivata (funzioni esecutive alterate in a corteccia prefrontale dorso-laterale è i prucessi di monitoraghju in l'ACC) ponu gradualmente conduce à una perdita di cuntrollu. nantu à l'usu di Internet. Un novu mudellu psicobiologicu chjamatu I-PACE (Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution) hè statu ancu prupostu da Brand et al. (2016b), chì serà focu annantu à u cuntestu di i nostri risultati in a discussione. Dong è Potenza (2014) pruposti un mudellu alternativu, ma cuncintratu abbastanza strettu nantu à u Disordine di u Gaming Internet, è ùn serà micca trattatu in ogni dettu in questu documentu; riferemu u lettore à u manuscrittu originale di Dong è Potenza.

Ancu s'ellu hè digià cunnisciutu assai in quantu à e strutture cerebrali implicate in a dipendenza da Internet, hè menu cunnisciutu di a basa moleculare di e (dis)funzioni cerebrali sottostanti. Certi studii anu digià dimustratu alcune associazioni cù marcatori genetichi moleculari (per una visione generale vede Montag è Reuter, 2015a,b) è ancu approcci psicofarmacologichi sò stati pruposti (vede a panoramica Camardese et al., 2012, 2015). Frà l'altri, sti studii anu datu evidenza per un rolu di i sistemi dopaminergici è serotoninergici in l'addiction à Internet, è di sicuru a dopamina hè stata implicata in tutte l'addiction. Per esempiu, studii psicofarmacologichi anu truvatu chì l'amministrazione di inhibitori selettivi di reuptake di serotonina (SSRI) pò aiutà in u trattamentu di i pazienti addicted Internet.Atmaca, 2007). In particulare, un ligame dopaminergicu cù l'addiction à l'Internet riceve a maiò parte di l'attenzione, perchè l'esplosioni dopaminergiche in e regioni striatali sò state trovate per accumpagna i prucessi di bramosu (è avvicinà a motivazione versu tutti i premii, cumprese droghe). Questu pò purtà à una regulazione di u receptore di dopamina, cum'è cù l'addiction à l'alcohol (Volkow et al., 2002), induve a dopamina più bassa2 a densità di u receptore hè stata osservata in i tossicodipendenti di Internet da studii di tomografia à emissioni di positroni (PET) (Kim et al., 2011; Hou et al., 2012) è ancu da studii chì investiganu a cumpusizioni genetica di i tossicodipendenti di Internet [Han et al., 2007; vede ancu studii gemelli da Hahn et al. (2017) e Vink et al. (2015)]. Inoltre, un altru studiu hà revelatu chì una variazione genetica nantu à u genu CHRNA4, chì hè stata assuciata à l'ansietà è u fumu, hè ancu di rilevanza per l'addiction à Internet (Montag et al., 2012a). Stu genu hè un custituente di i camini colinergici di u cervellu.

Malgradu questi risultati iniziali, i basamenti molecolari di a dipendenza da Internet restanu sottumessi è dunque pocu capiti. Dunque, nè un quadru solidu nè una roadmap chjara per studii futuri sò attualmente dispunibili. A tal fine, a presente panoramica hà per scopu di furnisce un tali quadru, in particulare cuncintratu nantu à i potenziali meccanismi molecolari sottumessi à u sviluppu è u mantenimentu di a dipendenza da Internet. Per prumove un tali quadru, ci concentreremu nantu à duie traiettorie potenzialmente più utili in u presente generale.

Prima, avemu prisentatu dati nantu à cumu i sistemi emotivi primari ponu esse ligati à diverse facce di a dipendenza da Internet. E differenze individuali in i sistemi emutivu primari sò valutati per mezu di un questionnaire d'autore rapportu chjamatu Scale di Personalità di Neuroscienze Affettive (ANPS) da Davis et al. (2003) in u presente studiu. À a nostra cunniscenza, stu questionariu hà ancu esse adupratu in l'investigazione di a dipendenza da Internet. In cuntrastu à i questionarii classici da a psiculugia di a personalità, chì sò stati derivati ​​da un approcciu lessicale (per esempiu, u prominente Five Factor Model of Personality/Big Five), l'ANPS hè stata custruita nantu à studi di Neuroscienza Affettiva (AN) inter-specie di subcorticali primari. sistemi emotivi (Panksepp, 1998b), chì parenu esse altamente cunservati in i cervelli di mammiferi (Davis è Panksepp, 2011).

In breve, per mezu di una stimulazione elettrica profonda di u cervellu di i mammiferi è da sfide farmacologiche neurochimicamente specifiche, l'approcciu AN hà identificatu almenu sette sistemi emotivi primari, chì sò stati etichettati SEEKING, CARE, LUST, è PLAY (mediante emozioni pusitive) è PURA, TRISTEZZA (aka PANIC), è RAGER (aka RAGE) (cum'è l'emozioni negativi maiò) chì guidanu i cumpurtamenti incondizionati di i mammiferi è l'affetti associati è l'apprendimentu in una moda di fondu. Questi circuiti emotivi antichi rapprisentanu strumenti per a sopravvivenza è sò stati largamente mappati in quantu à i so sistemi cerebrali sottostanti (Panksepp, 1998b, 2005; Panksepp è Biven, 2012). Spécialmente impurtante per l'attuale sforzu di ricerca, assai hè cunnisciutu ancu di u so neurotrasmettitore sottostante, in particulare attività neuropeptide specifiche.

Siccomu l'ANPS ùn hè micca statu investigatu in u cuntestu di l'addiction à Internet prima, basatu annantu à u statu attuale di a ricerca, hè difficiule di prupona ipotesi specifiche, in particulare in quantu à l'associazioni potenziali à u livellu di i sintomi, cum'è a regulazione di l'umore di u Problematicu Generalizatu. Internet Use Scale-2 (GPIUS-2). Ma datu una ricerca abbundante chì liganu e differenze individuali in l'emotività pusitiva / negativa in termini di personalità (per esempiu, extraversione o neurotismu) à l'addiction à Internet (vede per una visione generale a rivista di Montag è Reuter, 2015b), si pò esse espertu chì l'emozioni pusitivi sò inversamente in relazione cù i punteggi GPIUS-2, mentre chì i punteggi più altu nantu à l'emozioni primarie negative sò assuciati cù i punteggi più alti di u GPIUS-2.

Dunque, è in segundu, u presente studiu hà cercatu di applicà l'approcciu Neuroscientificu Affettu (AN) per capiscenu l'emozioni umane (Panksepp, 1998b) à u studiu di a dipendenza da Internet. Questu hè statu fattu cusì: Cum'è descrittu sopra, e differenze individuali in i sistemi emotivi primari sò stati valutati cù l'ANPS, mentre chì e differenze individuali in l'addiction à l'Internet sò stati valutati cù a Scala Generalized Problematic Internet Use Scale-2 (GPIUS-2) sviluppata da Caplan (2010). Avemu decisu di implementà u questionnaire GPIUS-2 per valutà a dipendenza da Internet (invece di inventarii classici è impurtanti cum'è a prova di dipendenza da Internet di Young, Ghjove, 1998b), perchè u GPIUS-2 offre insights unichi à facetti distinti di i cumpurtamenti problematichi di l'usu in ligna cum'è (i) preferenza per l'interazzione suciale in linea versus l'interazzione suciale reale, (ii) preoccupazione cognitiva cù l'Internet, (iii) l'usu compulsivu di l'Internet, è (iv) regulazione di l'umore per l'usu di Internet o (v) risultati negativi per via di u overusage. L'associazioni trà i sistemi emotivi primari è sfarente sfaccettate di l'addiction à l'Internet sò state allora aduprate per sorte i sistemi emotivi primari di u cervellu di mammiferi, cum'è illuminatu da studii diretti di i cervelli di mammiferi (Panksepp, 1998b) cù diverse facce di a dipendenza da Internet.

Materiale è Metodi

participanti

N = 680 participanti (212 masci, 468 femine; età: M = 23.64, SD = 6.02) da u Ulm Gene Brain Behavior Project cumpletu i questionari ANPS è GPIUS-2. A maiò parte di i participanti eranu studienti. Tutti i participanti anu datu un accunsentu infurmatu. U studiu hè statu appruvatu da u Cumitatu d'Etica di l'Università di Ulm, Ulm, Germania (l'infurmazione nantu à u Cumitatu d'Etica hè quì: https://www.uni-ulm.de/einrichtungen/ethikkommission-der-universitaet-ulm.html).

Questionnaire

L'ANPS cum'è publicatu da Davis et al. (2003, veda ancu Davis è Panksepp, 2011) hè custituitu da 110 articuli chì valutanu sei di sette emozioni primarie. L'emozioni pusitivi sò CERCHE, CARE, JOCCU, è l'emozioni negativi sò PURA, TRISTEZZA è RAGER. A LUST ùn hè micca valutata, perchè quì e tendenze à risponde in modi socialmente desiderate puderianu risultà in risposte biased cù potenziali effetti di traspurtamentu à e risposte à l'altri scale. Ogni emozione primaria hè stata valutata cù 14 articuli utilizendu una scala Likert di quattru punti chì varieghja da totalmente d'accordu (1) à totalmente d'accordu (4). Una dimensione addiziale hè chjamata Spiritualità, chì hè stata inclusa per a so impurtanza potenziale in u trattamentu di l'addiction. Ùn ci focalizemu micca nantu à questa scala, ma raportemu i risultati in a sezione di risultati. A versione tedesca di u questionnaire hè stata aduprata prima (per esempiu, da Sindermann et al., 2016; in questu studiu l'ANPS hè statu investigatu in u cuntestu di u marcatu 2D: 4D cum'è un indicatore di testosterone prenatal è i participanti si superponu in una grande misura). I coerenti interni in u presente campionu eranu i seguenti: SEEKING α = 0.714, CARE α = 0.811, PLAY α = 0.803, FEAR α = 0.877, COLORE α = 0.816, TRISTE α = 0.737, Spiritualità α = 0.846. SEEKING descrive e persone chì anu interessatu à risolve i prublemi, sò aperti versu novi sperienze, piace à scopra cose novi è chì sò generalmente curiosi / curiosi. CARE descrive e persone chì piacenu esse cù i zitelli è i ghjovani animali domestici, si sentenu di cori dolce è piace à cura di l'altri, in particulare i malati. Ancu e persone altu in CARE in generale piacenu u sensu di esse necessariu da l'altri. A scala PLAY hè di divertisce in paragone à esse più seria. Capisce ancu se a ghjente piace à ghjucà cù u cuntattu fisicu è gode di l'umore è di a risa. E persone chì anu puntuatu altu in questa scala sò tipicamente più ghjucu, felici è allegri. A PURA hè stata definita cum'è sensu ansioso è tensu, preoccupatu assai è ruminendu nantu à i prublemi di vita potenzialmente dannosi, cumprese a tendenza à perde u sonnu per via di preoccupazioni è di solitu ùn esse curaggiu. Se una persona hà puntuatu altu in TRISTEZZA, a persona hè descritta cum'è si senti sola, pensendu à i so amati / rilazioni passate spessu è si sentenu afflittu quandu solu. Di genere, queste persone tendenu à pienghje spessu. E persone chì anu puntuatu altu in ANGER sò tipicamente impauriti, facilmente irritati è frustrati (chì spessu porta à sentimenti di còllera, chì ponu persiste è esse espressi verbalmente o fisicamente). A scala di Spiritualità hè di sentenu cunnessu à l'umanità è a creazione, è ancu di lotta per a pace interna è l'armunia (Davis et al., 2003).

L'ANPS hè stata ligata cù successu à parechje variabili biologichi cumpresi i volumi di l'amigdala (Reuter et al., 2009), genetica moleculare (Felten et al., 2011; Montag et al., 2011b; Plieger et al., 2014), u marcatore 2D: 4D cum'è una misura indiretta di testosterone prenatal (Sindermann et al., 2016) è ancu stime di l'ereditabilità sò prontamente dispunibili per via di un studiu gemellu recente (Montag et al., 2016). Inoltre, parechji studii recenti anu revelatu ancu e boni proprietà psicometriche (è stabilità) di a misura ANPS (Pingault et al., 2012; Geir et al., 2014; Orri et al., 2016). Diversi studii novi anu utilizatu l'ANPS ancu in cuntesti clinichi (Farinelli et al., 2013; Karterud et al., 2016).

U GPIUS-2 da Caplan (2010) hè custituitu da 15 elementi chì valutanu e differenze individuali in a dipendenza da Internet. L'affidabilità per a partitura cumpleta cumpostu di tutti l'articuli 15 era α = 0.898 in u presente studiu. Inoltre, trè elementi formanu sempre una sottoscala cù i seguenti descrittori è cunsistenze interne riportate tra parentesi: preferenza per l'interazione suciale in linea (α = 0.830), regulazione di l'umore (α = 0.854), preoccupazione cognitiva (α = 0.726), Internet compulsivo. usu (α = 0.877), risultati negativi (α = 0.872) (Caplan, 2010; p. 1093). Avemu nutatu chì hè ancu pussibule cunghjuntà l'usu di l'Internet compulsivu è a preoccupazione cognitiva à un fattore chjamatu autoregulazione deficiente. Per una visione più profonda di l'associazioni cù l'ANPS, presentemu u livellu di dati più fine. A versione tedesca hè stata aduprata prima da Montag et al. (2015b).

Analisi statistiche

Data a grandezza di mostra di a mostra attuale, tutte l'analisi statistiche sò state implementate cù teste parametriche (Bortz, 2005). Prima avemu infurmatu l'influenza di u genere nantu à u GPIUS-2 è l'ANPS utilizendu T- Teste. Inoltre, l'età hè stata correlata cù tutte e variàbili cù e correlazioni di Pearson. In un passu dopu, u GPIUS-2 è l'ANPS sò stati correlati. Queste correlazioni sò ancu presentati per i masci è e femine separatamente. Se l'età era assuciata cù qualsiasi di e variàbili, i correlazioni parziali sò stati rappurtati cunsiderendu l'età cum'è una variabile di cuntrollu. Infine, i mudelli di regressione gerarchica sò stati realizati per predichendu i punteggi GPIUS-2 generale è i so subscales. In u cursu di sti analisi, avemu investigatu l'influenza di l'età, u sessu (dummy coded: maschili "0", femine "1") in un primu bloccu, chì era seguitu da un secondu bloccu induve l'emozioni primarie pusitive pertinenti sò state incluse. Un terzu bloccu seguita cù l'emozioni primarie negative pertinenti. Scale ANPS pertinenti eranu tutte e scale ANPS, chì eranu significativamente correlate cù a scala GPIUS-2 rispettiva in a mostra sana. U ragiunamentu per inserisce l'emozioni negativi in ​​un terzu bloccu hè stata derivata da u fattu chì l'emozioni negativi ghjucanu un rolu impurtante in l'addictions di droga (in particulare i stadi tardivi) è avemu anticipatu chì ancu dopu avè cunsideratu socio-demografia è emozioni primarie pusitivi, negativu. L'influenza deve esse capace di spiegà un incrementu di a varianza in e variàbili GPIUS-2.

Risposte alla lingua

Effetti di u sessu è l'età nantu à u GPIUS-2 è l'ANPS Scale

Per l'ANPS effetti significativi di genere sò stati trovati nantu à e scale CARE [t(678) = -13.44, p < 0.001], PURA [t(678) = -7.41, p < 0.001], RAGER [t(678) = -3.15, p = 0.002], TRISTE [t(678) = -8.60, p < 0.001], è Spiritualità [t(678) = -2.63, p = 0.009]. E femine anu puntuatu più altu in tutte queste scale ANPS. Les scores de l'échelle globale GPIUS-2 [t(678) = 3.63, p <0.001] è ancu a preferenza di scale per l'interazzione suciale in linea [t(678) = 4.66, p < 0.001], usu compulsivu di Internet [t(678) = 2.98, p = 0.003], è i risultati negativi [t(678) = 5.10, p < 0.001] differiva significativamente trà i sessi. In tutte queste scale, i masci anu puntuatu più altu ch'è e femine. I valori medii è i deviazioni standard di tutte e scale per u campione tutale è per separatamente per i masci è e femine sò presentati in Tabelle. 1, 2.

 
TABLE 1
www.frontiersin.org 
Tabella 1. Medie è deviazioni standard di e scale GPIUS-2 in l'esempiu tutale è divisu per sessu

 
 
TABLE 2
www.frontiersin.org 
Tabella 2. Mezzi è deviazioni standard di l'ANPS in a mostra sana è ancu divisu per sessu

L'età era significativamente correlata à e scale ANPS CARE (r = -0.12, p = 0.001), PLAY (r = -0.19, p < 0.001), PURA (r = -0.11, p = 0.006), TRISTE (r = -0.11, p = 0.005), è Spiritualità (r = 0.11, p = 0.004) et la sous-échelle GPIUS-2 régulation de l'humeur (r = -0.10, p = 0.011).

Correlazione parziale trà u GPIUS-2 è l'ANPS

Siccomu si trovanu correlazioni trà l'età è parechje scale ANPS è una scala GPIUS-2, tutte e analisi correlazionali supplementari sò state implementate cù correlazioni parziali. L'età hè stata implementata cum'è una variabile di cuntrollu.

Table 3 mostra i correlazioni parziali trà e scale ANPS è u GPIUS-2 in l'esempiu tutale. A scala SEEKING di l'ANPS era significativamente correlata negativamente à quasi tutte e scale di u GPIUS-2, eccettu a regulazione di l'umore. A scala CARE hè stata significativamente correlata negativamente cù a puntuazione generale di GPIUS-2 è a preferenza di subscale per l'interazzione suciale in linea, l'usu compulsivu di Internet è i risultati negativi. A scala PLAY di l'ANPS era significativamente ligata negativamente à tutte e scale di u GPIUS-2 eccettu l'usu compulsivu di Internet. FEAR hè stata significativamente assuciata positivamente cù tutte e scale GPIUS-2. ANGER hè stata correlata positivamenti significativamente cù u puntuatu generale GPIUS-2, a preferenza per l'interazzione suciale in linea, a regulazione di l'umore è a preoccupazione cognitiva. A TRISTEZZA hè stata significativamente positivamente ligata à tutte e scale GPIUS-2 eccettu i risultati negativi di a subscale (solu a significazione di tendenza hè stata osservata quì, r = 0.08). A spiritualità ùn era micca correlata à alcuna scala GPIUS-2. A maiò parte di a correlazione (in particulare in quantu à e scale SEEKING è FEAR) citate cum'è significativu restanu significativu ancu dopu a correzzione per teste multiple (0.05/42 = 0.00119).

 
TABLE 3
www.frontiersin.org    

Tabella 3. Correlazioni parziali trà l'ANPS è e scale GPIUS-2 corrette per l'età in tutta a mostra.

Comu vistu in Table 4, in a mostra masculina SEEKING è e scale GPIUS-2 sò stati robustamente ligati negativamente. Solu a correlazione trà SEEKING è regulazione di l'umore ùn hà micca righjuntu significatu. L'unica correlazione significativa trà a scala CARE è u GPIUS-2 era una correlazione negativa cù a preferenza di subscale per l'interazzione suciale in linea. A scala PLAY era significativamente negativamente ligata à tutte e scale GPIUS-2. In quantu à l'associazioni trà FEAR è tutte e scale GPIUS-2, tutte e correlazioni eranu significativa è pusitiva. Da nota, tutte queste correlazioni restanu significative ancu dopu a correzione per teste multiple (0.05/42 = 0.00119) eccettu a correlazione cù i risultati negativi di scala. A scala ANGER hè pusitivamenti in relazione cù u puntuatu generale GPIUS-2 è a preferenza di a sottoscala GPIUS-2 per l'interazzione suciale in linea, a preoccupazione cognitiva è l'usu compulsivu di Internet. A correlazione trà ANGER è i risultati negativi di a subscale ùn hè micca stata significativa (p = 0.13). U listessu era veru per l'associazione cù a regulazione di l'umore (p = 0.11). A scala SADNESS hè significativamente pusitivu ligata à tutte e scale GPIUS-2. In novu, a scala di Spiritualità ùn hè micca significativamente correlata à alcuna scala GPIUS-2.

 
TABLE 4
www.frontiersin.org 
Tabella 4. Correlazioni parziali trà l'ANPS è e scale GPIUS-2 corrette per età in u sottucampione maschile

Comu vistu in Table 5, L'scala SEEKING hè significativamente negativamente ligata à tutte e scale GPIUS-2 eccettu a regulazione di l'umore è l'usu compulsivu di Internet in a mostra femminile. A scala CARE hè solu significativamente ligata negativamente à a preferenza per l'interazzione suciale in linea è i risultati negativi. A scala PLAY di l'ANPS hè significativamente ligata negativamente à u puntuatu generale GPIUS-2, a preferenza per l'interazzione suciale in linea, a preoccupazione cognitiva è i risultati negativi. L'scala FEAR è TRISTEZZA di l'ANPS sò significativamente pusitivi ligati à tutte e scale GPIUS-2. Tutte e correlazioni trà l'scala FEAR è l'scala GPIUS-2 è a maiò parte di e correlazioni trà TRISTE è l'scala GPIUS-2 restanu significativu ancu dopu a correzione per teste multiple (0.05/42 = 0.00119). ANGER hè significativamente pusitivu in relazione cù u puntuatu generale GPIUS-2, a preferenza per l'interazzione suciale in linea, a regulazione di l'umore è a preoccupazione cognitiva. Infine, a scala di Spiritualità hè solu significativamente positivamente ligata à i risultati negativi di a subscale di u GPIUS-2.

 
TABLE 5
www.frontiersin.org 
Tabella 5. Correlazioni parziali trà l'ANPS è e scale GPIUS-2 corrette per età in u sottucampione femminile

In cunclusioni, nantu à tutti i campioni, è ancu di l'esemplari maschili è femini solu, e scale ANPS di affettu pusitivu (SEEKING, CARE, PLAY) sò ligati negativamente à a maiò parte di e scale GPIUS-2. In cuntrastu, e scale ANPS di affettu negativu (FEAR, Anger, SADNESS) sò positivamenti ligati à a maiò parte di e scale GPIUS-2 in tutti i sessi.

Regressioni stepwise

In un passu prossimu, l'analisi di regressione stepwise sò state implementate. Cusì a quantità di varianza spiegata in e scale GPIUS-2 per età, sessu è e scale ANPS sò state esaminate. I risultati per a puntuazione generale di GPIUS-2 è e sottoscale sò presentati in Tabuli 6-11.

 
TABLE 6
www.frontiersin.org 
Table 6. Mudellu di regressione gerarchicu per u puntu generale GPIUS-2

 
TABLE 7
www.frontiersin.org 
Table 7. Mudellu di regressione gerarchicu per a preferenza di subscale GPIUS-2 per l'interazzione suciale in linea

 
TABLE 8
www.frontiersin.org 
Table 8. Mudellu di regressione gerarchicu per a regulazione di l'umore GPIUS-2 subscale

 
TABLE 9
www.frontiersin.org 
Table 9. Mudellu di regressione gerarchicu per a preoccupazione cognitiva di a subscale GPIUS-2

 
TABLE 10
www.frontiersin.org 
Tabella 10. Mudellu di regressione gerarchicu per u GPIUS-2 subscale compulsive Internet use

 
TABLE 11
www.frontiersin.org 
Table 11. Mudellu di regressione gerarchicu per i risultati negativi di scala GPIUS-2

U sessu hà avutu un effettu significativu nantu à tutte e scale GPIUS-2 cù i masci chì mostranu punteggi più altu paragunatu à e femine. Inoltre, ancu dopu chì l'emozioni primarie pusitive eranu digià incluse in u mudellu, in un secondu passu, l'emozioni primarie negative anu sempre spiegatu una parte significativa di a variabilità in a maiò parte di e scale GPIUS-2 quandu incluse in un terzu passu. Solu in u mudellu di regressione per a preferenza di scala GPIUS-2 per l'interazzione suciale in linea, nimu di l'emozioni primarie negative spiegà una parte significativa di a varianza annantu à l'età, u sessu è l'emozioni primarie pusitive. In riassuntu, soprattuttu a scala FEAR è ancu a tristezza sò e scale ANPS più fortemente assuciate cù quasi tutte (sub)scale di u GPIUS-2. I dui sò assuciati positivamente cù e scale GPIUS-2 (sub) currispondenti.

Articulu discussione

General Discussion

À a nostra cunniscenza, u presente studiu investiga per a prima volta cumu e differenze individuali in i sistemi emotivi primari valutati da l'ANPS sò in relazione cù e differenze individuali in i tendenzi versu a dipendenza da Internet. Considérant les associations entre les différences individuelles dans l'ANPS et le score total du GPIUS-2, diventa evidenti chì i punteggi più altu in tutti i sistemi emutivu primariu negativu (FEAR, SADNESS, ANGER) sò robustamente ligati à tendenzi più alti versu l'usu problematicu di l'Internet, mentre chì i risultati inversi sò osservati per tutti i sistemi emutivu pusitivi. In più, I punteggi generali di dipendenza da Internet puderianu esse megliu previsti da punteggi più alti di i sistemi FEAR è SADNESS, o da punteggi più bassi in u sistema CARE. Questu sottolinea l'associazioni digià descritte trà a dipendenza da Internet è a depressione (vede Sariyska et al., 2015), ma ancu ligami trà l'addiction à Internet è u neurotisimu (per esempiu, Hardie è Tee, 2007; Montag et al., 2010). Hè statu discutitu (Davis è Panksepp, 2011; Luni 2014 di maghju di u XNUMX) chì e differenze individuali in i sistemi emuzionali primari puderanu rapprisintà i più antichi evoluzioni di a parsunalità umana è a PURA / TRISTEZZA parenu esse assuciata in modu robustu cù u neurotisimu (vede Montag et al., 2013; Sindermann et al., 2016).

A determinazione di aspetti distinti di l'usu eccessivu di Internet hè d'impurtanza sia per a ricerca neurobiologica sia per a pratica clinica. In particulare, in u presente studiu distinti aspetti di a dipendenza da Internet sò assuciati in modu diversu cù i sistemi emotivi primari valutati da l'ANPS. L'alte preferenze per l'interazzione suciale in linea parenu megliu preditte da punteggi PLAY bassi. Ancu se u presente studiu ùn pò micca furnisce insights in i meccanismi causali, cum'è chì i punteggi PLAY bassi sò potenzialmente una predisposizione per o una cunsequenza di a dipendenza da Internet, i risultati sò notevoli per identificà pussibuli dispusizioni di personalità pertinenti.. In a nostra vista, u ligame negativu trà PLAY è a preferenza per l'interazzione suciale in linea hè intrigante à a luce di (i) u dibattitu di pussibuli associazioni trà l'addiction à Internet è l'ADHD (Yoo et al., 2004; Sariyska et al., 2015), è (ii), è ancu a pussibilità di u ghjocu suciale precoce diminuitu in i zitelli eventualmente diagnosticati cun ADHD (Panksepp, 1998a, 2008). In verità, studii in animali anu datu evidenza preliminare chì a mancanza di ghjocu rudu è tumble in i ghjovani animali pò purtà à i sintomi ADHD. (Panksepp et al., 2003). Un corrolary di questu pò esse chì l'usu eccessivu di Internet in i zitelli pò purtà à una diminuzione di u ghjocu suciale in u mondu reale, chì pò ancu prumove u sviluppu di i sintomi di ADHD. Queste interazzione trà l'usu eccessivu di l'Internet è u sviluppu di l'ADHD puderianu esse esplorate più in studi futuri (ovviamente i ligami causali ùn ponu esse identificati da studii correlazionali trasversali cum'è u presente).

In cunsiderà i numerosi aspetti di a regulazione di l'umore è a preoccupazione per Internet, Hè nutate chì i punteggi SADNESS eranu unu di i migliori predittori per l'addiction à Internet cum'è monitoratu cù GPIUS-2. Per quessa, l'individui chì anu puntuatu altu nantu à a dimensione di a personalità TRISTE pò aduprà Internet cum'è un surrogatu suciale per a regulazione di l'umore, forse soprattuttu quandu si sentenu emotivamente "down" o disgraziati cum'è indicatu da l'articuli pertinenti di u GPIUS-2 (Caplan, 2010; p. 1093). Dunque, i risultati attuali ponu esse interpretati in dui modi: (i) Individui cù alta TRISTE pò vulete downregulate a so emuzionalità negativa da l'usu di Internet più persistente cumparatu cù l'utilizatori di Internet più modesti; (ii) alternativamente, hè pussibile chì più altu SADNESS à mezu à u sistema emutivu primariu pò esse una cunsiquenza-longu termine di Internet overusage. Siccomu l'ANPS misura i tratti à longu andà è micca i stati di cortu termine, è i tratti di personalità sò cunsiderati piuttostu stabile in u tempu allargatu (Edmonds et al., 2008; Orri et al., 2016), suggerimu chì a prima spiegazione pò esse u più apprupriatu. Di sicuru, questu avissi da esse evaluatu cù un disignu longitudinale.

Infine, cunsideremu i facetti di l'usu compulsivu di l'Internet è i risultati negativi per via di l'usu eccessivu di l'Internet: L'usu di l'Internet compulsivu probabilmente riflette a perdita di cuntrollu in quantu à u so propiu usu di Internet. Infatti, i punteggi elevati di l'usu di l'Internet sò megliu previsti da i punteggi FEAR elevati, chì suggerisce chì l'ansietà cronica alta puderia esse in u core di l'usu compulsivu. In più, i risultati negativi ponu esse prediti megliu da punteggi SEEKING bassu, chì suggerenu l'ipotesi chì i) sia i punteggi SEEKING bassi sò un risultatu affettivu negativu di l'usu eccessivu di Internet o ii) chì SEEKING bassu, cum'è un trattu emutivu primariu (custituziunale), chì puderia esse s'aspittava di diminuisce a gregaria, predispone l'individui à esibisce una interazione escalata cù l'uggetti inanimati (induve anu un cuntrollu tutale) chì rende l'addiction à Internet (chì pò esse qualificatu cum'è un risultatu negativu, almenu da prospettive esterne). Una nota finale: A scala ANPS FEAR hè principalmente pensata per valutà l'ansietà ligera è micca u timore intensu. Per discussioni supplementari è misure per sbulicà l'ansietà è a paura, vede (Markett et al., 2014; Reuter et al., 2015).

Versu una comprensione moleculare di l'addiction à Internet

In u dibattitu annantu à l'addiction à l'Internet è a so inclusione in u prossimu ICD-11, assai ricerche sò state realizate in a psiculugia classica è e neuroscienze chì furniscenu supportu per l'opinione chì l'usu eccessivu di l'Internet pò esse ben carattarizatu cum'è una dipendenza comportamentale (vede a panoramica). Brand et al., 2014; Montag et al., 2015a). In e neuroscienze, l'evidenza più prominente per capiscenu a dipendenza da Internet hè vinuta da l'imaghjini di risonanza magnetica (MRI) è in una minore misura elettroencefalografia (EEG) è studi di tomografia di emissione di positroni (PET) (per esempiu, Kim et al., 2011; vede ancu una panoramica da Montag et al., 2015a). Finu a data, l'evidenza diretta per i basamenti molecolari di a dipendenza da Internet resta scarsa (eccezzioni di i pochi studii sopra citati da a genetica moleculare è a psicofarmacologia). A parte di tali travaglii suggestivi, un quadru teoricu chì pò furnisce una strada di strada coerente per u studiu di i fundamenti moleculari di a dipendenza da Internet ùn hè micca ancu dispunibule. Dunque, vulemu aduprà i risultati di u presente studiu utilizendu misure d'autoreportu chì valutanu e differenze individuali in l'addiction à l'Internet è i tratti emotivi primari per aiutà à stabilisce un mudellu prelimiunale nantu à quali zone di u cervellu, è più importantemente, quali neurotrasmettitori sottostanti pò attualmente aiutà à illuminazione una cunniscenza scientifica di a dipendenza da Internet. L'utilità di un tali approcciu hè stata recentemente implementata per dimustrà cumu l'azzioni faciale emozionale, illuminate da u travagliu di Paul Ekman, ponu esse integrate cù u quadru teoricu di a Neuroscienza Affettiva per studià a basa moleculare / neurotrasmettitore cerebrale di l'espressioni affettive umane (Montag è Panksepp, 2016). Tali idee sò digià state presentate cum'è idee praticabili in l'area di a psiculugia di a personalità (Montag è Reuter, 2014).

Furnemu una roadmap detallata (vale à dì, ipotesi di travagliu) per tali idee in Table 12, Induve avemu nutatu l'attuali più probabili associazioni più forti trà i diversi facets distinti di l'addiction à Internet (cum'è valutatu da u GPIUS-2) è u più prubabile, (vale à dì, attualmente più rilevanti) sistema (s) emutivu primariu (s). Vale à dì, à u latu manca di Table 12 i sottoscale di GPIUS-2 mirroring (alcuni, ma micca tutti) sintomi impurtanti di a dipendenza da Internet sò presentati inseme, cù e so rete emotive primarie strettamente ligate cum'è derivate da u presente studiu di questionnaire. À u latu drittu, e strutture neuroanatomiche cumpresi i sistemi neurotrasmettitori / neuropeptidi pertinenti sò riassunti sia attivando sia inibendu ogni circuitu neuronale sottu à i sistemi emotivi primari distinti. In novu, questu hè pussibule, postu chì i sistemi emotivi primari sò stati mappati in dettagliu in quantu à a so neuroanatomia è i neurotransmitter / neuropeptidi sottostanti. L'ANPS hè stata custruita nantu à u sfondate di sti dati (vede per una panoramica vede Panksepp, 1998b, 2011).

 
TABLE 12
www.frontiersin.org    

Tabella 12. Una sinopsi di i sistemi emuzionali primari inter-spezie è e so strutture neuroanatomiche sottostanti è neurotransmitter / neuropeptides (infurmazione presa da Panksepp, 1998b, 2011; Montag è Panksepp, 2016).

Liendu l'approcci di Neuroscienze Affettive inter-specie cù u studiu di a dipendenza da Internet, emerge un quadru coerente, chì pò eventualmente permette à l'investigatore di pruvà parechji candidati molecolari di u cervellu chì ci ponu aiutà à caratterizà è capisce megliu a dipendenza da Internet. Tale integrazione pò ancu facilità u sviluppu di trattamenti per e diverse facce di a dipendenza da Internet. Quì, vulemu aghjunghje un prublema impurtante. Un novu mudellu recente chjamatu I-PACE (Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution) hè statu publicatu per spiegà chì a genesi di l'addiction à l'Internet pò esse più chjarificata da l'interazzione di variabili sopra citata (Brand et al., 2016b). U nostru quadru pò esse integratu in questu mudellu, postu chì l'I-PACE include a custituzione biopsicologica di una persona chì rapprisenta un fattore di resistenza o vulnerabilità per l'addiction à Internet.

In detail, u mudellu I-PACE di disordini specifichi di l'usu di l'Internet rapprisenta un mudellu di prucessu, chì integra e caratteristiche biologiche (per esempiu, genetica) è psicologichi (per esempiu, esperienze di a prima zitiddina) di una persona cum'è fattori di vulnerabilità. Questi fattori predisposti sò pensati per interagisce cù altri fatturi di moderazione cum'è per esempiu stili di coping o preghjudizii in Internet. Sicondu u mudellu, a co-occurrence è l'interazzione di fatturi sfavore portanu à una situazione in quale - da a perspettiva cognitiva è emotiva di una persona - l'usu di l'Internet hè favorevule. Se l'usu di l'Internet hè percivutu cum'è una gratificazione, i mudelli psicologichi interni (per esempiu, preghjudizii) ponu purtà à una intelligenza di cumu l'usu compulsivu di l'Internet hè rinfurzatu. Questu rinforza l'usu di l'Internet in situazioni futuri simili chì risultanu in mudelli di comportamentu maladattivi.

Cù a perdita di cuntrollu di l'usu di l'Internet è cunsequenze negative emergenti per a vita di ogni ghjornu, si sviluppa un disordine specificu di l'usu di l'Internet. As Brand et al. (2016b) menzionatu, cunsiderendu i basamenti genetichi cum'è fattori predisposti per l'emergenza di disordini specifichi di l'usu di l'Internet, i risultati di u presente studiu (cun ​​​​cunsideru particulari à Table 12) pò esse usatu per custruisce ipotesi dirette specifiche nantu à quale molécule o basamenti genetichi moleculari cuntribuiscenu à l'emergenza di disordini specifichi di l'usu di l'Internet. Per esempiu, i circuiti neuronali per a tristezza sò cunnisciuti per esse regulati da u neuropeptide oxytocin (Panksepp, 1998b). Cume a tristezza hè stata ligata cù u puntuatu generale GPIUS-2 è i so subfacets cum'è a regulazione di l'umore in u presente studiu, i livelli di oxytocin (bassu) puderanu esse un fattore predispunente chjave per l'emergenza di l'addiction à Internet à u livellu endocrinologicu, ma ancu geneticu moleculare. Per esempiu, una bassa empatia, cù pussibuli ligami à l'ossitocina, hè assuciata à una dipendenza da Internet più alta (Melchers et al., 2015). Cusì, l'oxytocin hè un candidatu interessante per esse pruvatu in u travagliu futuru (ancu in u cuntestu di u mudellu I-PACE). Inoltre, noi, è ancu Brand et al. (2016b), anu digià nutatu chì e risposti affettivi ghjucanu un rolu impurtante, quandu una persona cunnessa à Internet hè cunfruntatu cù un cue in Internet. I sistemi emotivi primari ponu causalmente suscitare reazioni emotive pertinenti. Dunque, da questa perspettiva, u presente studiu pò aiutà à rilancià u mudellu I-PACE cù e circustanze di a vita. Per favurizà tali cunnessione, vulemu dà un esempiu di cumu Table 12 pò esse usatu in generale. Avemu dimustratu sopra chì bassa CARE, è alta TRISTE / PURA predice a dipendenza generale da Internet. Siccomu l'ossitocina neuropeptide ghjoca un rolu impurtante in i circuiti neuronali sottumessi à CARE (facilitazione) è TRISTEZZA (inibizione), ma ancu in a dimensione FEAR (inibizione), l'amministrazione di l'ossitocina puderia aiutà à cambià questi circuiti per riduce a TRISTE è a PURA, mentri rinfurzà a CARE è l'esplorazione, a creatività è l'apertura extravertita à l'esperienza (De Dreu et al., 2015) cù a cunsiguenza di impegnà sempre più in interazzione cù e persone in a vita "reale" mentre riduce simultaneamente l'interazzione suciale in linea.

In questu cuntestu hè nutate chì l'ossitocina hè stata trovata per attenuà i sintomi autistici (Hollander et al., 2007; Guastella et al., 2010) è facilità a ricunniscenza di l'emozioni (Domes et al., 2007). Siccomu l'addiction à Internet hè stata ancu assuciata à una bassa empatia (Melchers et al., 2015), l'ossitocina puderia migliurà a cognizione suciale in l'interazzione faccia à faccia in preferenza à u discorsu suciale in linea menu persunale. In più, cù l'ANPS, si pò ancu ligà diversi punti di forza è debulezza di u sistema emutivu primariu à aspetti specifichi di l'addiction à Internet (è micca solu i punteggi GPIUS-2 in generale). Per esempiu, cum'è a dimensione di TRISTEZZA hè ligata à l'aspettu di a regulazione di l'umore è a preoccupazione cognitiva, l'amministrazione di l'ossitocina puderia in particulare avè un effettu terapeuticu pusitivu nantu à queste facette di l'addiction à Internet. Per qualchi evidenza empirica preliminare nantu à un ligame trà l'ossitocina è a dipendenza da Internet vede l'associazione genetica riportata trà a variazione di u genu OXTR è a dipendenza da Internet in u documentu di cunferenza da Sariyska et al. (2016).

Certi limitazioni anu da esse cunsideratu. Prima di tuttu, u marcu teoricu attuale hè stata derivata da un studiu chì utilizeghja questionarii senza a valutazione di variàbili biologichi in i participanti prisenti. Inoltre, a valutazione di l'autore-rapportu di i so sistemi emotivi primari hè un approcciu indirettu à u so mondu emutivu, in una certa manera hè un accostu cognitivu à e nostre emozioni. Davis è Panksepp (2011; p. 1952) dicenu cusì: "interpretemu e scale ANPS cum'è approssimazioni terziarii (mediate da u pensamentu) di l'influenza di i diversi sistemi emotivi primari in a vita di e persone". U sviluppu di e misure più dirette di l'attività emotiva hè chjaramente di alta rilevanza. Un'altra preoccupazione riguarda i diversi quadri neuroscientificu chì mette in risaltu l'enorme rilevanza di e zone cerebrali neocorticali cum'è a corteccia prefrontale dorso-laterale è a corteccia prefrontale mediale - i "sedi" di u funziunamentu esecutivu è a regulazione di l'emozioni in u cervellu umanu.Davis è Panksepp (2000). Chjaramente, a nostra strada per u studiu molekulari di l'addiction à Internet hè limitata, postu chì quì avemu destinatu solu u latu emotivo di stu disordine. Diversi facetti di stile cognitivu anu da esse integrati in u travagliu futuru. Un altru prublema nasce da evidenza in Table 12: ANGER ùn era micca fortemente ligatu in u nostru settore di dati à i facetti valutati di l'addiction à Internet, anche se parevanu alcune correlazioni significative, chì parevanu più direttamente ligati à sovrapposizioni cù altri sistemi emotivi primari. (di più nota: LUST ùn hè micca stata valutata postu chì ùn hè micca inclusa in l'ANPS). Tuttavia, cum'è nutatu prima, pò esse d'interessu / impurtanza per valutà e tendenze addictive di i pazienti in settori distinti di l'usu di Internet, cum'è a dipendenza da pornografia in linea, chì pò esse intimamente in relazione cù i circuiti LUST (per esempiu, Brand et al., 2016a). Inoltre, Internet Gaming Disorder pò avè ligami cù ghjochi video in prima persona in linea (Montag et al., 2011a), chì pò esse ligata à l'eccitazione eccessiva di a dimensione di personalità RAGE / irritabilità (Montag et al., 2012b).

Infine, rifletteremu brevemente nantu à un novu disordine emergente di l'età moderna di cumunicazione elettronica - a dipendenza da smartphone (per infurmazioni supplementari nantu à l'usu è a personalità di u smartphone, vede Montag et al., 2015c). Cum'è delineatu ancu da Kwon et al. (2013a,b) a sovrapposizione trà l'Internet è l'addiction à i smartphones si stende intornu à correlazioni di 0.50 (da quì 25% di a varianza spartuta), suggerendu chì a strada di strada conceptuale riassunta quì pò esse trasferibile, in una certa misura, à l'usu eccessivu di altri media elettrici interattivi, in particulare smartphones. Per più discussioni di cumu un approcciu ANPS à a valutazione di personalità pò rapprisintà un quadru interessante per u studiu neuroscientificu di l'addiction à Internet / smartphone vede. Montag è Walla (2016). Infatti, avemu digià cullucatu qualchi dati nantu à a dipendenza da smartphone da tutti i participanti; per quessa, spartemu mudelli di correlazione trà a dipendenza da smartphone è l'ANPS in Table 13 di sta carta. Questu permette à i lettori di applicà a stessa strategia cum'è descritta in Table 12 per stabilisce l'ipotesi nantu à a basa moleculare di a dipendenza da smartphone. Cum'è cù l'addiction à l'Internet, sia FEAR sia TRISTESSE mostranu a più alta correlazione cù i punteggi di dipendenza da smartphone. Cume a dipendenza da Internet è a dipendenza da smartphone sparte u 24% di a varianza in u nostru settore di dati (correlazione di r = 0.49 trà u GPIUS-2 generale è u score Smartphone Addiction Scale (SAS), l'associazioni SADNESS è FEAR parenu falà in a varianza cumuni di correlazioni di dipendenza da smartphone / Internet. U SAS hè statu publicatu originariamente da Kwon et al. (2013b). I coerenti interni per i dati di u questionariu prisenti sò i seguenti: puntuazione totale SAS α = 0.995, disturbi di a vita di ogni ghjornu α = 0.841, anticipazione positiva α = 0.874, ritirata = 0.829, relazione orientata à u ciberspaziu α = 0.826, overuse α = 0.754, tolleranza α = 0.823.

 
TABLE 13
www.frontiersin.org 
Tabella 13. Correlazioni parziali trà l'ANPS è a Scala di Addiction Smartphone corrette per l'età in tutta a mostra.

cunchiusioni

U presente studiu hà dimustratu l'utilità di l'ANPS per capisce e differenze individuali in a dipendenza da Internet. Cunsiderendu e correlazioni trà l'ANPS è u GPIUS-2, stu travagliu furnisce a prima strada per u studiu moleculare di l'addiction à Internet. Cridemu chì u travagliu prisenti, ancu s'ellu offre una nova personalità è un quadru teoricu, hè ancu arricchitu, per esse cunnessu cù mudelli dighjà esistenti cum'è l'I-PACE.

Contributions Autor

CM è JP cuncepìu u studiu è hà scrittu u protocolu. L'autore CM hà fattu a ricerca di letteratura, l'autore CS hà realizatu l'analisi statistiche è a formattazione di u manuscrittu. L'autori CM è CS anu scrittu u manuscrittu. L'autore BB hà datu più insights è verificatu tuttu u manuscrittu. Ancu l'autore JP hà travagliatu annantu à u primu bozza è rivisatu di u manuscrittu, hà furnitu insights preziosi supplementari è verificatu u manuscrittu.

Funding

A pusizione di CM hè finanziata da una borsa di Heisenberg attribuita à ellu da a Fundazione di Ricerca Tedesca (DFG, MO 2363/3-1). Inoltre, u studiu hè statu finanziatu da una cuncessione di a Fundazione di Ricerca Tedesca (DFG MO2363/2-1) attribuita à CM per studià a basa biologica di a dipendenza da Internet.

Declarazione di Conflict of Interest

I autori dicianu chì a ricerca hè stata capunanzata in l'assenza di qualsiasi relazioni cummerciale o finanziarii chì puderia esse interpretatu com'è un cunflittu di interessu interessanti.

Footnotes

Vede ancu

Ali, R., Jiang, N., Phalp, K., Muir, S., è McAlaney, J. (2015). "U requisitu emergente per l'etichette di dipendenza digitale", in Cunferenza Internaziunale di Travagliu nantu à l'Ingenieria di Requisiti: Fundazione per a Qualità di u Software (Cham: Springer International Publishing), 198–213.

Atmaca, M. (2007). Un casu di usu problematicu di Internet trattatu bè cù una cumminazione SSRI-antipsicòtica. prug. Neuro Psicofarmacolu. Biol. Psichiatria 31, 961 – 962. doi: 10.1016 / j.pnpbp.2007.01.003

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu

Basiaux, P., le Bon, O., Dramaix, M., Massat, I., Souery, D., Mendlewicz, J., et al. (2001). Prufessu di personalità di Temperamentu è Inventariu di Caratteri (TCI) è sub-tiping in i pazienti alcolu: un studiu cuntrullatu. Alcohol Alcohol. 36, 584-587. doi: 10.1093/alcalc/36.6.584

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Billieux, J. (2012). Usu problematicu di u telefuninu: una rivista di letteratura è un mudellu di percorsi. Curr. Psichiatria Rev. 8, 299-307. doi: 10.2174 / 157340012803520522

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Bortz, J. (2005). Statistiche für Human- und Sozialwissenschaftler. Heidelberg: Springer-Medizin.

Google Scholar

Brand, M., Snagowski, J., Laier, C., è Maderwald, S. (2016a). L'attività di striatum ventrale quandu si vede e foto pornografiche preferite hè correlata cù sintomi di dipendenza da pornografia in Internet. Neuroimage 129, 224-232. doi: 10.1016 / j.neuroimage.2016.01.033

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Brand, M., Young, KS, è Laier, C. (2014). Cuntrolu prefrontale è dipendenza da Internet: un mudellu teoricu è rivisione di i risultati neuropsicologichi è di neuroimaging. Front. Hum. Neurosci. 8: 375. doi: 10.3389 / fnhum.2014.00375

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Brand, M., Young, KS, Laier, C., Wölfling, K., è Potenza, MN (2016b). Integrazione di cunsiderazioni psicologiche è neurobiologiche in quantu à u sviluppu è u mantenimentu di disordini specifichi di l'usu di l'Internet: un mudellu d'Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE). Neurosci. Biobehav. Rev. 71, 252-266. doi: 10.1016 / j.neubiorev.2016.08.033

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Camardese, G., De Risio, L., Di Nicola, M., Pizi, G., and Janiri, L. (2012). Un rolu per a farmacoterapia in u trattamentu di "addiction à Internet". Clin. Neurofarmacolu. 35, 283–289. doi: 10.1097/WNF.0b013e31827172e5

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Camardese, G., Leone, B., Walstra, C., Janiri, L., è Guglielmo, R. (2015). "Trattamentu farmacologicu di a dipendenza da Internet", in Internet Addiction, eds C. Montag è M. Reuter (Cham: Springer International Publishing), 151-165.

Google Scholar

Caplan, SE (2010). Teoria è misurazione di l'usu di Internet problematicu generalizatu: un approcciu in dui passi. Comput. Hum. Behav. 26, 1089 – 1097. doi: 10.1016 / j.chb.2010.03.012

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Davis, KL, è Panksepp, J. (2011). I fundamenti emotivi di u cervellu di a personalità umana è e scale di personalità di a neuroscienza affettiva. Neurosci. Biobehav. Rev. 35, 1946-1958. doi: 10.1016 / j.neubiorev.2011.04.004

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Davis, KL, Panksepp, J., è Normansell, L. (2003). Scale di personalità di a neuroscienza affettiva: dati normativi è implicazioni. Neuropsicoanalisi 5, 57-69. doi: 10.1080 / 15294145.2003.10773410

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Davis, RA (2001). Un mudellu cognitivu-cumportamentale di usu patologicu di Internet. Comput. Hum. Behav. 17, 187–195. doi: 10.1016/S0747-5632(00)00041-8

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

De Dreu, CK, Baas, M., è Boot, NC (2015). L'ossitocina permette a ricerca di novità è a prestazione creativa attraversu un approcciu upregulated: evidenza è strade per a ricerca futura. Wiley Interdiscipl. Rev. 6, 409-417. doi: 10.1002/wcs.1354

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Domes, G., Heinrichs, M., Michel, A., Berger, C., è Herpertz, SC (2007). L'ossitocina migliora a "lettura di a mente" in l'omu. Biol. Psiquiatria 61, 731-733. doi: 10.1016 / j.biopsych.2006.07.015

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Dong, G., è Potenza, MN (2014). Un mudellu cognitivu-comportamentale di u disordine di u ghjocu in Internet: basi teorichi è implicazioni cliniche. J. Psychiatr. Res. 58, 7-11. doi: 10.1016 / j.jpsychires.2014.07.005

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Edmonds, GW, Jackson, JJ, Fayard, JV, è Roberts, BW (2008). Hè u destinu di u caratteru, o ci hè ancu a speranza di cambià a mo persunità? Soc. Personale. Psiculu. Bussola 2, 399 – 413. doi: 10.1111 / j.1751-9004.2007.00037.x

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Farinelli, M., Panksepp, J., Gestieri, L., Leo, MR, Agati, R., Maffei, M., et al. (2013). CERCA è depressione in i malati d'ictus: un studiu esplorativu. J. Clin. Exp. Neuropsicu. 35, 348-358. doi: 10.1080 / 13803395.2013.776009

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Geir, P., Selsbakk, JM, Theresa, W., è Sigmund, K. (2014). Pruvate diverse versioni di e scale di personalità di a neuroscienza affettiva in un campione clinicu. U paese unu 9: e109394. doi: 10.1371 / journal.pone.0109394

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Felten, A., Montag, C., Markett, S., Walter, NT, è Reuter, M. (2011). A dispunibilità di dopamina determinata geneticamente predice a dispusizione per a depressione. Brain Behav. 1, 109-118. doi: 10.1002/brb3.20

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Goldstein, RZ, Craig, A. D, Bechara, A., Garavan, H., Childress, AR, Paulus, MP, et al. (2009). U neurocircuitru di l'insight insight in a dipendenza da droghe. Trends Cogn. Sci. 13, 372-380. doi: 10.1016/j.tics.2009.06.004

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Guastella, AJ, Einfeld, SL, Gray, KM, Rinehart, NJ, Tonge, BJ, Lambert, TJ, et al. (2010). L'ossitocina intranasale mellora a ricunniscenza di l'emozioni per i ghjovani cù disordini di spettru autismu. Biol. Psiquiatria 67, 692-694. doi: 10.1016 / j.biopsych.2009.09.020

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Ha, JH, Yoo, HJ, Cho, IH, Chin, B., Shin, D., è Kim, JH (2006). A comorbidità psichiatrica valutata in i zitelli è l'adulescenti coreani chì schernu pusitivi per a dipendenza da Internet. J. Clin Psichiatria 67, 821–826. doi: 10.4088/JCP.v67n0517

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Hahn, E., Reuter, M., Spinath, FM, è Montag, C. (2017). Addiction à l'Internet è e so facette: u rolu di a genetica è a relazione cù l'autodirezzione. Addict. Behav. 65, 137 – 146. doi: 10.1016 / j.addbeh.2016.10.018

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Han, DH, Lee, YS, Yang, KC, Kim, EY, Lyoo, IK, è Renshaw, PF (2007). Geni di dopamina è dipendenza di ricumpensa in l'adulescenti cù un ghjocu eccessivu di video game in Internet. J. Addict. Med. 1, 133–138. doi: 10.1097/ADM.0b013e31811f465f

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Hardie, E., è Tee, MY (2007). Usu eccessivu di Internet: u rolu di a personalità, a solitudine è e rete di supportu suciale in a dipendenza da Internet. Aust. J. Emerg. Tecnulugia. Soc. 5, 34-47.

Google Scholar

Hollander, E., Bartz, J., Chaplin, W., Phillips, A., Sumner, J., Soorya, L., et al. (2007). L'ossitocina aumenta a retenzioni di a cognizione suciale in l'autismu. Biol. Psiquiatria 61, 498-503. doi: 10.1016 / j.biopsych.2006.05.030

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Hou, H., Jia, S., Hu, S., Fan, R., Sun, W., Sun, T., et al. (2012). I trasportatori di dopamina striatale ridotti in e persone cun disordine di dipendenza da Internet. J. Biomed. Biotecnologia. 2012:854524. doi: 10.1155/2012/854524

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Internetworldstats (2016). Statistiche di l'usu di l'Internet - L'Internet Big Picture. Disponibile online à: www.internetworldstats.com/stats.htm. Accessu u 05 di settembre di u 2016

Karterud, S., Pedersen, G., Johansen, M., Wilberg, T., Davis, K., è Panksepp, J. (2016). Tratti emotivi primari in i malati cù disordini di personalità. Pers. Ment. Salute. 10, 261-273. doi: 10.1002/pmh.1345

Testu Cuntrullate Chjucu

Kim, SH, Baik, SH, Park, CS, Kim, SJ, Choi, SW, è Kim, SE (2011). Riduzzione di i receptori di dopamina striatale D2 in e persone cun dipendenza da Internet. Neuroreport 22, 407–411. doi: 10.1097/WNR.0b013e328346e16e

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Ko, CH, Yen, JY, Yen, CF, Chen, CS, Weng, CC, è Chen, CC (2008). L'associazione trà l'addiction à Internet è l'usu problematicu di l'alcohol in l'adulescenti: u mudellu di cumpurtamentu problematicu. Cyberpsychol. Behav. 11, 571 – 576. doi: 10.1089 / cpb.2007.0199

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Kwon, M., Kim, DJ, Cho, H., è Yang, S. (2013a). A scala di addiction smartphone: sviluppu è validazione di una versione corta per l'adulescenti. U paese unu 8: e83558. doi: 10.1371 / journal.pone.0083558

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Kwon, M., Lee, JY, Won, WY, Park, JW, Min, JA, Hahn, C., et al. (2013b). Sviluppu è validazione di una scala di dipendenza da smartphone (SAS). U paese unu 8: e56936. doi: 10.1371 / journal.pone.0056936

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Levy, R., è Goldman-Rakic, PS (2000). "Segregazione di funzioni di memoria di travagliu in a corteccia prefrontale dorsolaterale", in Cuntrollu Esecutivu è u Lobe Frontale: Problemi attuali, eds WX Schneider, AM Owen, è J. Duncan (Berlin: Springer), 23-32.

Markett, S., Montag, C., è Reuter, M. (2014). A favore di u cumpurtamentu: nantu à l'impurtanza di i paradigmi sperimentali in a prova di e previsioni da a teoria di a sensibilità di rinforzu di Gray. Fronte. Syst. Neurosci. 8:184. doi: 10.3389/fnsys.2014.00184

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Melchers, M., Li, M., Chen, Y., Zhang, W., è Montag, C. (2015). L'empatia bassa hè assuciata da l'usu problematicu di Internet: evidenza empirica di a Cina è di a Germania. Asiaticu J. Psichiatru. 17, 56 – 60. doi: 10.1016 / j.ajp.2015.06.019

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C. (2014). U fattore neurotroficu derivatu da u cervellu è a personalità. Avv. Biol 2014:719723. doi: 10.1155/2014/719723

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., Bey, K., Sha, P., Li, M., Chen, YF, Liu, WY, et al. (2015b). Hè significativu di distingue trà l'addiction generalizata è specifica di l'Internet? Evidenza da un studiu interculturale da Germania, Svezia, Taiwan è Cina. Asia Pac. Psichiatria 7, 20-26. doi: 10.1111/appy.12122

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., Błaszkiewicz, K., Sariyska, R., Lachmann, B., Andone, I., Trendafilov, B., et al. (2015c). L'usu di u smartphone in u 21u seculu: quale hè attivu in WhatsApp? BMC Res. Notes 8:331. doi: 10.1186/s13104-015-1280-z

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., Duke, É., è Reuter, M. (2015a). "Un breve riassuntu di e scuperte neuroscientifica nantu à a dipendenza da Internet", in Internet Addiction, eds C. Montag è M. Reuter (Cham: Springer International Publishing), 131-139.

Google Scholar

Montag, C., Fiebach, CJ, Kirsch, P., è Reuter, M. (2011b). L'interazione di 5-HTTLPR è una variazione di u genu di u receptore di l'ossitocina influenza l'emotività negativa. Biol. Psiquiatria 69, 601-603. doi: 10.1016 / j.biopsych.2010.10.026

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., Flierl, M., Markett, S., Walter, N., Jurkiewicz, M., è Reuter, M. (2011a). Addiction à Internet è personalità in i video gamers in prima persona. J. Media Psychol. 23, 163–173. doi: 10.1027/1864-1105/a000049

Testu Cuntrullate Chjucu

Montag, C., Hahn, E., Reuter, M., Spinath, FM, Davis, K., è Panksepp, J. (2016). U rolu di a natura è a nutrizione per e differenze individuali in i sistemi emotivi primari: evidenza da un studiu gemellare. U paese unu 11: e0151405. doi: 10.1371 / journal.pone.0151405

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., Jurkiewicz, M., è Reuter, M. (2010). L'autodirezzione bassa hè un predittore megliu per l'usu problematicu di l'internet chì l'altu neurotisimu. Comput. Hum. Behav. 26, 1531 – 1535. doi: 10.1016 / j.chb.2010.05.021

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., Kirsch, P., Sauer, C., Markett, S., è Reuter, M. (2012a). U rolu di u genu CHRNA4 in a dipendenza da Internet: un studiu di cuntrollu di casu. J. Addict. Med. 6, 191–195. doi: 10.1097/ADM.0b013e31825ba7e7

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., è Panksepp, J. (2016). Primal fundamenti espressivi emotivi-affettivi di l'espressione facciale umana. mutivu. Emotu. 40, 760–766. doi: 10.1007/s11031-016-9570-x

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., è Reuter, M. (2014). Disentangling a basa genetica moleculare di a personalità: da monoamine à neuropeptidi. Neurosci. Biobehav. Rev. 43, 228-239. doi: 10.1016 / j.neubiorev.2014.04.006

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., è Reuter, M. (2015a). Internet Addiction. Cham: Springer International Publishing.

Google Scholar

Montag, C., è Reuter, M. (2015b). "Genetica moleculare, personalità è dipendenza da Internet", in Addiction à l'Internet, eds C. Montag è M. Reuter (Cham: Springer International Publishing), 93-109.

Google Scholar

Montag, C., Reuter, M., Jurkiewicz, M., Markett, S., è Panksepp, J. (2013). Imaging a struttura di u cervellu ansioso umanu: una rivista di scuperte da a psiculugia di a personalità neuroscientifica. Rev Neurosci. 24, 167-190. doi: 10.1515/revneuro-2012-0085

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., è Walla, P. (2016). Carpe diem invece di perde a vostra mente suciale: oltre l'addiction digitale è perchè tutti soffremu di l'overuse digitale. Psiculu Cogent. 3: 1157281. doi: 10.1080/23311908.2016.1157281

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Montag, C., Weber, B., Trautner, P., Newport, B., Markett, S., Walter, NT, et al. (2012b). U ghjocu eccessivu di ghjoculi video viulenti in prima persona ammortizza l'attività cerebrale in risposta à stimuli emotivi? Biol. Psychol. 89, 107 – 111. doi: 10.1016 / j.biopsycho.2011.09.014

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Orri, M., Rouquette, A., Pingault, J.-B., Barry, C., Herba, C., Côté, SM, et al. (2016). Invarianza di misurazione longitudinale è sessuale di e scale di personalità di a neuroscienza affettiva. Valutazione. doi: 10.1177/1073191116656795. [Epub prima di stampa].

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Panksepp, J. (1998a). Disturbi d'iperattività di deficit d'attenzione, psicostimulanti, è intolleranza di u ghjocu di a zitiddina: una tragedia in a creazione? Curr. Dir. Psychol. Sci. 7, 91–98. doi: 10.1111/1467-8721.ep10774709

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Panksepp, J. (1998b). Neuroscienza affettiva: i fundamenti di e emozioni umane è animali. Oxford: Stampa di l'Università.

Google Scholar

Panksepp, J. (2005). Cuscenza affettiva: sentimenti emotivi core in animali è umani. Cuncenti. Cognizione. 14, 30-80.

PubMed Abstract | Google Scholar

Panksepp, J. (2008). Ghjucà, ADHD, è a custruzzione di u cervellu suciale: a prima classa ogni ghjornu deve esse recess? Am. J. Ghjucà 1, 55-79.

Google Scholar

Panksepp, J. (2011). Decodifica di a neuroscienza affettiva cross-specie di l'esperienze affettive primarie di l'omu è l'animali rilativi. U paese unu 6: e21236. doi: 10.1371 / journal.pone.0021236

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Panksepp, J., è Biven, L. (2012). L'Archeologia di a Mente: Origini Neuroevoluzioni di l'Emozioni Umani. Serie Norton nantu à a Neurobiologia Interpersonale. New York, NY: WW Norton & Company.

Panksepp, J., Burgdorf, J., Turner, C., è Gordon, N. (2003). Modellazione di l'eccitazione di tippu ADHD cù danni unilaterali di a corteccia frontale in i rati è effetti beneficii di a terapia di ghjocu. Cervello Cogn. 52, 97–105. doi: 10.1016/S0278-2626(03)00013-7

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Petry, NM, è O'Brien, CP (2013). Disordine di ghjocu in Internet è u DSM-5. Addiction 108, 1186-1187. doi: 10.1111/add.12162

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Pierce, RC, è Kumaresan, V. (2006). U sistema di dopamine mesolimbicu: a via finale cumuna per l'effettu di rinforzamentu di droghe d'abusu? Neurosci. Biobehav. Rev. 30, 215-238. doi: 10.1016 / j.neubiorev.2005.04.016

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Pingault, JB, Pouga, L., Grèzes, J., è Berthoz, S. (2012). Determinazione di endofenotipi emotivi: una validazione di e scale di personalità di a neuroscienza affettiva è altre prospettive. Psychol. Valuta. 24, 375 – 385. doi: 10.1037 / a0025692

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Plieger, T., Montag, C., Felten, A., è Reuter, M. (2014). U polimorfismu di u trasportatore di serotonina (5-HTTLPR) è a personalità: stile di risposta cum'è un novu endofenotipu per l'ansietà. Int. J. Neuropsychopharmacol. 17, 851-858. doi: 10.1017 / S1461145713001776

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Reuter, M., Cooper, AJ, Smillie, LD, Markett, S., è Montag, C. (2015). Una nova misura per a teoria di a sensibilità di rinforzu rivista: criteri psicometrici è validazione genetica. Fronte. Syst. Neurosci. 9:38. doi: 10.3389/fnsys.2015.00038

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Reuter, M., Weber, B., Fiebach, CJ, Elger, C., è Montag, C. (2009). A basa biologica di a rabbia: associazioni cù u gene codificante per DARPP-32 (PPP1R1B) è cù u voluminu di l'amigdala. Behav. Brain Res. 202, 179 – 183. doi: 10.1016 / j.bbr.2009.03.032

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Sariyska, R., Lachmann, B., Reuter, M., Cheng, C., Gnisci, A., Kaliszewska-Czeremska, K., et al. (2016). L'usu di l'Internet: influenze moleculari di una variante funziunale nantu à u genu OXTR, a motivazione daretu à l'usu di l'Internet, è e specificità interculturali. Pers. Individuale. Dif. 101, 512. doi: 10.1016/j.paid.2016.05.286

Testu Cuntrullate Chjucu

Sariyska, R., Reuter, M., Bey, K., Sha, P., Li, M., Chen, YF, et al. (2014). Autostima, personalità è dipendenza da Internet: un studiu di paragone interculturale. Pers. Individuale. Dif. 61, 28 – 33. doi: 10.1016 / j.paid.2014.01.001

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Sariyska, R., Reuter, M., Lachmann, B., è Montag, C. (2015). U disordine di deficit d'attenzione / iperattività hè un predittore megliu per l'usu problematicu di l'Internet da a depressione: evidenza da Germania. J. Addict. Res. Là. 6:209. doi: 10.4172/2155-6105.1000209

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Sindermann, C., Li, M., Sariyska, R., Lachmann, B., Duke, É., Cooper, A., et al. (2016). U 2D: 4D-Ratio è neuroticism rivisitati: evidenza empirica da Germania è Cina. Front. Psychol. 7: 811. doi: 10.3389 / fpsyg.2016.00811

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Suissa, AJ (2013). U ghjocu è l'addiction cibernetica cum'è un prublema suciale: alcuni punti di riferimentu psicosociale. Can. Soc. U travagliu Rev. 30, 83-100.

Google Scholar

Tao, R., Huang, X., Wang, J., Zhang, H., Zhang, Y., è Li, M. (2010). Criterii di diagnosticu pruposti per a dipendenza da Internet. Addiction 105, 556 – 564. doi: 10.1111 / j.1360-0443.2009.02828.x

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Thenu, CT, è Keerthi, S. (2013). Prevalenza di a dipendenza digitale è l'usu di i dispositi digitali da i studienti. EXCEL Int. J. Multidisciplinary Manag. stud. 3, 118-128.

Google Scholar

Vink, JM, van Beijsterveldt, TC, Huppertz, C., Bartels, M., è Boomsma, DI (2015). Eredità di l'usu compulsivu di Internet in l'adulescenti. Addict. Biol. 21, 460-468. doi: 10.1111/adb.12218

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Volkow, ND, Wang, GJ, Maynard, L., Fowler, JS, Jayne, B., Telang, F., et al. (2002). Effetti di a disintossicazione di l'alcoolu nantu à i receptori di dopamina D2 in l'alcoolichi: un studiu preliminariu. Psichiatria Res. 116, 163–172. doi: 10.1016/S0925-4927(02)00087-2

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Yen, JY, Ko, CH, Yen, CF, Chen, CS, è Chen, CC (2009). L'associu trà l'usu dannosu di l'alcohol è a dipendenza da Internet trà i studienti universitari; paraguni di personalità. Psichiatria Clin. Neurosci. 63, 218 – 224. doi: 10.1111 / j.1440-1819.2009.01943.x

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Yen, JY, Ko, CH, Yen, CF, Wu, HY, è Yang, MJ (2007). I sintomi psichiatrici comorbidi di l'addiction à Internet: deficit d'attenzione è disordine di iperattività (ADHD), depressione, fobia suciale è ostilità. J. Adolesc. Salute, 41, 93-98. doi: 10.1016/j.jadohealth.2007.02.002

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Yoo, HJ, Cho, SC, Ha, J., Yune, SK, Kim, SJ, Hwang, J., et al. (2004). Sintomi di iperattività di deficit d'attenzione è dipendenza da Internet. Psichiatria Clin. Neurosci. 58, 487 – 494. doi: 10.1111 / j.1440-1819.2004.01290.x

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Young, KS (1996). Psiculugia di l'usu di l'urdinatore: XL. Usu addictivu di l'Internet: un casu chì rompe u stereotipu. Psychol. Rep 79, 899 – 902. doi: 10.2466 / pr0.1996.79.3.899

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Young, KS (1998a). Addiction à Internet: l'emergenza di un novu disordine clinicu. Cyberpsychol. Behav. 1, 237 – 244. doi: 10.1089 / cpb.1998.1.237

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Young, KS (1998b). Caught in the Net: Cumu ricunnosce i segni di l'addiction à Internet - è una strategia vincente per a ricuperazione. New York, NY: John Wiley & Sons.

Google Scholar

Young, KS, è Rogers, RC (1998). A relazione trà a depressione è a dipendenza da Internet. Cyberpsychol. Behav. 1, 25 – 28. doi: 10.1089 / cpb.1998.1.25

Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

Zhou, Y., Lin, FC, Du, YS, Zhao, ZM, Xu, JR, è Lei, H. (2011). Anormalità di a materia grisa in a dipendenza da Internet: un studiu di morfometria basatu in voxel. Eur. J. Radiol. 79, 92-95. doi: 10.1016/j.ejrad.2009.10.025

PubMed Abstract | Testu Cuntrullate Chjucu | Google Scholar

 

Parole chjave: ANPS, sistemi emotivi primari, dipendenza da Internet, dipendenza digitale, Panksepp, GPIUS-2, personalità, dipendenza da smartphone

Citation: Montag C, Sindermann C, Becker B è Panksepp J (2016) Un quadru di neuroscienza affettiva per u studiu moleculare di l'addiction à Internet. Fronte. Psiculol. 7: 1906. doi: 10.3389/fpsyg.2016.01906

Ricevutu: 07 settembre 2016; Acceptatu: 21 Novembre 2016;
Publicatu: 16 dicembre 2016.

A cura di:

Natalie Ebner, Università di Florida, USA

Revu da:

Mario F. Juruena, King's College London School of Medicine, UK
Matthias Brand, Università di Duisburg-Essen, Germania

Copyright © 2016 Montag, Sindermann, Becker è Panksepp. Questu hè un articulu d'accessu apertu distribuitu sottu i termini di u Creative Commons Attribution License (CC BY). L'ughjettu, distribuzione o ripruduzione in altri fori hè permessa, dapoi chì l'autori (i) o licenze originale sò accreditati è chì a publicazione uriginali in questa alive hè cita, in accordu di l'accademica accettata. Ùn ponu utilizate, distribuzione o ripruduzione hè permessa chì ùn cumpene micca questi termini.

*Correspondenza: Christian Montag, [email prutettu]

Questi autori anu cuntribuitu à u travagliu in quantu.