Disordinazione di u Gaming: U so delineamentu cum'è una condicione impurtante per u diagnosticu, a gestione è a prevenzione (2017)

J Behav Addict. 2017 Aug 17: 1-9. doi: 10.1556 / 2006.6.2017.039.

Saunders JB1, Hao W2, Long J2, Re DL3, Mann K4, Fauth-Bühler M4, Rumpf HJ5, Bowden-Jones H6, Rahimi-Movaghar A7, Chung T8, Chan E9, Bahar N10, Achab S11, Lee HK12, Potenza M13, Petri N14, Spritzer D15, Ambekar A16, Derevensky J17, Griffiths MD18, Pontes HM18, Kuss D18, Higuchi S19, Mihara S19, Assangangkornchai S20, Sharma M21, Kashef AE22, Ip P23, Farrell M24, Scafatu E25, Carragher N26, Poznyak V26.

astrattu

Online gaming has greatly increased in popularity in recent years, and with this has come a multiplicity of problems due to excessive involvement in gaming. Gaming disorder, both online and offline, has been defined for the first time in the draft of 11th revision of the Classificazione Internaziunale di e malatie (ICD-11). National surveys have shown prevalence rates of gaming disorder/addiction of 10%–15% among young people in several Asian countries and of 1%–10% in their counterparts in some Western countries. Several diseases related to excessive gaming are now recognized, and clinics are being established to respond to individual, family, and community concerns, but many cases remain hidden. Gaming disorder shares many features with addictions due to psychoactive substances and with gambling disorder, and functional neuroimaging shows that similar areas of the brain are activated. Governments and health agencies worldwide are seeking for the effects of online gaming to be addressed, and for preventive approaches to be developed. Central to this effort is a need to delineate the nature of the problem, which is the purpose of the definitions in the draft of ICD-11.

Segni: di disordine di u jocu, dipendenza di i ghjoci, diagnosi, interventu

I MUVRINI

Stu documentu hè statu preparatu da un gruppu di clinichi è circadori chì anu participatu à diverse riunioni convocate da l'Organizazione Mondiale di a Salute (OMS) in risposta à a preoccupazione di i paesi membri per l'aumentu di i prublemi per via di i ghjoculi è soprattuttu i ghjoculi accede à Internet. è i dispositi elettronichi ("giochi in linea"). In parte, scrivimu in risposta à u cummentariu di Aarseth è i culleghi chì hè statu publicatu recentemente in questa rivista (Aarseth et al., 2016). Risponderemu à parechji di i so cumenti nantu à e descrizzioni di u disordine di u ghjocu chì sò stati publicati in forma di bozza da l'OMS in u sviluppu di l'ultima (11a) revisione di u Classificazione Internaziunale di e malatie (ICD-11) (Organizazione di a Salutazione Mundiale, 2016). In modu più largu, vulemu sprime a nostra preoccupazione per u tentativu di sti autori di sottovalutà – anzi trivialize – sti cundizioni. L'affirmazioni di l'autori, cum'è "... panicu morale annantu à u dannu di i video games" è "... l'inclusione di u Disordine di u Gaming ... pruvucarà un stigma significativu à i milioni di zitelli chì ghjucanu à i video games ..." ùn sò micca sustinuti è inutili. Questu hè equivalente à suggerisce chì, perchè milioni di persone cunsuma l'alcool senza prublemi, duvemu ignurà i danni manifestati (è a mortalità) chì nascenu da u so cunsumu per u timore di stigmatizà quelli chì ùn sò micca feriti. On note aussi qu'aucun des auteurs d'Aarseth et al.2016) u cummentariu hè basatu in Asia, induve i disordini di ghjoculi in linea sò particularmente prevalenti è esercitanu un pesu considerableu di dannu à i ghjovani è e so famiglie.

Prevalenza di Lusinghi eccessivu

Più di 60 studii epidemiologichi di pupulazioni generale è sottogruppi sò stati rappurtati in a literatura internaziunale (CHI, 2015). Parechji studii anu esaminatu i prublemi di l'usu di Internet cumpresi i ghjoculi in linea è altri più specificamente i ghjoculi in linea. Un esempiu di u primu hè un sondaghju di sei nazioni in Asia chì hà dimustratu chì a prevalenza di l'usu problematicu di Internet trà l'adulescenti era trà 6% è 21% (Mak et al., 2014). In Cina, parechji sondaggi sò stati realizati, cù tassi di prevalenza per l'addiction à Internet di 10% -15% (China Youth Network Association, Republica Populari Chine, 2009). Un recente sondaghju di campionu aleatoriu di l'adulescenti chinesi hà riportatu una prevalenza di dipendenza da Internet di 10% (Wu et al., 2016). Tassi simili si trovanu in parechji altri paesi in Asia cù u 13% di l'adulescenti in Corea classificatu cum'è à risicu di "dipendenza eccessiva di Internet" (Ministeru di a Scienza, TIC è Pianificazione Futura, è l'Agenzia Naziunale di a Società di l'Informazione, 2015). A maiò parte, questu riflette i ghjoculi in linea (vede, per esempiu, Ministeri di l'Educazione è altri, Republica Populari Chine, 2013).

Studii specificamente nantu à i ghjoculi in Internet sò stati ancu signalati è una rivista sistematica nantu à studii epidemiologichi trasversali è longitudinali nantu à u disordine di i ghjoculi in Internet hè stata publicata recentemente (Mihara & Higuchi, in stampa). A prevalenza di u disordine in 37 studii trasversali largamente varieghja da 0.7% à 27.5%; era più altu trà i masci chè e femine in a maiò parte di i studii è tende à esse più altu trà i più ghjovani in quantu à i più vechji. In una analisi di quattru indagini recenti, a prevalenza di u disordine di u ghjocu in Internet DSM-5 era sottu à 1% (Przybylski, Weinstein, & Murayama, 2016). Quandu i studii individuali sò esaminati, a prevalenza si trova chì varieghja micca solu per età, ma assai impurtante per locu geugraficu, è hè intornu à u 10%-15% trà i ghjovani in i paesi di l'Asia orientale è di u Sud-Est.Achab et al., 2015). Trà i studienti 503 da duie scole secundarie in Hong Kong, u 94% anu utilizatu regularmente i video games o l'Internet, è quasi 16% scontranu i criterii per una probabile dipendenza da u ghjocu in cunfurmità cù a Scala di Addiction à u ghjocu. L'addiction à u ghjocu era significativamente più prubabile in i picciotti è significativamente assuciata cù (a) tempu mediu più longu di ghjocu à settimana, (b) periodi medii più longu di ghjocu, è (c) frequenza più alta di gastru soldi in ghjoculi (Wang et al., 2014). In a Republica di Corea, una recente indagine in linea hà truvatu chì u 14% di l'adulti scontranu i criteri pruposti DSM-5 per u disordine di i ghjoculi in Internet (Kim et al., 2016).

Trà i paesi d'Europa è di l'America di u Nordu, a prevalenza di u disordine di i ghjoculi in linea hè in diminuzione in generale, ma varieghja ancu assai, da sottu à 1% à 10%, cù a maiò parte di i studii chì trovanu tassi di prevalenza in i ghjovani trà 1% è 5% (Haagsma, Pieterse, & Peters, 2012; Lemmens, Valkenburg, & Gentile, 2015; Müller et al., 2015; Pontes & Griffiths, 2015; Rehbein, Kliem, Baier, Mößle, & Petry, 2015; Van Rooij, Schoenmakers, Vermulst, Van den Eijnden, & Van de Mheen, 2011). In Svizzera, una inchiesta naziunale di un campione rappresentativu di a pupulazione generale in u 2015 hà dichjaratu chì u disordine di u ghjocu hà affettatu u 15% di e persone di età trà 15 è 34 anni cum'è a principale attività problematica in linea (Addiction Suisse, 2015). Un studiu da parechji paesi europei suggerisce chì i disordini di u ghjocu in Internet sò in crescita (Kaess et al., 2016). In Iran, in un studiu di 564 studenti di settimu, 17% sò stati classificati cum'è addicted to computer games (Zamani, Kheradmand, Cheshmi, Abedi, & Hedayati, 2010); parechji studii di prevalenza sò attualmente realizati da u Centru Naziunale iranianu per Studii di Addiction. In Sudamerica è Africa, a prevalenza hè diminuita da 1% à 9% (Achab et al., 2015).

L'accurata metodulugia hè stata constantemente migliorata. Mentre i studii precedenti avianu campioni di cunvenzione, i recenti anu esaminatu campioni rapprisentanti da a pupulazione generale. In listessu modu, studii precedenti anu impiegatu teste di screening chì a provenienza hè di u campu di i disordini di sustanzia (è puderia cercà di cunfirmà e nozioni preconcepite di dipendenza). Studi successivi anu impiegatu strumenti di indagine chì ùn assumenu alcuna custruzzione teorica di dipendenza (Mazhari, 2012; Sun et al., 2012; Thatcher, Wretschko è Fisher, 2008). Inoltre, studii recenti anu aduttatu approcci diagnostichi sofisticati, cum'è l'analisi di classi latenti è identificanu un gruppu di individui chì soffrenu di l'usu problematicu di Internet (Rumpf et al., 2014; Wartberg, Kriston, Kammerl, Petersen è Thomasius, 2015) o gamers online addicted (Van Rooij et al., 2011). In questi studii, i gruppi problematichi sò stati identificati cù un accostu empiricu senza s'appoghjanu nantu à i punti di cutoff di questionarii. Questu dà più evidenza per l'esistenza di stu disordine indipendentemente da considerazioni teoriche, è chì a proporzione di individui chì soffrenu di disordine di i ghjoculi in Internet hè chjaramente di preoccupazione (Rehbein et al., 2015; Rumpf et al., 2014). Altri studii recenti (Lemmens et al., 2015; Rehbein et al., 2015) anu impiegatu articuli basati nantu à i criterii DSM-5 per u disordine di u ghjocu in Internet, l'ultime hè stata cuncepita per assicurà chì e persone chì rispondenu à cinque o più criteri sò sperimentate dannu clinicamente significativu in relazione à u ghjocu.

Carica di salute di u ghjocu eccessivu

Quelli di noi in a pratica clinica puderia vede bè cù l'assunzione in l'Aarseth et al.2016) cummentariu, micca sustinutu da alcuna evidenza, chì i prublemi di ghjocu rapprisentanu principarmenti un scontru trà e culture - trà i ghjovani Internet-savvy è i so anziani technologically phobic. Avemu vistu i ghjovani chì a so vita hè duminata da i ghjoculi in linea à u puntu chì passanu 10 o più ore à u ghjornu di ghjocu è sperimentanu disordini per via di a privazione di u sonnu conseguente, inversione di ghjornu-notte, disidratazione, malnutrizione, convulsioni è ferite di pressione, ancu. cum'è irritabilità, aggressività fisica, depressione, è una varietà di prublemi suciali, accademichi è prufessiunali (Achab et al., 2011; Chuang, 2006; Mihara, Nakayama, Osaki è Higuchi, 2016). In a clinica di u Tung Wah Group of Hospitals Centru Integratu di Prevenzione è Trattamentu di Addiction in Hong Kong, i prublemi medichi è psicosociali sperimentati da i pazienti includenu prublemi di umore, rifiutu di scola è attività suciale, inattività fisica, rabbia estrema è aggressione, cunflitti di famiglia. , quantità ridutta di ingesta alimentaria, è diverse altre cunsequenze per a salute. In questa clinica, quelli chì cercanu aiutu sò stati progressivamente più ghjovani, cù a maiò parte di i cercatori d'aiutu in i primi anni di l'adulescenza.

A prima morte in u mondu da u ghjocu eccessivu hè statu signalatu in i media in u 2004. Un omu sudcoreanu di 24 anni hè mortu di colpu à mezu à i ghjoculi per quattru ghjorni consecutivi cù solu riposu minimu in un Internet café (Korea SBS News, 2004). U studiu postmortem realizatu da u serviziu forensicu naziunale hà revelatu un tromboembolismu pulmonariu, cù l'obstruczione cumpleta di e duie arterie pulmonari principali. Trombi sò stati ancu truvati in i so dui vene prufonda in l'estremità inferiori. Cunsiderendu a so ghjovana età è e cundizioni mediche inesistenti, l'autorità forensica hà cunclusu chì a "seduta prolongata à l'urdinatore" era a causa diretta di a morte (Lee, 2004). Questa trombosi venosa prufonda ùn hè micca limitata à a regione asiatica; ci hè ancu un rapportu di casu di un zitellu britannicu di 12 anni (Ng, Khurana, Yeang, Hughes, & Manning, 2003). A perdita socioeconomica per l'usu eccessivu di Internet in a Republica di Corea hè stata stimata trà 1.5 è 4.5 miliardi di dollari americani in 2009 (Lee, Kim è Lee, 2011). In Corea, a "dipendenza da Internet" principalmente da u ghjocu hè stata identificata cum'è u più grande prublema di salute sperimentatu da i ghjovani (Ministeru di a Scienza, TIC è Pianificazione Futura, è l'Agenzia Naziunale di a Società di l'Informazione, 2015).

Studii di pupulazione esaminanu avà questi carichi di salute. Dimustranu chì e persone cun dipendenza da Internet per via di ghjoculi o altre attività di Internet mostranu disfunzioni in parechje spazii cumparatu cù quelli senza dipendenza. In un studiu basatu in a pupulazione europea (Rumpf et al., 2014; Zadra et al., 2016), l'individui identificati da una entrevista di diagnostica standardizata cum'è avè una dipendenza da i ghjoculi in linea anu dichjaratu incapacità di travaglià o di cumpiendu attività normali in 7.5 ghjorni in l'ultimi 12 mesi (Rumpf et al., 2014; Rumpf, 2015; Zadra et al., 2016), chì paragunatu cù 4.1 ghjorni per a depressione, 7.5 ghjorni per a fobia suciale, è 7.2 ghjorni per e cundizione cardiovascular (Alonso et al., 2011).

Risposte di Salute Pùbblica à Lusinghi Eccessivu

In risposta à a preoccupazione publica è prufessiunale diffusa, parechji paesi anu sviluppatu piani strategichi per affruntà l'impatti clinichi, persunali è societali di i disordini di u ghjocu. Prominente trà questi hè una strategia di cullaburazione di 15 ministeri è cumissioni naziunali in Cina "U prugramma di prevenzione è intervenzione cumpleta per l'addiction à i ghjoculi in linea trà i ghjovani" (Ministeri di l'Educazione è altri, Republica Populari Chine, 2013). In Hong Kong, u Dipartimentu di Salute in cullaburazione cù u guvernu è l'urganisazioni non governamentali hà sviluppatu un approcciu multiplu à u monitoraghju, a prevenzione è u trattamentu di l'addiction à Internet cumpresa l'addiction à i ghjoculi (Dipartimentu di Salute di Hong Kong, 2016). U Ministeru di a Salute in a Republica di Corea, in cuuperazione cù u Ministeru di a Scienza è parechji altri dipartimenti di u guvernu, hè attualmente sviluppatu u "Secunnu Pianu Completu di Prevenzione è Risoluzione di Addiction à Internet".

In Iran, u Ministeru di a Salute hà cumandatu a preparazione di (a) un pacchettu di prevenzione per l'usu in e scole è in l'assistenza sanitaria primaria è (b) un pacchettu di trattamentu basatu annantu à una entrevista motivazionale è un approcciu cognitivu-comportamentale per i disordini basati in tecnulugia (Rahimi-Movaghar & Hamzehzadeh, 2016).

In certi paesi occidentali, u disordine di u ghjocu in linea hè statu ricunnisciutu cum'è un prublema di salute publica in l'ultimi anni. Per esempiu, in Svizzera, questu hè u casu dapoi u 2012. Hè inclusu da l'Uffiziu Federale di Salute Publica Svizzeru cum'è trà i disordini addictive in a Strategia Naziunale di Addiction per 2017-2024 (Achab, 2016). In altri paesi, a risposta finu à a data hè stata largamente parziale, cù i corpi accademichi, l'associazioni prufessiunali è u guvernu lucale chì attiranu l'attenzione à u prublema è u lobbying di i guverni per azzione più cumpleta.

Risposte cliniche à u ghjocu eccessivu

E cliniche sò state stabilite in e cità maiò di parechji paesi in Asia (Cina, Giappone, Hong Kong, Repubblica di Corea, Tailanda è India) è in certi parti di l'Europa (Thorens et al., 2014), l'America di u Nordu è l'Australasia. I servizii sò più sviluppati in Asia. Per esempiu in Hong Kong in risposta à a preoccupazione cumunitariu diffusa, i servizii preventivi è di trattamentu per i disordini di Internet è di i ghjoculi sò stati stabiliti, un esempiu cum'è nutatu sopra, essendu u Centru Integratu di Prevenzione è Trattamentu di Addiction Group di Tung Wah. Trà ottobre 2012 è ghjennaghju 2017, 308 casi cù usu problematicu di Internet sò stati riferiti. A maiò parte di i ghjoculi in linea (63%), cù a pornografia in linea è l'attività cibersessuale sò i prossimi più prevalenti. Parechje anu dimustratu segni di dipendenza, cum'è a brama è a compulsione, u cuntrollu diminuitu di i ghjoculi o altre attività in linea, è incapacità di piantà malgradu e cunsequenze avverse. L'Organizazione Naziunale di l'Hospital Kurihama Medical and Addiction Center vicinu à Tokyo, u Giappone hà iniziatu à furnisce u primu trattamentu specialista per u disordine di u ghjocu in Giappone in 2011. U numeru di strutture di trattamentu chì furnisce trattamentu specialista hè aumentatu à 28 in tuttu u Giappone da 2016 in risposta à a necessità impellente. per u trattamentu di u disordine di u ghjocu chì afecta principalmente i ghjovani masci (Mihara et al., 2016). Malgradu a preoccupazione di i genitori è di e scole chì u ghjocu affetta u funziunamentu di ogni ghjornu di l'adulescenti, u rendiment di a scola è a salute mentale, i servizii clinichi è di supportu in parechje parte di l'Asia, cumprese Hong Kong, Giappone, Corea è Cina, restanu assai limitati.

In l'America di u Nordu è l'Europa, i servizii clinichi sò ancu stabiliti. Includenu u Centru di Addiction à Internet (Young, 2010) è reSTART in i Stati Uniti, cliniche in u National Problem Gambling Service in Londra, u Regnu Unitu, l'Hospital Universitariu Bellvitge in Barcelona, ​​Spagna, è una clinica specializata in l'Hospital Universitariu di Ginevra. In l'ultima clinica, quasi 200 di i pazienti anu cercatu aiutu è anu avutu trattamentu per u disordine di u ghjocu da u 2007. Casi supplementari sò stati signalati in i ghjovani chì sò diventati reclusi in casa per mesi per via di ghjoculi eccessivi (Achab, 2016). Hè da nutà chì, principarmenti, i servizii di dipendenza anu pigliatu l'iniziu - adattendu approcci basati in evidenza per i disordini di sustanziali è i disordini di ghjocu per aiutà à quelli affettati da u ghjocu eccessivo, inseme cù e so famiglie. In questu cuntestu, a dichjarazione di Aarseth et al. (2016) chì "i pazienti ponu esse difficiuli di truvà" ùn hè micca d'accordu cù ciò chì succede in u mondu sanu o a nostra sperienza di u ghjornu in a pratica clinica o cum'è circadori clinichi.

Data u sviluppu di i servizii clinichi, linee di diagnostica formale è criteri per u disordine di u ghjocu sò chjaramente richiesti per furnisce una cura è un trattamentu adeguati. Ignoru questu risultatu in un fallimentu di diagnosticu, è potenzialmente cundannà e persone chì anu bisognu di aiutu per soffre una serie di danni.

Natura di u ghjocu eccessivu

L'iniziativa di l'OMS nantu à i ghjoculi eccessivi ùn hà micca cuminciatu cù a preconcepzione chì era un disordine addictive. U terminu utilizatu à l'iniziu era "Usu eccessivu di l'Internet, l'urdinatori, i smartphones è i dispositi elettronichi simili". Una seria di riunioni di cunsultazione internaziunale hè stata tenuta per identificà i tipi di dispositi elettronichi è u cuntenutu per quale furnisce un portale chì causanu dannu (Organizazione di a Salutazione Mundiale, 2015), una distinzione evidenziata da Griffiths (2000) più di 15 anni fà. In questi scontri, ci era quasi unanimità chì a più grande preoccupazione era l'impattu di ghjucà à i ghjochi elettronichi è in particulare quelli chì accede à Internet. Questi includenu ghjochi di tirò per un ghjucatore è i "ghjochi di rolu in linea massivamente multiplayer" (MMORPG) è i so derivati ​​chì cambianu rapidamente chì generalmente implicanu squadre o guilde di ghjovani chì ghjucanu per periodi estesi di tempu. Cusì, u cuntenutu è a natura di rinfurzamentu di l'esperienza interattiva sò stati cunsiderati cum'è stimuli addictive piuttostu cà l'Internet stessu. Una decisione hè stata presa chì a delineazione di i disordini duvia esse basatu principarmenti nantu à u cuntenutu è u cumpurtamentu, cum'è i ghjoculi, a pornografia / sexting, è u ghjocu. Questa nozione currisponde à u recente DSM-5 chì include u disordine di u ghjocu in Internet cum'è una "condizione per più studiu".

I rivisioni di a literatura sò stati cumandati è presentati in queste riunioni nantu à se u ghjocu di ghjocu puderia rapprisintà o sviluppà in un disordine è, in casu, quale era a natura di u disordine, quali eranu i fatturi di risichi antecedenti, è quali eranu e cunsequenze cliniche è persunale. I rivisioni di a literatura anu esaminatu a fenomenologia di i ghjoculi eccessivi è parechje caratteristiche cintrali sò state identificate (vede Billieux et al., 2015). Questi include:

  • - u cuntrollu disprezzatu nantu à i ghjoculi in linea;
  • -preoccupazione cù u ghjocu;
  • -aumentà a priorità data à i ghjoculi, chì occupanu un postu sempre più centrale in a vita di a persona;
  • - una cuscenza subjectiva di u desideriu di participà à i ghjochi in linea; è
  • - a cuntinuazione di u ghjocu malgradu e cunsequenze negative.

Queste caratteristiche anu chjaramente i so paralleli cù i disordini di sustanziali è l'addictioni di cumportamentu ricunnisciuti, cum'è u disordine di u ghjocu (McBride & Derevensky, 2016).

Altre caratteristiche sò più distintamente ligati à u ghjocu prolongatu è includenu:

  • -immersione in u mondu virtuale di u ghjocu;
  • - ciò chì hè chjamatu da una certa "tolleranza", vale à dì a necessità di impegnà in ghjoculi per periodi di tempu progressivamente più longu è in ghjochi più sfidanti, i ghjoculi precedenti ùn pruducenu più l'ingaghjamentu è l'effetti desiderati (King & Delfabbro, 2016);
  • -esperienze, chjamate fenomeni di rebound o stati di ritirata da alcuni, induve una persona sperimenta malumore è irritabilità, è / o cumportamentu abusu quandu u ghjocu à u ghjocu cessà di colpu (Kaptsis, King, Delfabbro, & Gradisar, 2016).

I participanti à e riunioni di cunsultazione di l'OMS anu nutatu l'approcciu di DSM-5 è a descrizzione è i criteri diagnostichi pruvisorii di u disordine di u ghjocu in Internet (Associazione Psychiatrice Americana, 2013). Hè cunsideratu chì hà parechje caratteristiche cumuni à i disordini di dipendenza, cum'è un cuntrollu diminuitu di i ghjoculi, passanu quantità eccessivi di tempu à ghjucà à i ghjoculi, preoccupazione per i ghjoculi in modu chì i travaglii scolastici è l'attività interpersonali sò trascurati, è l'ingannimentu di i membri di a famiglia in quantu à a so misura.Petry et al., 2014). Sia l'ICD sia u DSM ricunnoscenu chì i criterii specifichi è e caratteristiche distintive di a cundizione ùn sò micca ancora cumpletamente delineati, ma a maiò parte di l'evidenza dispunibule indicanu chì certi individui sviluppanu prublemi significativi ligati à u so ghjocu, chì u so ghjocu hà certe caratteristiche di dipendenza, è chì deve esse diagnosticatu cum'è un disordine.

Antecedenti è Associazioni di Disordini di Lusinghi

I disordini mentali, di cumportamentu è di sustanza anu antecedenti cumuni (fatturi di risicu) è questi sò ben ricunnisciuti. Includenu influenze genetiche, disrupzioni di a famiglia in a prima vita, abusu è traumu, approcci parentali è altri disordini di salute mentale (Reinherz, Giaconia, Carmola Hauf, Wasserman, & Paradis, 2000). Quessi distinguenu in particulare quelli chì anu disordini di u sviluppu, di cumportamentu è di sustanza in a mità di l'adolescenza è a fine di l'adolescenza è i primi 20 anni cumparatu cù più tardi in a vita. Trà i fattori antecedenti chì sò stati identificati per u ghjocu eccessivo è l'addiction à i ghjoculi sò fobia suciale, disordine d'iperattività di deficit d'attenzione (ADHD), disordine di spettru autismu, depressione, tendenzi di personalità, cum'è impulsività elevata, prublemi di conducta, è instabilità o rottura relazione parentale (Ceyhan & Ceyhan, 2008; Gentile, 2009; Haagsma, King, Pieterse è Peters, 2013; King, Delfabbro, Zwaans, & Kaptsis, 2013; Ko, Yen, Yen, Chen, & Chen, 2012; Yen, Ko, Yen, Wu, & Yang, 2007; Zadra et al., 2016). À u listessu tempu, i fatturi protettivi per u disordine di u ghjocu sò stati suggeriti da studii longitudinali. Questi includenu (a) cumpetenza suciale di livellu più altu è autostima (Lemmens, Valkenburg è Peter, 2011), (b) benessere in relazione à a scola (Rehbein & Baier, 2013), è (c) u cuntrollu di cumportamentu percepitu (Haagsma et al., 2013).

I disordini antecedenti è comorbidi sò cumuni in tuttu u spettru di sustanza è altri disordini addictive, cù parechji disordini mentali chì sò assuciati cù disordini di l'usu di sustanza è cù u sviluppu di sti disordini (Kessler et al., 2012; Swendsen et al., 2010). U disordine di u ghjocu hè ancu assuciatu cù l'usu di sustanzi (Van Rooij et al., 2014). I disordini mentali co-occurring cum'è antecedenti o cunsequenze sò dunque cumuni in i disordini addictive è ùn serve micca com'è argumentu contru u cuncettu di disordine di ghjocu o disordine di l'usu di Internet. Se u paziente hà un disordine di salute mentale sottostante o comorbidita, questu seria ancu diagnosticatu in i sistemi ICD è DSM.

Neurobiologia di u Disordine di Lusinghi

Studii di neuroimaging funziunale in i pazienti cù disordini di u ghjocu anu cuncentratu in i duminii cunsiderati impurtanti in u sviluppu è u mantenimentu di altri disordini addictive. Ci hè una sovrapposizione considerableu in i basamenti neurobiologichi di i disordini di u ghjocu è u ghjocu patologicu. I pazienti cun disordini di u ghjocu mostranu (a) una sensibilità diminuita à e perdite, (b) una reattività aumentata à i segnali di ghjocu, (c) comportamenti di scelta più impulsivi, (d) apprendimentu basatu in recompensa alteratu, è (e) senza cambiamenti in a flessibilità cognitiva, cumparatu. cù cuntrolli, scuperte chì sò analoghi à quelli in persone cun disordine di ghjocu (Fauth-Bühler & Mann, 2015). L'altri spazii di ricerca anu cuncentratu nantu à i cambiamenti chì sò specifichi per i gamers eccessivi, cum'è i correlati neurobiologichi di l'autoconcetti fisici di i gamers è l'identificazione cù l'avatars in MMORPGs (Dieter et al., 2015; Leménager et al., 2014).

E regioni cerebrali implicate in i prucessi core sottumessi à u disordine di u ghjocu sò ancu simili à quelli implicati in l'usu di sustanzi è i disordini di ghjocu. Per esempiu, una intervenzione cumportamentale di bramosu (CBI) hè stata assuciata cù riduzzione più grande in i punteggi di l'usu compulsivu di l'Internet, u ghjocu di u tempu settimanale, è a brama indotta da i cues di ghjocu cumparatu cù una cundizione senza trattamentu.Zhang et al., 2016b). Il y avait une plus grande activation de l'insula aux signaux de jeu et une connectivité diminuée entre l'insula et le précuneus et le gyrus lingual (Zhang et al., 2016b), regioni ligati à i brami di droga. In questu paradigma, CBI hà riduciutu a connettività funziunale di u statu di riposu trà a corteccia orbitofrontale è l'ippocampu, è ancu trà a corteccia cingulata posteriore è e regioni ligati à u mutore.Zhang et al., 2016a). Inseme, sti risultati suggerenu chì simili à l'usu di sustanziali è l'addiction à i ghjoculi, l'intervenzioni destinate à a brama ponu riduce a connettività funzionale trà e regioni cerebrali implicate in l'elaborazione di l'urgenza è ligà l'urgenza à l'azzioni. Inoltre, a diminuzione di a connettività in e regioni di cuntrollu esecutivu (per esempiu, e regioni frontoparietali) hè stata osservata durante i travaglii di cuntrollu cognitivu in individui cù disordine di u ghjocu.Dong, Lin, & Potenza, 2015). Inseme, sti risultati sustenenu l'argumentu chì e custruzzioni pertinenti à a sostanza è l'addiction à i ghjoculi si applicanu à u disordine di u ghjocu (Marca, Young, Laier, Wölfling, & Potenza, 2016; Dong & Potenza, 2014).

Ricerca di Trattamentu è Prevenzione

A delineazione di a natura di u ghjocu eccessivu hè essenziale per furnisce una basa raziunale per a ricerca in u trattamentu di i ghjovani (è l'altri) chì anu prublemi per u ghjocu è in intervenzioni iniziali per quelli chì sviluppanu mudelli di ghjocu eccessivu. Avemu sparte preoccupazioni cù Aarseth et al. (2016) chì l'avvicinamenti di "campu di l'armata di l'armata" sò spuntati in parechji paesi, in particulare in Asia, induve i ghjovani sò mandati obligatoriamente per rompe un ciculu di ghjoculi eccessivi. À a nostra cunniscenza, questu approcciu ùn hà micca raghjone è nisuna evidenza per un effettu di trattamentu. Hè discutibile se tali approcci duveranu esse permessi, ma questu hè una materia per l'autorità statali pertinenti. In modu più generale, ci hè una necessità pressante per u sviluppu è a ricerca in approcci preventivi, cum'è a limitazione di u tempu di schermu per i zitelli è di furnisce una logica per i genitori è altri adulti rispunsevuli per monitorà è incuragisce l'usu rispunsevule di l'Internet è una participazione piacevule compiti sfidanti è interessanti, ghjochi in linea inclusi. Questu ùn hè micca un affrontu eccessiva di i diritti umani à i zitelli. Hè chjamatu parenting. A tecnica è l'abilità di i genitori evoluzione cù u tempu, ma in questa era digitale, a tecnulugia ùn saria mai capace di rimpiazzà quelli interazzioni essenziali genitori-figlioli.

cuegghiè

In cunclusione, l'iniziativa di l'OMS hè in risposta à e preoccupazioni glubale nantu à l'impattu di una serie di attività basate in Internet, ma soprattuttu annantu à l'effetti di u ghjocu problematicu è in particulare a forma in linea. I guverni è l'agenzii di salute in u mondu cercanu l'effetti di i ghjoculi in linea per esse indirizzati, è per esse sviluppati approcci preventivi basati in evidenza. U centru di stu sforzu hè a necessità di delineà a natura di u prublema, chì da u travagliu realizatu per e riunioni di cunsultazione di l'OMS indica caratteristiche addictive in stu disordine. Questu hà purtatu à a publicazione di un inseme di descrizzioni in u prugettu di ICD-11 chì abbraccia e so caratteristiche cintrali. E descrizzioni in u draft beta ùn sò micca una descrizzione "off-the-shelf" derivata da disordini di sustanzi. A causa di u travagliu ulteriore necessariu per definisce se a tolleranza è u ritiru sò caratteristiche coerenti è cumuni di u disordine di u ghjocu in linea, ùn sò micca attualmente presenti in e descrizioni. U disordine di u ghjocu hà caratteristiche chì anu similitudini, ma sò ancu un pocu distinti da u disordine di u ghjocu (Saunders, Degenhardt è Farrell, 2017) è queste distinzioni seranu trattate in più ricerche. U disordine di u ghjocu ùn hè certamente micca sottumessu in una categuria di "Altri addictions - micca altrimenti specificati". Queste descrizioni è linee di diagnostica sò digià valutate empiricamente (Higuchi, Nakayama, Mihara, & Siste, 2016) è serà sottumessu à teste di campu globale, in cumunu cù l'altri disordini cuntenuti in u prugettu di ICD-11.

Quandu più infurmazione diventa dispunibule nantu à una gamma di attività basate in Internet, cumpresi, ma micca limitati à shopping, cumportamenti sessuale cumpresi a visualizazione di pornografia, è e rete soziale, hè impurtante di cunsiderà micca solu i pussibuli benefici, ma ancu i putenziali impatti negativi, cumprese i disordini. in relazione cù u so usu. Per prumove a salute individuale, famigliali è publica in u mondu, esaminà tali cumpurtamenti hè imperativu.

A realizazione di l'autori

Stu documentu hè statu preparatu da un gruppu di circadori, medichi è clinichi, è decisori pulitichi chì travaglianu in l'area di ghjoculi è disordini cunnessi. U prugettu iniziale hè statu preparatu da JBS è tutti l'autori anu cuntribuitu materiale à u documentu è / o furnitu cumenti nantu à questu, è anu appruvatu a versione finale.

Conflicte di interessu

JBS, AR-M, è KM sò membri di u Gruppu di Travagliu di l'Usu di Sustanze è Disordini Relativi per ICD-11. JBS, NP è MP sò stati implicati in a ricerca è / o fasi editoriali di u sviluppu di DSM-5. AR-M è SH sò capi di i centri cullaburatori di l'OMS. Tutti l'autori anu participatu à e riunioni di cunsultazione (in dui casi micca in persona, ma preparendu materiale per elli) convocate da l'OMS (inseme cù l'autorità di u guvernu in Giappone, Repubblica di Corea, è Hong Kong, Cina) da u 2014. I participanti à queste riunioni anu ricevutu supportu di viaghju da l'OMS o i so guverni naziunali. VP hè un membru di u staffu di l'OMS. MP hè sustinutu da u Centru Naziunale di i Stati Uniti per l'Addizione è l'Abusu di Sustanze è da u Centru Naziunale per u Centru di Eccellenza di u Centru Naziunale di Lusinghi Responsabili. In più di i fondi di ricerca ricevuti da l'autorità di u guvernu, l'autori dichjaranu chì ùn anu micca ricevutu alcuna remunerazione da urganisazioni cummerciale, educative o altre in relazione à stu documentu. E dichjarazioni fatte è i punti di vista espressi in questu documentu sò quelli di l'autori è ùn riflettenu micca necessariamente quelli di l'urganisazioni à quale sò affiliati, nè rapprisentanu necessariamente e pulitiche o decisioni di l'OMS.

Aghjuntu

L'autori anu da ringrazià u duttore Joël Billieux per i so cumenti nantu à una prima bozza di stu articulu.

Vede ancu

 Aarseth, E., Bean, A. M., Boonen, H., Colder Carras, M., Coulson, M., Das, D., Deleuze, J., Dunkels, E., Edman, J., Ferguson, C. J., Haagsma, M. C., Helmersson Bergmark, K., Hussain, Z., Jansz, J., Kardefelt-Winther, D., Kutner, L., Markey, P., Nielsen, R. K., Prause, N., Przybylski, A., Quandt, T., Schimmenti, A., Starcevic, V., Stutman, G., Van Looy, J., & Van Rooij, A. J. (2016). Scholars’ open debate paper on the World Health Organization ICD 11 Gaming Disorder proposal. Journal of Behavioral Addictions. Advanced online publication. doi:https://doi.org/10.1556/2006.5.2016.088 Member
 Achab, S. (2016). Switzerland Report: Background paper prepared for the WHO Hong-Kong Meeting on Policy and Program Responses to Mental and Behavioral Disorders Associated with Excessive Use of the Internet and Other Communication and Gaming Platforms. Available through Department of Mental Health and Substance Abuse, World Health Organization, Geneva, Switzerland.
 Achab, S., Meuli, V., Deluze, J., Thorens, G., Rothern, S., Khazaal, Y., Zullino, D., & Billieux, J. (2015). Challenges and trends of identification and treatment of disorders associated with problematic use of Internet. In Public health implications of excessive use of the Internet, computers, smartphones and similar electronic devices. World Health Organization, Geneva, Switzerland.
 Achab, S., Nicolier, M., Mauny, F., Monnin, J., Trojak, B., Vandel, P., Sechter, D., Gorwood, P., & Haffen, E. (2011). Massively multiplayer online role-playing games: Comparing characteristics of addict vs. non-addict online recruited gamers in a French adult population. BMC Psychiatry, 11, 144. doi:https://doi.org/10.1186/1471-244X-11-144 Crossref, 영어 sublingual
 Addiction Suisse. (2015). Surveglianza di l'usu di l'Internet è l'usu problematicu di l'Internet in Svizzera in 2015. Addiction Suisse 2015 per l'Uffiziu Federale di Salute Publica. Recuperatu da http://www.bag.admin.ch/jugendprogramme/10047/13303/
 Alonso, J., Petukhova, M., Vilagut, G., Chatterji, S., Heeringa, S., Ustun, T. B., & Kessler, R. C. (2011). Days out of role due to common physical and mental conditions: Results from the WHO World Mental Health surveys. Molecular Psychiatry, 16, 1234–1246. doi:https://doi.org/10.1038/mp.2010.101 Crossref, 영어 sublingual
 Associazione Psichiatrica Americana. (2013). Manuale di diagnosticu è statisticu di disordini mentali (5th ed., pp. 795-798). Washington, DC: Associazione Psichiatrica Americana. Crossref
 Billieux, J., Thorens, G., Khazaal, Y., Zullino, D., Achab, S., & Van der Linden, M. (2015). Problematic involvement in online games: A cluster analytic approach. Computers in Human Behavior, 43, 242–250. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2014.10.055 Crossref
 Brand, M., Young, K. S., Laier, C., Wölfling, K., & Potenza, M. N. (2016). Integrazione di cunsiderazioni psicologiche è neurobiologiche in quantu à u sviluppu è u mantenimentu di i disordini specifichi di l'usu di l'Internet: Un mudellu d'Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE). Neuroscience è Biobehavioral Reviews, 71, 252-266. doi:https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2016.08.033 Crossref, 영어 sublingual
 Ceyhan, A. A., & Ceyhan, E. (2008). Loneliness, depression, and computer self-efficacy as predictors of problematic Internet use. CyberPsychology & Behavior, 11, 699–701. doi:https://doi.org/10.1089/cpb.2007.0255 Crossref, 영어 sublingual
 China Youth Network Association, Republica Populari Chine. (2009). Rapportu nantu à a dipendenza da Internet in l'adulescente. Recuperatu da http://mat1.gtimg.com/edu/pdf/wangyingaogao.pdf
 Chuang, Y. C. (2006). Massively multiplayer online role-playing game-induced seizures: A neglected health problem in Internet addiction. CyberPsychology & Behavior, 9, 451–456. doi:https://doi.org/10.1089/cpb.2006.9.451 Crossref, 영어 sublingual
 Dipartimentu di Salute di Hong Kong. (2016). Utilizazione sana di i prudutti di l'Internet è di u screnu elettronicu. Recuperatu da http://www.studenthealth.gov.hk/english/internet/health_effects.html
 Dieter, J., Hill, H., Sell, M., Reinhard, I., Vollstädt-Klein, S., Kiefer, F., Mann, K., & Leménager, T. (2015). Avatar’s neurobiological traces in the self-concept of massively multiplayer online role-playing game (MMORPG) addicts. Behavioral Neuroscience, 129, 8–17. doi:https://doi.org/10.1037/bne0000025 Crossref, 영어 sublingual
 Dong, G., Lin, X., & Potenza, M. N. (2015). Decreased functional connectivity in an executive control network is related to impaired executive function in Internet gaming disorder. Progress in Neuro-Psychopharmacology and Biological Psychiatry, 57, 76–85. doi:https://doi.org/10.1016/j.pnpbp.2014.10.012 Crossref, 영어 sublingual
 Dong, G., & Potenza, M. N. (2014). Un mudellu cognitivu-comportamentale di u disordine di u ghjocu in Internet: Basamenti teorichi è implicazioni cliniche. Journal of Psychiatric Research, 58, 7-11. doi:https://doi.org/10.1016/j.jpsychires.2014.07.005 Crossref, 영어 sublingual
 Fauth-Bühler, M., & Mann, K. (2015). Neurobiological correlates of Internet gaming disorder: Similarities to pathological gambling. Addictive Behaviors, 64, 349–356. doi:https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2015.11.004 Crossref, 영어 sublingual
 Gentile, D. (2009). Pathological video-game use among youth ages 8 to 18: A national study. Psychological Science, 20: 594–602. doi:https://doi.org/10.1111/j.1467-9280.2009.02340.x Crossref, 영어 sublingual
 Griffiths, M. D. (2000). Does Internet and computer addiction exist? Some early case evidence. CyberPsychology & Behavior, 3, 211–218. doi:https://doi.org/10.1089/109493100316067 Crossref
 Haagsma, M. C., King, D. L., Pieterse, M. E., & Peters, O. (2013). Assessing problematic video gaming using the theory of planned behavior: A longitudinal study of Dutch young people. International Journal of Mental Health and Addiction, 11, 172–185. doi:https://doi.org/10.1007/s11469-012-9407-0 Crossref
 Haagsma, M. C., Pieterse, M. E., & Peters, O. (2012). The prevalence of problematic video gamers in the Netherlands. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 15, 162–168. doi:https://doi.org/10.1089/cyber.2011.0248 Crossref, 영어 sublingual
 Higuchi, S., Nakayama, H., Mihara, S., & Siste, K. (2016). Application of gaming disorder criteria for treatment seeking patients. Paper presented at the WHO-Hong Kong SAR, China Meeting on Policy and Programme Responses to Mental and Behavioural Disorders Associated with Excessive Use of the Internet and Other Communication and Gaming Platforms, September 2016, Department of Health, Hong Kong, China.
 Kaess, M., Parzer, P., Brunner, R., Koenig, J., Durkee, T., Carli, V., & Wasserman, D. (2016). Pathological Internet use is on the rise among European adolescents. Journal of Adolescent Health, 59, 236–239. doi:https://doi.org/10.1016/j.jadohealth.2016.04.009 Crossref, 영어 sublingual
 Kaptsis, D., King, D. L., Delfabbro, P. H., & Gradisar, M. (2016). I sintomi di ritirata in u disordine di i ghjoculi in Internet: una rivista sistematica. Rivista di Psicologia Clinica, 43, 58-66. doi:https://doi.org/10.1016/j.cpr.2015.11.006 Crossref, 영어 sublingual
 Kessler, R. C., Avenevoli, S., McLaughlin, K. A., Green, J. G., Lakoma, M. D., Petukhova, M., & Merikangas, K. R. (2012). Lifetime co-morbidity of DSM-IV disorders in the US National Comorbidity Survey Replication Adolescent Supplement (NCS-A). Psychological Medicine, 42, 1997–2010. doi:https://doi.org/10.1017/s0033291712000025 Crossref, 영어 sublingual
 Kim, N. R., Hwang, S. S., Choi, J. S., Kim, D. J., Demetrovics, Z., Kiraly, O., Nagygyorgy, K., Griffiths, M. D., Hyun, S. Y., Youn, H. C., & Choi, S. W. (2016). Characteristics and psychiatric symptoms of Internet gaming disorder among adults using self-reported DSM-5 criteria. Psychiatry Investigation, 13, 58–66. doi:https://doi.org/10.4306/pi.2016.13.1.58 Crossref, 영어 sublingual
 King, D. L., & Delfabbro, P. H. (2016). Definizione di a tolleranza in u disordine di u ghjocu in Internet: Ùn hè micca u tempu? Addiction, 111, 2064-2065. doi:https://doi.org/10.1111/add.13448 Crossref, 영어 sublingual
 King, D. L., Delfabbro, P. H., Zwaans, T., & Kaptsis, D. (2013). Clinical features and axis comorbidity of Australian adolescent pathological Internet and video game users. Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 47, 1058–1067. doi:https://doi.org/10.1177/0004867413491159 Crossref, 영어 sublingual
 Ko, C. H., Yen, J. Y., Yen, C. F., Chen, C. S., & Chen, C. C. (2012). The association between Internet addiction and psychiatric disorder: A review of the literature. European Psychiatry, 27, 1–8. doi:https://doi.org/10.1016/j.eurpsy.2010.04.011 Crossref, 영어 sublingual
 Korea SBS News. (2004). Morte di computer: u primu casu mundiale. Ritruvatu u 28 di ferraghju 2017, da http://news.sbs.co.kr/news/endPage.do?news_id=N0311617389
 Lee, H. (2004). A new case of fatal pulmonary thromboembolism associated with prolonged sitting at computer in Korea. Yonsei Medical Journal, 45, 349–351. doi:https://doi.org/10.3349/ymj.2004.45.2.349 Crossref, 영어 sublingual
 Lee, H. K., Kim, H. S., & Lee, T. J. (2011). Cost-effect analysis on the introduction of online game shut down regulation. Seoul, Republic of Korea: Ministry of Gender Equality & Family.
 Leménager, T., Dieter, J., Hill, H., Koopmann, A., Reinhard, I., Sell, M., Kiefer, F., Vollstädt-Klein, S., & Mann, K. (2014). Neurobiological correlates of physical self-concept and self-identification with avatars in addicted players of massively multiplayer online role-playing games (MMORPGs). Addictive Behaviors, 39, 1789–1797. doi:https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2014.07.017 Crossref, 영어 sublingual
 Lemmens, J. S., Valkenburg, P. M., & Gentile, D. A. (2015). The Internet Gaming Disorder Scale. Psychological Assessment, 27, 567–582. doi:https://doi.org/10.1037/pas0000062 Crossref, 영어 sublingual
 Lemmens, J. S., Valkenburg, P. M., & Peter, J. (2011). Psychosocial causes and consequences of pathological gaming. Computer and Human Behavior, 27, 144–152. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2010.07.015 Crossref
 Mak, K. K., Lai, C. W., Watanabe, H., Kim, D. I., Bahar, N., Milen Ramos, M., Young, K. S., Ho, R. C. M., Aum, N. R., & Cheng, C. (2014). Epidemiology of Internet behaviors and addiction among adolescents in six Asian countries. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 17, 720–728. doi:https://doi.org/10.1089/cyber.2014.0139 Crossref, 영어 sublingual
 Mazhari, S. (2012). Association between problematic Internet use and impulse control disorders among Iranian university students. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 15, 270–273. doi:https://doi.org/10.1089/cyber.2011.0548 Crossref, 영어 sublingual
 McBride, J., & Derevensky, J. (2016). Gambling and video game playing among youth. Journal of Gambling Issues, 34, 156–178. doi:https://doi.org/10.4309/jgi.2016.34.9 Crossref
 Mihara, S., & Higuchi, S. (in press). Cross-sectional and longitudinal epidemiological studies of Internet gaming disorder: A systematic review of the literature. Psychiatry and Clinical Neuroscience. doi:https://doi.org/10.1111/pcn.12532
 Mihara, S., Nakayama, H., Osaki, Y., & Higuchi, S. (2016). Report from Japan. Background paper prepared for the WHO Hong-Kong Meeting on Policy and Program Responses to Mental and Behavioral Disorders Associated with Excessive Use of the Internet and Other Communication and Gaming Platforms. Available through Department of Mental Health and Substance Abuse, World Health Organization, Geneva, Switzerland.
 Ministeri di l'Educazione è altri, Republica Populari Chine. (2013). U prugramma di prevenzione è intervenzione cumpleta per a dipendenza di i ghjochi in linea trà i ghjovani. Recuperatu da www.ccm.gov.cn/swordcms/publish/default/static/gfxwj/284303648.htm
 Ministeru di a Scienza, TIC è Pianificazione Futura, è l'Agenzia Naziunale di a Società di l'Informazione. (2015). L'indagine nantu à l'iperdipendenza di Internet. Seoul, Corea di u Sud: Agenzia Naziunale di a Società di l'Informazione.
 Müller, K. W., Janikian, M., Dreier, M., Wölfling, K., Beutel, M. E., Tzavara, C., & Tsitsika, A. (2015). Regular gaming behavior and Internet gaming disorder in European adolescents: Results from a cross-national representative survey of prevalence, predictors, and psychopathological correlates. European Child & Adolescent Psychiatry, 24, 565–574. doi:https://doi.org/10.1007/s00787-014-0611-2 Crossref, 영어 sublingual
 Ng, S. M., Khurana, R. M., Yeang, H. W., Hughes, U. M., & Manning, D. J. (2003). Is prolonged use of computer games a risk factor for deep venous thrombosis in children? Case study. Clinical Medicine (London), 3, 593–594. doi:https://doi.org/10.7861/clinmedicine.3-6-593 Crossref, 영어 sublingual
 Petry, N. M., Rehbein, F., Gentile, D. A., Lemmens, J. S., Rumpf, H. J., Mößle, T., Bischof, G., Tao, R., Fung, D. S., Borges, G., Auriacombe, M., González Ibáñez, A., Tam, P., & O’Brien, C. P. (2014). An international consensus for assessing Internet gaming disorder using the new DSM-5 approach. Addiction, 109, 1399–1406. doi:https://doi.org/10.1111/add.12457 Crossref, 영어 sublingual
 Pontes, H., & Griffiths, M. D. (2015). Measuring DSM-5 Internet gaming disorder: Development and validation of a short psychometric scale. Computers in Human Behavior, 45, 137–143. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2014.12.006 Crossref
 Przybylski, A. K., Weinstein, N., & Murayama, K. (2016). Internet gaming disorder: Investigating the clinical relevance of a new phenomenon. American Journal of Psychiatry, 174, 230–236. doi:https://doi.org/10.1176/appi.ajp.2016.16020224 Crossref, 영어 sublingual
 Rahimi-Movaghar, A., & Hamzehzadeh, M. (2016). Report from Iran. Background paper prepared for the WHO Hong-Kong Meeting on Policy and Program Responses to Mental and Behavioral Disorders Associated with Excessive Use of the Internet and Other Communication and Gaming Platforms. Available through Department of Mental Health and Substance Abuse, World Health Organization, Geneva, Switzerland.
 Rehbein, F., & Baier, D. (2013). Family-, media-, and school-related risk factors of video game addiction. Journal of Media Psychology, 25, 118–128. doi:https://doi.org/10.1027/1864-1105/a000093 Crossref
 Rehbein, F., Kliem, S., Baier, D., Mößle, T., & Petry, N. M. (2015). Prevalence of Internet gaming disorder in German adolescents: Diagnostic contribution of the nine DSM‐5 criteria in a state‐wide representative sample. Addiction, 110, 842–851. doi:https://doi.org/10.1111/add.12849 Crossref, 영어 sublingual
 Reinherz, H. Z., Giaconia, R. M., Carmola Hauf, A. M., Wasserman, M. S., & Paradis, A. G. (2000). General and specific childhood risk factors for depression and drug disorders by early adulthood. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 39, 223–231. doi:https://doi.org/10.1097/00004583-200002000-00023 Crossref, 영어 sublingual
 Rumpf, H. J. (2015). Analyses of survey data on behavioral disorders associated with excessive use of the Internet. Paper presented at the WHO–Republic of Korea Meeting on Behavioural Disorders Associated with Excessive Use of Internet, Computers, Smartphones and Similar Electronic Devices, August 2015, Catholic University of Korea, Seoul, Republic of Korea.
 Rumpf, H. J., Vermulst, A. A., Bischof, A., Kastirke, N., Gürtler, D., Bischof, G., & Meyer, C. (2014). Occurrence of Internet addiction in a general population sample: A latent class analysis. European Addiction Research, 20, 159–166. doi:https://doi.org/10.1159/000354321 Crossref, 영어 sublingual
 Saunders, J. B., Degenhardt, L., & Farrell, M. (2017). Excessive gambling and gaming: Addictive disorders? The Lancet Psychiatry, 4, 433–435. doi:https://doi.org/10.1016/S2215-0366(17)30210-9 Crossref, 영어 sublingual
 Sun, P., Johnson, C. A., Palmer, P., Arpawong, T. E., Unger, J. B., Xie, B., Rohrbach, L. A., Spruijt-Metz, D., & Sussman, S. (2012). Concurrent and predictive relationships between compulsive Internet use and substance use: Findings from vocational high school students in China and the USA. International Journal of Environmental Research and Public Health, 9, 660–673. doi:https://doi.org/10.3390/ijerph9030660 Crossref, 영어 sublingual
 Swendsen, J., Conway, K. P., Degenhardt, L., Glantz, M., Jin, R., Merikangas, K. R., & Kessler, R. C. (2010). Mental disorders as risk factors for substance use, abuse and dependence: Results from the 10-year follow-up of the National Comorbidity Survey. Addiction, 105(6), 1117–1128. doi:https://doi.org/10.1111/j.1360-0443.2010.02902.x Crossref, 영어 sublingual
 Thatcher, A., Wretschko, G., & Fisher, J. (2008). Problematic Internet use among information technology workers in South Africa. CyberPsychology & Behavior, 11, 785–787. doi:https://doi.org/10.1089/cpb.2007.0223 Crossref, 영어 sublingual
 Thorens, G., Achab, S., Billieux, J., Khazaal, Y., Khan, R., Pivin, E., Gupta, V., & Zullino, D. (2014). Characteristics and treatment response of self-identified problematic Internet users in a behavioral outpatient clinic. Journal of Behavioral Addictions, 3, 78–81. doi:https://doi.org/10.1556/JBA.3.2014.008 Member
 Van Rooij, A. J., Kuss, D. J., Griffiths, M. D., Shorter, G. W., Schoenmakers, T. M., & Van de Mheen, D. (2014). The co-occurrence of problematic video gaming, substance use, and psychosocial problems in adolescents. Journal of Behavioral Addictions, 3(3), 157–165. doi:https://doi.org/10.1556/JBA.3.2014.013 Member
 Van Rooij, A. J., Schoenmakers, T. M., Vermulst, A. A., Van den Eijnden, R. J., & Van de Mheen, D. (2011). Online video game addiction: Identification of addicted adolescent gamers. Addiction, 106, 205–212. doi:https://doi.org/10.1111/j.1360-0443.2010.03104.x Crossref, 영어 sublingual
 Wang, C. W., Chan, C. L. W., Mak, K. K., Ho, S. Y., Wong, P. W. C., & Ho, R. T. H. (2014). Prevalence and correlates of video and Internet gaming addiction among Hong Kong adolescents: A pilot study. The Scientific World Journal, 2014, 874648, 9 pages. doi:https://doi.org/10.1155/2014/874648
 Wartberg, L., Kriston, L., Kammerl, R., Petersen, K. U., & Thomasius, R. (2015). Prevalence of pathological Internet use in a representative German sample of adolescents: Results of a latent profile analysis. Psychopathology, 48, 25–30. doi:https://doi.org/10.1159/000365095 Crossref, 영어 sublingual
 World Health Organization. (2015). Public health implications of excessive use of the Internet, computers, smartphones and similar electronic devices. Geneva, Switzerland: World Health Organization. ISBN: 978 92 4 150936 7.
 World Health Organization. (2016). ICD-11 beta draft. Recuperatu da http://apps.who.int/classifications/icd11/browse/l-m/en#
 Wu, X. S., Zhang, Z. H., Zhao, F., Wang, W. J., Li, Y. F., Bi, L., & Gong, F. F. (2016). Prevalence of Internet addiction and its association with social support and other related factors among adolescents in China. Journal of Adolescence, 52, 103–111. doi:https://doi.org/10.1016/j.adolescence.2016.07.012 Crossref, 영어 sublingual
 Yen, J. Y., Ko, C. H., Yen, C. F., Wu, H. Y., & Yang, M. J. (2007). The comorbid psychiatric symptoms of Internet addiction: Attention deficit and hyperactivity disorder (ADHD), depression, social phobia and hostility. Journal of Adolescent Health, 41, 93–98. doi:https://doi.org/10.1016/j.jadohealth.2007.02.002 Crossref, 영어 sublingual
 Young, K. S. (2010). Internet addiction: A handbook and guide to evaluation. Hoboken, NJ: John Wiley & Sons.
 Zadra, S., Bischof, G., Besser, B., Bischof, A., Meyer, C., John, U., & Rumpf, H. J. (2016). The association between Internet addiction and personality disorders in a general population-based sample. Journal of Behavioral Addictions, 5, 691–699. doi:https://doi.org/10.1556/2006.5.2016.086 Member
 Zamani, E., Kheradmand, A., Cheshmi, M., Abedi, A., & Hedayati, N. (2010). Comparing the social skills of students addicted to computer games with normal students. Addiction and Health, 2, 59–65. 영어 sublingual
 Zhang, J.-T., Yao, Y.-W., Potenza, M. N., Xia, C.-C., Lan, J., Liu, L., Wang, L.-J., Liu, B., Ma, S.-S., & Fang, X.-Y. (2016a). Altered resting-state neural activity and changes following a craving behavioral intervention for Internet gaming disorder. Scientific Reports, 6, 28109. doi:https://doi.org/10.1038/srep28109 (PMC4933876) Crossref, 영어 sublingual
 Zhang, J.-T., Yao, Y.-W., Potenza, M. N., Xia, C.-C., Lan, J., Liu, L., Wang, L.-J., Liu, B., Ma, S.-S., & Fang, X.-Y. (2016b). Effects of craving behavioral intervention on neural substrates of cue-induced craving in Internet gaming disorder. NeuroImage: Clinical, 12, 591–599. doi:https://doi.org/10.1016/j.nicl.2016.09.004 Crossref, 영어 sublingual