Prufessiunale di Prefrontale è Addiccioni Internet: Un Modu Teoricu è Ricerca di Risultati Neuropsicològii è Neurimedici (2014)

COMMENTI: Grande rivista di a dipendenza da Internet. Spiega i cambiamenti cumuni di u cervellu shred chì si verificanu cù l'addictioni basati in Internet. L'autori suggerenu fermamente chì l'addiction cibersessu esiste è hè una subcategoria di l'addiction à Internet

 


Front Hum Neurosci. 2014 Può 27; 8: 375. eCollection 2014.

Brand M1, Giovane KS2, Laier C3.

astrattu

A maiò parte di e persone utilizanu l'Internet cum'è un strumentu funziunale per realizà i so scopi persunali in a vita di ogni ghjornu, cum'è a riservazione di aeree o hotel. Tuttavia, certi individui soffrenu di una perdita di cuntrollu di u so usu di l'Internet chì risultanu in angustia persunale, sintomi di dipendenza psicologica è diverse cunsequenze negative. Stu fenomenu hè spessu chjamatu addiction à Internet. Solu u Disordine di u Gaming Internet hè statu inclusu in l'appendice di u DSM-5, ma hè digià statu sustinutu chì l'addiction à l'Internet puderia ancu cumprendi l'usu problematicu di altre applicazioni cù cibersessu, relazioni in linea, shopping è ricerca d'infurmazioni chì sò facetti Internet in risicu per sviluppà un cumpurtamentu addictive.

L'investigazioni neuropsicològii anu indicatu chì certu funzione prefrontali in particulari funzioni di cuntrollu di u cumpletu funziona sò relacionadas à sintomi d'addiction d'Internet, chì hè in ligna cù mudelli teorichi recenti nantu à u sviluppu è u mantenimentu di l'usu addictivu di l'Internet. I prucessi di cuntrollu sò particularmente ridotti quan i particulare cù l'addiccioni di l'Internet sò cunfronti cù ligne Internet-ligati chì rapprisentanu l'usu di prima scelta. Per esempiu, u prugettu infurmatoghju per l'Internet interferiscenu cù a memoria di u travagliu è a decisione. Cumerciente cun questu, risultati da neuroimaging funziunale è altre studiu neuropsicològichi dimustranu chì cue-reactività, craving è decisione sò cuncetti impurtanti per l'acquistazione di l'Internet di l'addiction. I trovii nantu à i riduzioni in u cuntrollu esecutivu sò riunite cù altre addicenzi cumportamenti, cum'è ghjocu patològicu. Ancu cunfirmati a classificazione di u fenomenu cum'è addiction, perchè ci sò ancu parechje similarii incù i trovisi in a dependenza di sustenanza. I risultati neuropsicològichi è di neuroimaggiu anu influenze clinica impurtante, cum'è un usu di terapia solu duverà u cuntrollu di l'usu d'Internet, mudificate cognitionsi specifichi è espunenti di l'Internet.

KEYWORDS:

addiction à Internet; brama; cue-reattività; funzioni esecutive; neuroimaging

I MUVRINI

Introduzione generale è metudi di ricerca

A maiò parte di a ghjente usa l'Internet cum'è un strumentu funziunale in a vita di ogni ghjornu è parechji individui ùn ponu micca imaginate di vive senza Internet in l'affari o a vita privata. L'Internet furnisce parechje pussibulità per a cumunicazione, l'intrattenimentu è a gestione di i bisogni di a vita di ogni ghjornu (per esempiu, fà riservazioni di ristorante, ricerca d'infurmazioni, mantene l'aghjurnamentu in quantu à i prublemi pulitichi è di a sucietà, etc.). Cù a crescita di l'Internet in l'ultimi dui decennii, u numeru di sughjetti chì anu cunsiquenzi negativi massivi in ​​a so vita hè ancu crisciutu assai. Queste persone sperimentanu una perdita di cuntrollu di u so usu di l'Internet è signalanu prublemi suciali è ancu difficultà scolastiche è / o di travagliu (Giovani, 1998a; Barba è lupu, 2001).

Questa cuntribuzione hè una rivista narrativa nantu à l'addiction à Internet è i prucessi di cuntrollu prefrontali. Riflette l'idee è l'opinioni di l'autori basati nantu à a so ricerca di literatura è l'esperienze. Tuttavia, vulemu cumentu brevemente nantu à a prucedura chì avemu usatu per selezziunà l'articuli riferiti in sta rivista. Avemu usatu duie basa di dati per circà articuli adattati: PubMed è PsycInfo. A ricerca hè stata realizata cù i termini: "addiction à Internet", "Usu compulsivu di l'Internet" è "Disordine di l'usu di l'Internet". Dopu una visione generale di l'articuli truvati, ognunu di i termini hè stata cumminata cù ognunu di i termini "cortica prefrontale" o "funzioni esecutive" o "neuropsicologia" o "prucessi di cuntrollu" o "prucedura di decisione" o "neuroimaging" o "funziunale". imaging di u cervellu" utilizendu a cunghjunzione "AND". Ogni termu era necessariu esse presente in u "Tìtulu / Abstract" di u paper. E duie ricerche eranu più limitate da "Inglese" cum'è lingua di publicazione. Avemu sceltu documenti di ricerca originali è ancu articuli di rivista. Avemu ancu utilizatu a funzione "articuli cunnessi". Data u spaziu limitatu, avemu avutu à escludiri parechji articuli. Avemu destinatu à include sia articuli classici è studii assai attuali. Per d 'altra banda, avemu ancu inclusu alcuni articuli di altre aree di ricerca (per esempiu, ghjocu patologicu, dependenza di sustanzia), ogni volta chì pareva apprupriatu. In riassuntu, dopu una ricerca sistematica per l'articuli pertinenti, avemu sceltu i studii è rivisioni citati nantu à a basa di una impressione subjectiva. Avemu dunque destinatu à sintetizà i punti di vista è i risultati più impurtanti nantu à a dipendenza da Internet cun un focusu nantu à u ligame trà i prucessi di cuntrollu è i sintomi di a dipendenza da Internet. Avemu ancu destinatu à sintetizà alcune scuperte è idee assai recenti, chì ponu esse d'utile per inspirà à i futuri studii scientifichi è novi approcci terapeutichi.

Storia di a ricerca di dipendenza da Internet, terminologia è sintomi

A prima descrizzione scientifica di un ghjovanu chì hà sviluppatu severi prublemi psicosociali per via di u so usu eccessivu di Internet hè stata fatta da Young (1996). Hè stata seguita da un numeru crescente di altri studii unicu è multiplici (per esempiu, Griffiths, 2000). Oghje, esiste una literatura relativamente grande nantu à a fenomenologia, l'epidemiologia per i diversi paesi, è a comorbidità di un usu problematicu o patologicu di l'Internet (vede a rivista recente di Spada, 2014). I tassi di prevalenza riportati in l'ultimi anni anu una larga varietà da 0.8 in Italia à 26.7% in Hong Kong (vede l'eccellente rivista di Kuss et al., 2013). I ragiuni di sta varianza estrema sò più prubabilmente alcuni effetti culturali, ma ancu u fattu chì finu à avà, nisun strumentu di valutazione standard, nisun puntu di cut-off chjaramente definitu, è ancu nisun criteriu di diagnosticu cumplettamente accettatu sò stati stabiliti (vede l'eccezzioni per u disordine di Internet Gaming). descrittu quì sottu).

Ancu s'è a rilevanza clinica hè ovvia è parechji clinichi vedenu i pazienti chì soffrenu di cunsiquenzi negativi gravi per via di un usu eccessivu di l'Internet in generale o di certe applicazioni Internet, a terminologia utilizata per stu fenominu è a so classificazione sò sempre in discussione (Young, 1998b, 1999; Charlton è Danforth, 2007; Starcevic, 2013). ghjovanu (2004) sustene chì i criteri, chì sò stati definiti per u ghjocu patologicu è a dependenza di sustanza deve esse ancu appiicati à l'addiction à Internet. Questu hè ancu in cunfurmità cù certi altri circadori, per esempiu cù u mudellu di cumpunenti nantu à cumportamenti addictive da Griffiths (2005). Tuttavia, ci hè una somma di termini diffirenti utilizati in a literatura scientifica quandu si riferisce à un usu eccessivu di Internet, cum'è a dipendenza da Internet (Young, 1998b, 2004; Hansen, 2002; Chou et al., 2005; Widyanto è Griffiths, 2006; Young et al., 2011), usu compulsivu di Internet (Meerkerk et al., 2006, 2009, 2010), cumportamentu addictivu in Internet (Brenner, 1997), prublemi in Internet (Widyanto et al., 2008), usu di Internet problematicu (Caplan, 2002), è l'usu patologicu di l'Internet (Davis, 2001). Preferimu u terminu addiction à l'Internet, postu chì vedemu alcuni paralleli impurtanti trà l'addiction à l'Internet è l'altri addictioni di cumportamentu (per esempiu, Grant et al., 2013) è a dependenza di sustanzia (vede ancu Griffiths, 2005; Meerkerk et al., 2009), chì riassumeremu in Sezioni "Correlate neuropsicologichi di l'addiction à Internet"È"Neuroimagen Correlates di Addiction à Internet. "

Mentre chì ci hè un grande cunsensu annantu à l'applicazioni multiple chì Internet furnisce è chì ponu esse aduprate in modu addictive, cum'è i ghjoculi è i ghjoculi d'azzardo, a pornografia, i siti di rete suciale, i siti di shopping, è cusì, solu u Disordine di u Gaming Internet hè statu recentemente inclusu in l'appendice di u DSM-5 (APA, 2013), facendu chjaru chì più ricerca hè necessaria nantu à stu fenomenu per cullà evidenza per a so rilevanza clinica è i meccanismi sottostanti. I criteri pruposti anu similitudini significativi cù i criteri utilizati per diagnosticà altre forme di dipendenza è includenu:

  • Preoccupazione cù i ghjochi in Internet
  • sintomi di ritirata di irritabilità, ansietà o tristezza
  • sviluppu di a tolleranza
  • tentativi senza successu di cuntrullà u cumpurtamentu
  • perdita di interessu in altre attività
  • usu eccessivu cuntinuatu malgradu a cunniscenza di prublemi psicosociali
  • ingannà l'altri in quantu à a quantità di tempu passatu in ghjoculi
  • usu di stu cumpurtamentu per scappà o sullivà un umore negativu
  • mette in periculu / perde una relazione significativa / travagliu / opportunità educativa

L'APA hà avà focu annantu à i ghjoculi in Internet. Argumentemu, però, chì ancu altre applicazioni ponu esse aduprate addictively (Young et al., 1999; Meerkerk et al., 2006). Dunque, riassumemu i risultati di studii precedenti nantu à a dipendenza da Internet in una manera più larga, ancu s'è una grande proporzione di studii publicati finu à avà si concentranu in i ghjoculi in Internet. Ancu s'ellu ùn deve micca esse cumpletu tutti i criterii, vulemu mette in risaltu un criteriu specificu, chì pare assai impurtante è hè più spessu cumpletu in i pazienti chì soffrenu di dipendenza da Internet. Stu criteriu hè: "Tentativi senza successu di cuntrullà u cumpurtamentu" o per dì più cortu: "Perdita di cuntrollu". Stu criteriu hè ancu un fattore spessu truvatu quandu analizà a struttura fattoriale di i questionari utilizati per valutà a dipendenza da Internet (Chang and Law, 2008; Korkeila et al., 2010; Widyanto et al., 2011; Lortie è Guitton, 2013; Pawlikowski et al. 2013). In cunseguenza, a capacità di cuntrullà u so propiu usu di Internet hè un fattore impurtante chì impedisce à e persone di sviluppà una dipendenza da Internet. À u turnu, se un individuu soffre di dipendenza da Internet, un scopu di a terapia deve esse di dà à u paziente u cuntrollu di u so usu di Internet. Ma perchè hè cusì difficiule per certi individui di cuntrullà l'usu di Internet? Unu di i mutivi pò esse chì i segnali di Internet interferiscenu cù i prucessi di cuntrollu mediati da a corteccia prefrontale. Avemu da sintetizà qualchi recenti scuperti da a ricerca neuropsicologica enfatizendu chì in fattu stimuli Internet-related interferiscenu cù a decisione è altre funzioni prefrontali, cum'è a memoria di travagliu è e funzioni esecutive più. Argumenteremu chì e riduzioni di i prucessi di cuntrollu prefrontali ghjucanu un rolu maiò in u sviluppu è u mantenimentu di l'usu addictive di l'Internet.

Prima di discrìviri u rolu di i prucessi di cuntrollu, riassumemu mudelli recenti nantu à l'addiction à Internet, per esse chjaru perchè i prucessi cognitivi specifichi ponu interagisce cù e caratteristiche di l'altri, cum'è a personalità è i sintomi psicopatologichi in u sviluppu è u mantenimentu di l'addiction à Internet in generale o tipi specifichi di dipendenza da Internet.

Addiction generalizata è specifica à l'Internet

Davis (2001) hà introduttu un mudellu teoricu cognitivu-comportamentale nantu à l'usu patologicu o problematicu di l'Internet è differenzia trà un usu patologicu generalizatu di l'Internet, chì chjamemu addiction generalizata à l'Internet (GIA), è un usu patologicu specificu di l'Internet, per quale usemu u terminu addiction specificu à Internet ( SIA). Davis sustene chì a GIA hè spessu ligata à l'applicazioni cumunicative di l'Internet è chì a mancanza di supportu suciale in a vita reale è i sentimenti di isolamentu suciale o di solitudine sò fattori principali chì cuntribuiscenu à u sviluppu di GIA. Cunnissioni maladaptive nantu à u mondu in generale è l'usu propiu di l'Internet in particulare ponu tandu intensificà l'usu eccessivu di Internet per distractà da i prublemi è l'umore negativu (vede ancu Caplan, 2002, 2005). In cuntrastu, per l'usu eccessivu di certe applicazioni Internet, per esempiu, siti di ghjoculi o pornografia, una predisposizione individuale specifica hè u fattore principale, Davis argumenta. In cunseguenza, si assume chì GIA hè direttamente ligata à l'opzioni chì l'Internet stessu furnisce, mentre chì SIA pò ancu esse sviluppatu fora di Internet, ma hè aggravatu da l'enormi funzioni offerti da l'applicazioni Internet.

U mudellu di Davis (2001) hà inspiratu significativamente a ricerca nantu à a dipendenza da Internet. In ogni casu, i miccanismi neuropsiculogichi è - in particulare - i prucessi di cuntrollu mediati da e funzioni esecutive è i zoni prefrontali di u cervellu ùn sò micca stati indirizzati direttamente. Inoltre, sustenemu chì i meccanismi di rinforzu cunflittinu cù i prucessi di cuntrollu. Conditioning ghjoca dinù un rollu impurtante risultatu in una forte relazione trà stimuli Internet-related (o ancu stimuli computer-related) è rinforzu pusitivu o negativu. Questa rilazioni cundizionata rende sempre più difficiuli per un individuu di cuntrullà cognitivamente l'usu di l'Internet, ancu s'è cunsequenze negative ligate à l'usu eccessivu di Internet sò sperimentate à longu andà. Sti tipi di prucessi di cundizzioni sò ben cunnisciuti per altre forme di dipendenza è dependenza di sustanzia (per esempiu, Robinson è Berridge, 2000, 2001; Everitt è Robbins, 2006; Robinson è Berridge, 2008; Loeber è Duka, 2009). Argumentemu ancu chì u rinfurzamentu pusitivu è negativu sò implicati in modu differenti in u sviluppu è u mantenimentu di GIA è SIA. Infine, ipotisemu chì certe cognizioni interagiscenu cù i prucessi di cuntrollu in u sviluppu è u mantenimentu di un usu addictivu di l'Internet. Quì, l'expectativa di ciò chì l'Internet pò furnisce è ciò chì una persona pò aspittà di l'usu di l'Internet pò esse in un cunflittu cù l'expectativa di l'individuu nantu à e cunsiquenzi negattivi potenziali in u cortu o longu andà, chì sò assuciati cù un overuse di Internet.

Basatu nantu à a ricerca precedente è cunsiderendu l'argumenti teorichi di Davis, avemu sviluppatu recentemente un novu mudellu chì riassume i miccanismi potenziali, chì cuntribuiscenu à u sviluppu sia di GIA sia di SIA (vede Figura Figure1) .1). Per u sviluppu è u mantenimentu di GIA, sustenemu chì l'utilizatore hà qualchi bisogni è scopi è chì questi ponu esse soddisfatti cù l'usu di certe applicazioni Internet. Assumimu ancu chì i sintomi psicopatologichi, in particulare a depressione è l'ansietà suciale (per esempiu, Whang et al., 2003; Yang et al., 2005) è aspetti di personalità disfunzionale, cum'è bassa autoefficacità, timidezza, vulnerabilità à u stress è tendenzi di procrastinazione (Whang et al., 2003; Chak è Leung, 2004; Caplan, 2007; Ebeling-Witte et al., 2007; Hardie è Tee, 2007; Thatcher et al., 2008; Kim è Davis, 2009) sò fattori predisponenti per u sviluppu di un GIA. Inoltre, e cognizioni suciali, cum'è l'isolamentu suciale percepitu è ​​​​a mancanza di supportu suciale offline sò supposti chì sò ligati à GIA (Morahan-Martin è Schumacher, 2003; Caplan, 2005). Queste associazioni sò digià ben documentate in a literatura. Tuttavia, credemu chì queste caratteristiche predisponenti agisce in cuncertu cù e cognizioni specifiche di l'utilizatori. In particulare, sustenemu chì l'expectativa di l'usu di Internet ghjucanu un rolu impurtante. Queste aspettative ponu esse anticipazioni di cumu l'Internet pò esse utile per distractà da i prublemi o scappà da a realità, o - più in generale - per riduce l'emozioni negattivi. Queste aspettative ponu ancu interagisce cù u stilu generale di coping di l'utilizatori (per esempiu, per tende versu l'abusu di sustanzi per distractà da i prublemi) è e capacità d'autoregulazione (Billieux è Van der Linden, 2012). Quandu andate in linea, l'utilizatore riceve rinforzu in quantu (disfunzionale) affruntà sentimenti negativi o prublemi in a vita di ogni ghjornu. À u listessu tempu, l'expectativa di l'usu di l'Internet sò rinfurzati positivamente, perchè l'Internet hà agitu cum'è anticipatu (per esempiu, riducendu sentimenti di solitude emotiva o suciale). Data u forte caratteru di rinforzu di certe applicazioni Internet, u cuntrollu cognitivu di l'usu di Internet diventa più sforzu. Questu deve esse particularmente u casu si i cuestti di Internet interferiscenu cù i prucessi esecutivi. Riturneremu à questu tema in e Sezioni "Funzioni neuropsicologiche in Sughjetti cù Addiction à Internet" è "Neuroimaging Functional in Internet Addiction".

figura 1 

U mudellu prupostu nantu à u sviluppu è u mantenimentu di a dipendenza da Internet generalizata è specifica. (A) Dimostra a manera pruposta di utilizà l'Internet cum'è strumentu per trattà cù i bisogni persunali è i scopi in a vita di ogni ghjornu. In (B), i meccanismi pruposti ...

In quantu u sviluppu è u mantenimentu di un usu addictivu di applicazioni Internet (SIA), avemu dicendu - cunzigghjenu à a ricerca previa è in cunfurmità cù u mudellu da Davis (2001) - chì i sintomi psicopatologichi sò particularment involved (Brand et al., 2011; Kuss è Griffith, 2011; Pawlikowski è Brand, 2011; Laier et al. 2013a; Pawlikowski et al. 2014). Avemu dinò l'ipotesi chì e predisposizioni di una persona specifica aumentanu a probabilità chì un individuu riceve gratificazione da l'usu di certe applicazioni è overuses queste applicazioni di novu. Un esempiu per una predisposizione cusì specifica hè una alta eccitazione sessuale (Cooper et al., 2000a,b; Bancroft è Vukadinovic, 2004; Salisbury, 2008; Kafka, 2010), chì rende più prubabile chì un individuu utilizeghja pornografia in Internet, perchè anticipa l'eccitazione sessuale è a gratificazione (Meerkerk et al., 2006; Young, 2008). Cridemu chì l'aspettativa chì tali applicazioni Internet ponu suddisfà certi desideri aumenta a probabilità chì queste applicazioni Internet sò aduprate spessu, cum'è l'assuntu in un cumpurtamentu addictivu in generale (Robinson è Berridge, 2000, 2003; Everitt è Robbins, 2006) è chì l'individuu pò sviluppà una perdita di cuntrollu di u so usu di tali applicazioni. In u risultatu, a gratificazione hè spirimintata è, in cunseguenza, l'usu di tali applicazioni è ancu l'aspettattivi specifichi di l'usu di l'Internet è u stile di coping sò rinfurzati positivamente. Questu hè digià statu dimustratu, per esempiu per l'addiction cibersessu (Brand et al., 2011; Laier et al. 2013a) è hè probabilmente ancu un mecanismu per i ghjoculi in linea (per esempiu, Tychsen et al., 2006; Yee, 2006). I tendenzi psicopatologichi più generale (per esempiu, a depressione è l'ansietta soziale) sò stati supranendu à esse rinfurzati negativamenti. Questu pò esse da u fattu chì ancu applicazioni in Internet (per esempiu, pornografia di l'Internet) pò esse usatu per distraisce di prublemi in a vita verita o per evità sensu negativu, cum'è a solità o l'isolazione soziale. L'argumintazzioni principali di u nostru mudellu sò summarizzati in Figura Figure11.

In i dui cundizioni (GIA è SIA), a perdita di cuntrollu nantu à l'usu di l'Internet in generale o di l'applicazioni specifiche hè suppostu esse a cunsiguenza principale di i prucessi di cundizzioni di cues in Internet è di rinfurzà pusitivu è negativu. A quistione resta cumu sti prucessi interagiscenu cù funzioni cognitive d'ordine più altu. Per esempiu, chì sò i miccanismi daretu à u cumpurtamentu per utilizà l'Internet una volta è una volta, ancu s'è una persona sapi esplicitamente chì ellu / ella hà da sperienze cunsiquenzi negativi à longu andà? Hanu una miopia per u futuru o hè a reazione à i stimuli ligati à Internet cusì forte chì sperimentanu cue-reattività è brama, cum'è hè ben cunnisciutu da a dependenza di sustanzia (per esempiu, Grant et al., 1996; Antone, 1999; Childress et al., 1999; Tiffany è Conklin, 2000; Bonson et al., 2002; Brody et al., 2002, 2007; Franken, 2003; Dom et al., 2005; Heinz et al., 2008; Field et al., 2009)? Fighjemu nantu à sti miccanismi neuropsiculogichi chì potenzialmente cuntribuiscenu à a perdita di cuntrollu in e sezioni prossime.

Correlate neuropsicologichi di l'addiction à Internet

Cumenti generali nantu à a ricerca neuropsicologica in l'addiction

U cuntrollu cognitivu si riferisce à a capacità di cuntrullà i so azzioni, u cumpurtamentu, è ancu i pinsamenti è hè una custruzzione multivariata (Cools è D'Esposito, 2011). Ancu se e riduzioni in u cuntrollu cognitivu sò qualchì volta cunsiderate cum'è u cumpunente principale di l'impulsività, in a ricerca neuropsicologica i miccanismi di cuntrollu sò attribuiti à e funzioni esecutive. E funzioni esecutive sò sistemi di cuntrollu chì ci permettenu di regulà u nostru cumpurtamentu chì hè pianificatu, orientatu à u scopu, flessibile è efficace (Shallice è Burgess, 1996; Jurado et Rosselli, 2007; Anderson et al., 2008). Queste funzioni sò fortemente ligati à parti di a corteccia prefrontale, in particulare a corteccia prefrontale dorsolaterale (per esempiu, Alvarez è Emory, 2006; Bari è Robbins, 2013; Yuan è Raz, 2014). A corteccia prefrontale hè cunnessa à parti di i gangli basali (per esempiu, Hoshi, 2013). Per queste cunnessione, u terminu loops fronto-striatal hè spessu usatu. I loops fronto-striatali includenu un loop più cognitivu, chì cunnetta principarmenti u nucleus caudatus è putamen cù a sezione dorsolaterale di a corteccia prefrontale (via u thalamus) è u loop limbic chì cunnetta strutture limbic, cum'è l'amigdala, è strutture chì sò ligati à aspetti motivazionali di u cumpurtamentu, cum'è u nucleus accumbens, cù a parte orbitofrontale è ventromediale di l'area di u cervellu prefrontale (Alexander è Crutcher, 1990). Queste parti di u cervellu sò cruciali implicati in funzioni esecutive è altre cognizioni di ordine superiore, ma sò ancu correlati neurali principali di u cumpurtamentu addictivu. Figura Figure22 riassume queste strutture cerebrali.

figura 2 

E regioni di a corteccia prefrontale è e strutture cerebrali assuciate più prubabilmente implicate in u sviluppu è u mantenimentu di un usu addictivu di l'Internet. (A) Mostra a vista laterale di u cervellu, cumprese e parti mediali cum'è u gyrus cingulate anteriore è ...

Prima di fucalizza nantu à questu prublema in a Sezione "Neuroimagen Correlates di Addiction à Internet, "I correlati neuropsicologichi di un usu addictivu di l'Internet sò riassunti. In a ricerca di l'addiction cun un focus neuropsicologicu, e funzioni esecutive, a decisione, è i prucessi d'attenzione sò stati investigati in modu estensivu utilizendu travaglii neuropsiculogichi tradiziunali, cum'è i travaglii di ghjocu. Questi approcci sò digià stati trasferiti à l'addictioni cumportamentali, cum'è u ghjocu patologicu (per esempiu, Goudriaan et al., 2004; Brand et al., 2005b; Goudriaan et al., 2005, 2006; van Holst et al., 2010; Conversano et al., 2012) è a compra compulsiva (per esempiu, Black et al., 2012).

Funzioni neuropsicologiche in sughjetti cù dipendenza da Internet

In l'ultimi anni, hè statu publicatu ancu una summa di studii, chì valutavanu e funzioni neuropsiculogiche generale in individui cù GIA o un certu SIA. A maiò parte di i studii, però, sò stati fatti cù i gamers eccessivi di Internet. Un esempiu hè u studiu di Sun et al. (2009). Hanu utilizatu l'Iowa Gambling Task (Bechara et al., 2000), chì era stata aduprata in parechji studii cù diverse populazioni di pazienti cù malatie neurologiche è psichiatriche cumpresi a dependenza di sustanziali è l'addictioni di cumportamentu prima (cf. Dunn et al., 2006). Stu compitu valuta a decisione in cundizioni ambigue. Eseguisce bè nantu à u compitu richiede in particulare apprendimentu da feedback. L'utilizatori eccessivi di Internet in u studiu di Sun et al. (2009) hà avutu prublemi in a realizazione di l'Iowa Gambling Task, chì indicanu deficit di decisione, chì eranu spessu ligati à cumpurtamenti addictive (Bechara, 2005). In un altru studiu di Pawlikowski è Brand (2011), hè statu dimustratu chì i gamers eccessivi di Internet facenu scelte più risicate è svantaggiate, ancu quandu e regule per e cunsequenze pusitivi è negativi sò esplicitamente spiegati, misurati da u Game of Dice Task (Brand et al., 2005a). Stu risultatu hè coherente cù i risultati in altri campioni cù dipendenza, cum'è a dependenza di l'opiace (Brand et al., 2008b), è u ghjocu patologicu (Brand et al., 2005b). Inoltre, eseguisce bè a Dice Task hè ligata à l'integrità prefrontale (Labudda et al., 2008) è funzioni esecutive (per esempiu, Brand et al., 2006; Brand et al., 2008a, 2009). In cunseguenza, i risultati suggerenu chì i pazienti cun dipendenza da Internet ponu avè riduzioni in u cuntrollu prefrontale è altre funziunamentu esecutivu.

In quantu à a capacità di inibisce risposti à certi stimuli, l'individui investigati da Sun et al. (2009) eseguitu nurmale nantu à una Task Go/No-Go, chì misura e funzioni di inibizione di risposta. Stu risultatu nantu à l'inibizione di a risposta intatta hè coherente cù i risultati di Dong et al. (2010) è ancu coherente cù u funziunamentu normale nantu à u paradigma Stroop classicu (vede i dati di cumportamentu in Dong et al., 2013b). Tuttavia, in un altru studiu, Dong et al. (2011b) hà riportatu errori di risposta più altu in a cundizione incongruente di u paradigma Stroop in individui maschili addicted Internet. In tutti questi studii nantu à u cuntrollu inhibitoriu, però, versioni neutrali di u compitu Go / No-Go o di u paradigma Stroop sò stati utilizati, vale à dì chì tutti i stimuli ùn anu micca in relazione cù Internet. Si pò ipotizà chì l'individui cù a dipendenza da Internet reagiscenu in modu diversu à i stimuli, chì mostranu esplicitamente u cuntenutu in Internet è anu difficultà à inibisce e risposte solu à quelli stimuli, cum'è hè statu dimustratu in individui dipendenti da sustanza (per esempiu, Pike et al., 2013). Questu hè statu infurmatu da Zhou et al. (2012) aduprendu un shifting-task cù cues Internet game-related. L'autori sustene chì e riduzioni in l'inhibizione di a risposta è a flessibilità mentale più bassa pò esse rispunsevuli di u mantenimentu di l'addiction à i ghjoculi in Internet.

Cuncentrazione nantu à altre forme di dipendenza da Internet, à dì l'usu eccessivu di pornografia in Internet, chì hè ancu unu di i tipi principali di SIA (Meerkerk et al., 2006), al di là di i ghjoculi in Internet, i primi studii anu utilizatu paradigmi classici chì valutanu e funzioni cognitive è li anu mudificatu in quantu à include l'imaghjini pornografiche in Internet cum'è stimuli. Per esempiu, Laier et al. (2014) hà utilizatu l'Iowa Gambling Task, ma includeu stampe pornografiche è neutrali nantu à i mazzi di carte. Un gruppu di participanti hà realizatu u compitu cù stampe pornografiche nantu à i ponti svantaghji (A è B) è stampi neutri nantu à i ponti vantaghji (C è D) è l'altru gruppu hà realizatu u compitu cù l'associazione inversa di stampa-deck (immagini pornografiche nantu à i ponti vantaghji). ponti C e D). I risultati anu dimustratu chì u gruppu chì eseguisce u compitu cù stampe pornografiche nantu à i ponti svantaghji anu puntuatu più bassu cà l'altru gruppu. Questu significa chì anu cuntinuatu à selezziunà e carte da i ponti cù stampe pornografiche, ancu s'ellu anu ricevutu perdite elevate. Stu effettu hè statu particularmente osservatu in i sughjetti chì rispundenu cù una reazione di craving subjectiva nantu à a presentazione di stimuli pornografichi (in un altru paradigma, ancu inclusu in u studiu). Questa scuperta hè coherente cù i risultati di un altru studiu da u listessu gruppu d'autori (Laier et al., 2013b), in quale anu riportatu un rendimentu di memoria di travagliu più bassu per stimuli pornografichi cà per ritratti pusitivi, negativi è neutri. L'autori cuncludenu chì l'excitazione sessuale cum'è reazione à l'imaghjini pornografiche in Internet interferiscenu cù e funzioni cognitive.

Avà sustenemu chì i prucessi di cuntrollu cognitivu particularmente sò affettati quandu l'individui addicted in Internet sò cunfruntati cù i stimuli legati à l'addiction. Tuttavia, stu mecanismu ipotizatu hà bisognu di più investigazioni per certi tipi di SIA. U più impurtante, stu mecanismu pò esse investigatu megliu utilizendu attività cognitive, chì includenu stimuli legati à l'addiction è micca cù semplici compiti cognitivi standard.

Neuroimaging Correlates di Addiction à Internet

Cumenti generali nantu à a ricerca di neuroimaging in u cuntestu di l'addiction

A maiò parte di i studii chì investiganu i correlati neurali di l'addiction à Internet cù tecniche d'imaghjini funzionali sò stati realizati cù i gamers di Internet. Questi studii anu revelatu grandi similitudini cù i circuiti cerebrali implicati in u cumpurtamentu problematicu in l'addictioni di sustanziali è i ghjoculi patologichi, chì seranu discututi in e sezioni seguenti. Dui approcci diffirenti ponu esse distinti: studii di attivazione funziunale è ancu investigazioni strutturali è imaging di u statu di riposu cumpresi l'imaghjini di tensor di diffusione. L'obiettivu di i dui approcci hè u listessu: una megliu comprensione di i miccanismi cerebrali implicati in l'usu eccessivu è addictivu di Internet o di certe applicazioni Internet. E dumande generale di ricerca sò: u cervellu cambia cù u tempu in quantu ampara à reagisce à i cues di Internet specificamente, è queste reazzioni cerebrali determinanu a perdita di cuntrollu di l'usu di Internet? Da a ricerca di a dipendenza da a sustanza, hè cunnisciutu chì e diverse aree di u cervellu sò implicate in l'ingesta di sustanza cuntrullata è deliberativa (per esempiu, in quantu à l'alcohol) cumparatu à un usu incontrolatu è abituale. In i primi fasi di u sviluppu di a dipendenza da droghe, i zoni frontali di u cervellu sò particularmente implicati in a decisione di cunsumà una certa droga, motivata da i so effetti rinforzanti (Goldstein è Volkow, 2002). In u risultatu di i prucessi di cundizionamentu classicu è strumentale (Everitt è Robbins, 2006), u nucleus accumbens è e parti di u striatum dorsale inseme cù e regioni limbic è para-limbic (per esempiu, a corteccia orbitofrontale) imparanu à reagisce abitualmente nantu à i segnali di droga cù craving è a corteccia prefrontale dorsolaterale, chì hè ligata à funzioni cognitive d'ordine superiore. , perde e so influenze regulatori (Bechara, 2005; Goldstein et al., 2009). Questu hè probabilmente a cunsequenza di cambiamenti in u sistema di ricumpensa dopaminergicu da cambiamenti guidati frontali di l'innervazione glutaminergica di u nucleu accumbens è di e zone cerebrali cunnesse (Kalivas è Volkow, 2005). In l'individui cù fatturi ambientali di dipendenza da a sustanza, cum'è a presenza di segnali ligati à a droga, portanu à l'attivazione di u striatum ventrale, a corteccia cingulata anteriore, è ancu e zone di corteccia mediofrontali (Kühn è Gallinat, 2011; Schacht et al., 2013). Queste zone, ma ancu l'amigdala è a corteccia orbitofrontale, sò ligati à u craving (Chase et al., 2011). In a sezione dopu, riassumeremu i risultati di neuroimaging precedenti nantu à i correlati neurali di l'addiction à Internet è sustenemu chì i prucessi sottostanti a dipendenza da a sostanza sò ancu validi per a dipendenza da Internet.

Neuroimaging funzionale in a dipendenza da Internet

Studi attuali nantu à a dipendenza da Internet è in particulare in l'addiction à i ghjoculi in Internet anu applicatu metudi di neuroimaging per identificà i circuiti cerebrali implicati in a cue-reattività è a brama in quelli individui chì sperimentanu una perdita di cuntrollu di u so Internet (ghjochi). Una rivista sistematica di quelli studii publicati in 2012 è prima hè stata furnita da Kuss è Griffiths (2012). Anu identificatu 18 studii, chì anu utilizatu sia l'imaghjini di risonanza magnetica funzionale (fMRI), tomografia di emissione di positroni (PET), MRI strutturale o elettroencefalografia (EEG). Quandu escludendu i studii EEG (sei studii riassunti da Kuss è Griffith) è i dui studii MRI strutturale, a rivista sistematica cuncintrau in 10 studii cù metudi funziunali classici di u cervellu. Avemu avà applicatu i stessi criterii di ricerca è di inclusione cum'è documentatu in a rivista di Kuss è Griffiths (2012) è hà identificatu studii 13 (escludendu studii EEG) publicati in ghjurnali peer-reviewed da ghjennaghju 2013 à a fine di ghjennaghju 2014. Avemu quì cuncentrazione esemplare nantu à quelli studii precedenti è attuali, chì cuntribuiscenu notevolmente à una megliu comprensione di u ligame trà i prucessi di cuntrollu prefrontale. è a perdita di cuntrollu di l'usu di l'Internet in individui cù dipendenza da Internet.

Unu di i primi studii nantu à i potenziali correlati cerebrali di craving in sughjetti cù dipendenza da Internet (gaming) hè statu informatu da Ko et al. (2009). Studiavanu i ghjucatori eccessivi di World-of-Warcraft (WoW) (tutti i participanti anu ghjucatu almenu 30 ha settimana) cù fMRI utilizendu un paradigma di stampa, chì hè paragunabile à quelli chì anu utilizatu prima in a ricerca di l'addiction à l'alcohol (per esempiu, Braus et al., 2001; Grüsser et al., 2004). I risultati eranu assai simili à quelli riportati in individui dipendenti da a sostanza (Schacht et al., 2013). I ghjucatori di WoW avianu, paragunatu à u gruppu di cuntrollu, attivazioni più forti in u nucleus accumbens, a corteccia orbitofrontale è u caudatu mentre fighjulavanu i ritratti di WoW. Queste attività eranu ancu correlate positivamente cù l'urgenza subjectiva di u ghjocu. Sun et al. (2012), chì anu investigatu ancu i ghjucatori eccessivi di WoW cun un paradigma di stampa per induce a brama. Quì, l'attività in e sezioni bilaterali di a corteccia prefrontale, in particulare a corteccia prefrontale dorsolaterale, è a corteccia cingulata anteriore sò stati correlati positivamente cù u desideriu subjectivu quandu si vede l'imaghjini di WoW. I risultati enfatizanu a vista chì u cervellu di l'individui dipendenti da Internet reagisce cun bramosu à u cunfrontu cù spunti ligati à Internet in u listessu modu cum'è u cervellu di l'individui dipendenti da a sostanza reagisce à stimuli ligati à a sostanza. In cunfurmità cù questu, Han et al. (2011) truvaru chì u desideriu di ghjucà era pusitivu in relazione cù l'attività in u lòbulu mediofrontal right è u gyrus parahippocampal right ancu in sughjetti sani, chì anu furmatu per ghjucà un certu video game per 10 ghjorni. I cambiamenti in l'area di u cervellu prefrontali ligati à a cue-reattività è à l'urgenza di u ghjocu in i ghjucatori eccessivi sò stati ancu signalati in altri studii precedenti (per esempiu, Han et al., 2010b; Ko et al., 2013a; Lorenz et al., 2013) è paraguni trà cue-reattività nantu à i stimuli di ghjocu è a dependenza di sustanzia (per esempiu, u tabacco) sò stati discututi (Ko et al., 2013b). I risultati illustranu similitudini trà l'addiction à Internet è altre cundizioni di dipendenza in quantu à i meccanismi sottostanti di u sviluppu, in particulare i prucessi di condizionamentu (Robinson è Berridge, 2001, 2003; Thalemann et al., 2007). Ci hè ancu una certa evidenza per l'adattamenti funziunali di u funziunamentu iniziale in l'utilizatori di Internet adulescenti in l'area di junzione frontale, temporale è temporo-parietale-occipitale, cum'è revelatu da un paradigma di lanciu di palla (Kim et al., 2012). Un primu studiu hà ligatu a cue-reattività è a brama cù u successu di a terapia in i sughjetti addicted to games Internet (Han et al., 2010a): à a prima investigazione cù un paradigma di stampa è fMRI, u gruppu di i ghjucatori StarCraft eccessivi (StarCraft hè un video game di strategia in tempu reale), cumparatu cù i vuluntarii cù l'esperienze StarCraft bassu, dimustrava attivazioni più forti in a corteccia prefrontale dorsolaterale, zoni occipitali. , è u gyrus parahippocampal left. Dopu à una terapia di 6 settimane cù bupropion, chì hè spessu usata in a terapia di dipendenza da sustanza, i reazzioni di craving è u tempu di ghjocu sò stati ridotti in i gamers d'Internet è l'attività in a corteccia prefrontale dorsolaterale mentre fighjate l'imaghjini di StarCraft sò ancu diminuite cumparatu cù u primu. investigazione fMRI. In sintesi, i sughjetti cù dipendenza da Internet mostranu reazioni di brama versu certi segnali ligati à Internet à u livellu subjectivu è neurale. E reazzioni di craving sò correlati cù i cambiamenti di u cervellu prefrontali, chì sò paragunabili à quelli rappurtati per i pazienti dipendenti da sustanza.

Utilizendu ancu fMRI, Dong et al. (2013b) hà investigatu a cumpetenza di decisione in individui cù dipendenza da Internet (senza specificà u tipu di dipendenza da Internet). Adupranu un ghjocu di carte cù duie opzioni è manipulate a sequenza di vittorie è pèrdite, risultatu in trè cundizioni: vittorie cuntinue, perdite cuntinue, è vittorie discontinue è perdite cum'è cundizione di cuntrollu. Cumportamentu, l'individui cù dipendenza da Internet avianu bisognu di più per e so decisioni, in particulare in a cundizione di perdita. Comparatu à i sughjetti di cuntrollu, i pazienti cun dipendenza da Internet anu avutu una attività cerebrale più forte in u gyrus frontale inferjuri, u gyrus cingulate anteriore, è l'insula in a cundizione di vittoria è una attività più forte in u gyrus frontale inferiore ancu in a cundizione di perdita. A regione cingulata posteriore è u caudate eranu menu attivati ​​in i pazienti cun dipendenza da Internet cumparatu cù u gruppu di cuntrollu. L'autori cuncludenu chì i pazienti cun dipendenza da Internet anu riduzzione in u rendiment di decisione, perchè anu bisognu di più sforzu per e funzioni esecutive. In una altra publicazione cù i stessi gruppi è compiti, l'autori anu ancu riportatu una sensibilità più alta per i vittorie in paragunà à e perdite in i sughjetti addicted Internet (Dong et al., 2013a), chì era accumpagnatu da attivazioni più forti in u circondu frontale inferjuri è diminuite l'attività in a corteccia cingulata posteriore in i sughjetti cù l'addiction à Internet cumparatu cù u gruppu di cuntrollu. Questi risultati s'adattanu à investigazioni precedenti cù u stessu compitu di indovinazione (Dong et al., 2011a). I prublemi per piglià boni decisioni, vale à dì chì l'individui cù a dipendenza da Internet cuntinueghjanu à ghjucà ancu s'elli sò cunfruntati cù cunsiquenzi negativi, puderanu esse ligati à i so prublemi in a vita di ogni ghjornu (vede ancu a discussione in Pawlikowski è Brand, 2011). L'argumentu di più sforzu in e funzioni esecutive quandu si confrontanu cù situazioni cumplessi di decisione o quandu a flessibilità cognitiva hè necessaria hè cunfirmata da un altru studiu fMRI nantu à a flessibilità cognitiva di i sughjetti addicted Internet (Dong et al., 2014). Ci hè ancu una prima evidenza per a diminuzione di u monitoraghju di l'errore in i sughjetti cù dipendenza da Internet, chì hè ligata à una attività più forte in u gyrus cingulate anteriore (Dong et al., 2013c), una regione ancu cunnisciuta per esse implicata in u cuntrollu cognitivu è a gestione di cunflittu (per esempiu, Botvinick et al., 2004). I risultati sò cunsistenti cù un altru studiu nantu à a dipendenza da Internet da Dong et al. (2012b), in quale una attività più grande in a corteccia cingulata anteriore (è ancu posteriore) hè stata revelata per a cundizione d'interferenza di u paradigma Stroop.

In novu, a maiò parte di i studii anu utilizatu stimuli neutri quandu esaminendu i correlati neurali di e funzioni cognitive in a dipendenza da Internet. Ancu se sti studii cunvergenu à a vista chì i prucessi di cuntrollu cognitivu sò ridotti in i sughjetti di l'Internet addicted, saria impurtante di investigà ciò chì succede in u cervellu di l'addicti di Internet quandu sò cunfruntati cù stimuli in Internet. Siccomu l'individui reagiscenu cù u desideriu di i segnali ligati à Internet (vede a rivista di letteratura sopra), è chì ovviamente anu certi prublemi in u cuntrollu esecutivu ancu in situazioni neutrali, queste funzioni esecutive è decisionali deve esse ancu peggiu quandu si trovanu in una situazione. , chì prupone stimuli in Internet. Questu deve esse investigatu in u futuru, perchè in a vita di ogni ghjornu, l'individui sò spessu affruntati cù l'Internet è seria clinicamente pertinenti per capiscenu cumu u cervellu reagisce versu quelli stimuli in interazzione cù funzioni ridotte di cuntrollu esecutivu.

Neuroimaging strutturale è di u statu di riposu in a dipendenza da Internet

Un studiu nantu à i correlati neurali strutturali è funziunali di Internet / ghjoculi di computer cù un grande campione (N  = 154) l'adulescenti anu riportatu un voluminu più altu di materia grisa in a regione striata ventrale sinistra in frequenti / eccessivu paragunatu à i ghjucatori pocu frequenti (Kühn et al., 2011). In a parti funziunale di u studiu, l'attività in a regione di u striatum ventral era più altu in frequente cumparatu cù i ghjucatori infrequenti in a cundizione di perdita di un compitu di ritardu d'incentive monetaria. L'autori cuncludenu chì i cambiamenti di u voluminu in a regione striata ventrale sinistra ponu riflette cambiamenti in a sensibilità di ricumpensa ligata à u ghjocu frequente di ghjochi di computer. A densità di materia grisa hè stata ancu esaminata da Yuan et al. (2011). In un campione più chjucu (N  = 18) di l'adulescenti cù dipendenza da Internet, a diminuzione di u voluminu di materia grisa hè stata trovata in parechje regioni prefrontali: a corteccia prefrontale dorsolaterale (bilateralmente), a corteccia orbitofrontale è l'area mutore supplementaria, è ancu in i parti posteriori di u cervellu (cerebellum è corteccia cingulata anteriore rostrale sinistra). I cambiamenti in i zoni prefrontali sò stati correlati cù a durata rapportata di u disordine. L'autori cuncludenu chì questi cambiamenti cerebrali ponu esse rispunsevuli di una alterazione di u cuntrollu cognitivu in i sughjetti cù dipendenza da Internet è chì questi cambiamenti anu alcune similitudini impurtanti cù quelli osservati in a dipendenza da a sustanza. E riduzioni in a densità di materia grisa sò state truvate ancu in a corteccia cingulata anteriore è posteriore sinistra, è ancu in l'insula (Zhou et al., 2011) è in a corteccia orbitofrontale (Hong et al., 2013a; Yuan et al. 2013). I cambiamenti in a regione orbitofrontale sò stati correlati cù u rendiment in u paradigma Stroop (Yuan et al., 2013), chì indicanu riduzioni funziunali in i prucessi di cuntrollu prefrontali. Riduzioni di materia grisa in a corteccia orbitofrontale (destra) in individui cù SIA per i ghjoculi, in più ancu in l'insula (bilateralmente), è l'area di u mutore supplementu ghjustu sò stati riportati da Weng et al. (2013). Curiosamente, u voluminu di a corteccia orbitofrontale hè stata correlata cù i punteggi in u Test di Addiction à Internet (Young, 1998a), misura a gravità di i sintomi.

In più di a materia grisa, anormalità in i pazienti cun dipendenza da Internet, a cunnessione funzionale mostra alcuni cambiamenti. Queste alterazioni di cunnessione si adattanu bè, almenu parzialmente, cù i cambiamenti strutturali. Per esempiu, Lin et al. (2012) anu truvatu anisotropia fraccionaria più bassa in una grande parte di u cervellu di l'individui cù dipendenza da Internet cumpresa a corteccia orbitofrontale. Ulteriori cambiamenti in l'anisotropia fraccionaria sò stati trovati in a materia bianca di u gyrus parahippocampal (Yuan et al., 2011), materia bianca di u lobu frontale bilaterale (Weng et al., 2013), è i dui interni (Yuan et al., 2011) è capsula esterna (Weng et al., 2013). Inoltre, riduzioni in a connettività funzionale (usando fMRI di u statu di riposu) sò state trovate in u gyrus temporale inferior destra, a corteccia parietale bilaterale è a corteccia cingulata posteriore, è a connettività trà u gyrus cingulate posteriore è u precuneus right, parti di u thalamus, caudate, striatum ventral. , l'area di u mutore supplementu è u gyrus lingual hè stata correlata cù a gravità di u cumpurtamentu problematicu in i gamers Internet (Ding et al., 2013). Tuttavia, in un altru studiu di Dong et al. (2012a), aduprendu l'imaghjini di tensor di diffusione, l'aumentu di a connettività trà parechje zoni di u cervellu in i pazienti cun dipendenza da Internet per i ghjoculi sò stati signalati, cumprese thalamus è cortex cingulate posteriore. L'anisotropia frazionaria in a capsula interna era ancu correlata cù a durata di u cumpurtamentu addictivu (Yuan et al., 2011). Connettività ridotta hè stata trovata ancu trà strutture prefrontali è sottocorticali è parietali è sottocorticali, in particulare cù u putamen (Hong et al., 2013b). Ci sò alcune referenze per i cambiamenti in l'omogeneità regiunale cù l'omogeneità aumentata in gyri frontale è parietale mediu (è altre regioni di u troncu cerebrale è u cerebellum) è una diminuzione di l'omogeneità in certi spazii temporali, parietali è occipitali in individui cù dipendenza da Internet (Dong et al. ., 2012c).

Un'altra linea d'argumenti per l'implicazione di cue-reattività è craving, chì puderia interferiscenu cù u cuntrollu cognitivu annantu à l'usu di l'Internet, vene da studii chì investiganu u sistema di dopamina in i pazienti cun dipendenza da Internet. Ancu s'è sti studii sò dati preliminari, per esempiu, dimensioni di campioni assai chjuchi è i so risultati anu da esse trattati cun prudenza: ci sò qualchi primi indizi chì u sistema di dopamine hè alteratu in individui addicted Internet. Un esempiu hè un studiu SPECT (Hou et al., 2012) chì mostra chì u livellu di l'espressione di u trasportatore di dopamina in u striatum hè diminuitu in individui cù dipendenza da Internet. Questa scuperta hè coherente cù i risultati di un studiu cù raclopride PET (Kim et al., 2011), in quale una dispunibilità ridutta di i receptori di dopamine 2 in u striatum hè stata trovata in i tossicodipendenti di Internet (vede ancu a rivista di Jovic è Ðinđić, 2011).

Ancu s'ellu hè speculativu finu à avà, i cambiamenti in u funziunamentu dopaminergicu ponu - almenu in parte - spiegà a perdita di cuntrollu di l'usu di Internet in individui cù dipendenza da Internet. Questa supposizione si adatta bè cù mudelli recenti nantu à u sviluppu di u cumpurtamentu addictivu in generale, cum'è suggeritu da Robinson è Berridge (2008), cum'è digià citatu. Siccomu i parti di a corteccia prefrontale implicati in u cuntrollu cognitivu, in particulare a corteccia prefrontale dorsolaterale (vede Figura Figura 2) 2) riceve proiezioni dopaminergici da i gangli basali è u nucleus accumbens, i cambiamenti funziunali in queste strutture ponu ancu riduce l'integrità di u cuntrollu esecutivu (Cools è D'Esposito, 2011). Siccomu i gangli basali sò interconnessi cù l'altri è u thalamus da e proiezioni chì includenu altri sistemi di neurotrasmettitori, in particulare glutamate è GABA, i cambiamenti in u sistema dopaminergicu pò ancu causà disfunzioni più glubale di i loops fronto-striatali, cumprese i dui. cognitiva è a loop limbic (Alexander è Crutcher, 1990). Avemu cummentatu nantu à u ligame trà i loops fronto-striatali è e funzioni di cuntrollu esecutivu in a Sezione "Correlate neuropsicologichi di l'addiction à Internet." In cunsiderà i risultati preliminari nantu à l'alterazioni dopaminergiche in l'individui dipendenti da Internet, sustenemu chì i cambiamenti in questu è altri sistemi di neurotrasmettitori di gangli basali sò ligati à a perdita di cuntrollu di l'usu di Internet da cambiamenti funzionali di integrità prefrontale.

Al di là di l'investigazioni di u sistema di dopamina, più studii anu indirizzatu a funziunalità di u cervellu di u statu di riposu in i pazienti cun dipendenza da Internet. Utilizendu 18-FDG-PET, misurà u metabolismu di glucose in u cervellu, Park et al. (2010) hà dimustratu chì i gamers eccessivi di Internet anu aumentatu u metabolismu di u glucose in a regione di a corteccia orbitofrontale (diritta), è ancu in parti di i gangli basali (caudate left, insula), mentre chì e regioni posteriori (per esempiu, zoni parietali è occipitali) mostranu un metabolismu diminuitu. .

In riassuntu, ci sò alcune prime evidenze per i cambiamenti strutturali di u cervellu di u statu di riposu in individui cù dipendenza da Internet. Questi includenu cambiamenti di materia grisa è bianca in e zone cerebrali prefrontali è regioni cerebrali supplementari. Ci hè ancu e prime evidenza per i cambiamenti in u sistema dopaminergicu, chì puderanu esse ligati à u processu di rinfurzamentu è a brama. Siccomu a maiò parte di i studii sò stati fatti cù campioni piuttostu chjuchi, cù una sola eccezione (Kühn et al., 2011), è nisuna differenziazione coherente o sistematica trà i diversi tipi di dipendenza da Internet è trà i pazienti adolescenti versus adulti, i risultati devenu esse trattati cun prudenza.

Riassuntu è Implicazioni Cliniche

In sintesi, a ricerca neuropsicologica è neuroimaging nantu à l'usu eccessivu è addictivu di l'Internet hè un campu scientificu in rapida crescita, chì hà revelatu una summa di risultati assai interessanti. Questi risultati anu un impattu scientificu è clinicu è aiutanu à capisce megliu a basa neurobiologica di a dipendenza da Internet. I risultati cunvergenu à a vista chì un usu addictivu di l'Internet hè ligatu à i cambiamenti funziunali di u cervellu chì implicanu parti di a corteccia prefrontale, accumpagnati da cambiamenti in altre regioni corticali (per esempiu, temporali) è subcorticali (per esempiu, striatum ventrale). Inoltre, ci sò qualchi suggerimenti per i cambiamenti strutturali di u cervellu, chì implicanu ancu parti di a corteccia prefrontale. I cambiamenti funzionali in i zoni prefrontali è striatali sò principarmenti osservati quandu l'individui cù dipendenza da Internet svolgono certi compiti, in particulare quelli chì misuranu funzioni esecutive è cue-reattività. Questi risultati, inseme cù quelli chì emergenu da studii neuropsicologichi, suggerenu chì i prucessi di cuntrollu prefrontali sò ridotti in l'individui chì sò addicted à Internet è ponu esse ligati à a perdita di cuntrollu di i pazienti nantu à u so usu di Internet. Tuttavia, ci sò alcune limitazioni di i risultati di ricerca esistenti finu à avà. Prima, cum'è digià citatu, a cumminazzioni di a valutazione di e funzioni cognitive d'ordine più altu è a cunfrontu cù stimuli ligati à Internet deve esse investigatu più estensivamente. Siconda, più studii nantu à diversi tipi di dipendenza da Internet (vale à dì, diverse forme specifiche, cum'è ghjoculi, cumunicazioni, pornografia) sò necessarii per capisce megliu i correlati neuropsicologichi è neurali cumuni è specifichi di l'addiction à Internet (GIA è certi tipi di SIA). Terzu, l'età di i participanti ùn hè micca stata trattata sistematicamente. Mentre chì certi studii sò stati fatti nantu à l'adulescenti, altri risultati sò stati ottenuti da i participanti adulti, è hè difficiule di paragunà i correlati neurali di l'addiction à Internet in diversi gruppi di età. Quartu, pocu hè cunnisciutu di u sessu cum'è una variabile ulteriore chì pò influenzà i meccanismi sottostanti di GIA è diversi tipi di SIA. Tuttavia, a maiò parte di i studii previ sò stati fatti cù i participanti maschili. Quintu, a maiò parte di i studii di neuroimaging sò stati realizati in Asia. Ancu se sti studii sò stati realizati in modu eccellente è sò assai influenti in u campu, alcuni effetti culturali nantu à u fenomenu di l'addiction à Internet ùn ponu esse esclusi. In cunseguenza, avemu bisognu di più studii nantu à i correlati neuropsicologici è di neuroimaging di un usu di Internet addictive in diversi paesi chì utilizanu certe pupulazioni, cumpresi i participanti maschili è femini di diversi gruppi di età è cù certi tipi di dipendenza da Internet per affruntà sistematicamente è capisce megliu stu fenomenu clinicu.

Assumindu chì i risultati attuali di u cuntrollu prefrontale riduttu in l'individui addicted in Internet seranu cunfirmati da più campioni, discutemu quì l'impattu potenziale nantu à e prucessi di trattamentu. U primu mudellu di trattamentu per a dipendenza da Internet hè statu introduttu da Young (2011), chì hè stata chjamata terapia cognitiva-comportamentale per l'addiction à Internet (CBT-IA). A terapia cognitiva-comportamentale hè u metudu di scelta (Cash et al., 2012; Winkler et al., 2013), ancu s'è u numeru di studii empirichi nantu à u risultatu di u trattamentu hè sempre limitatu (Young, 2013), cum'è u casu per altre addictions cumportamentali (Grant et al., 2013). In u mudellu CBT-IA prupostu da Young (2011), e caratteristiche individuali è e cognizioni specifiche sò stati ipotizzati per esse elementi chjave, chì deve esse indirizzati in a terapia. CBT-IA hè custituitu di trè fasi, in quale istantaneamente u cumpurtamentu di l'Internet hè monitoratu in cunfurmità cù e so cundizioni situazionali, emotive è cognitive incidentali, è ancu cù i so effetti di rinforzu pusitivi è negativi successivi per identificà assunzioni cognitive è distorsioni nantu à sè stessu, Internet. usu, triggers situazioni, è situazioni à altu risicu. In a seconda fase, i preghjudizii cognitivi nantu à sè stessu è l'Internet, è ancu a negazione di u trattamentu sò pruposti per esse analizati è trattati da metudi di ristrutturazione cognitiva è reframing. In a terza fase di trattamentu, i prublemi persunali, suciali, psichiatrichi è occupazionali in relazione à u sviluppu è u mantenimentu di l'addiction à Internet anu da esse capitu è ​​cambiatu. L'efficacità di e trè fasi di trattamentu dipende da i prucessi prefrontali, in particulare e funzioni esecutive, cum'è a pianificazione, u monitoraghju, l'autoreflessione, a flessibilità cognitiva è a memoria di travagliu.

In quantu à u mudellu prupostu di sviluppu è mantenimentu di GIA è SIA (Figura (Figura 1), 1), i prucessi di cuntrollu è e funzioni esecutive ponu influenzà significativamente e cugnizioni di a persona, in particulare u stilu di coping è l'aspettativa di l'usu di Internet. Se un cliente hà riduciutu i prucessi di cuntrollu prefrontali, in particulare in situazioni in quale ellu hè cunfruntatu cù segnali di Internet, ellu pò avè difficultà à sviluppà altre strategie di affruntà per affruntà i prublemi di ogni ghjornu chì vultà in Internet. U rinfurzamentu chì hè sperimentatu quandu si usa l'Internet pò rinfurzà l'expectativa di l'usu di l'Internet, chì à u turnu pò esse risultatu in ignurà altre manere di affruntà l'umore negativu. U cliente pò fucalizza a so visione nantu à u mondu è a propria cunniscenza nantu à i prublemi di Internet è sti cunnizzioni sò rinfurzati permanentemente (sia positivamente sia negativamente) utilizendu Internet. I prucessi di cuntrollu prefrontali ridotti ponu risultatu in una percepzione ristretta è cramped di e caratteristiche situazionali è modi per trattà cù i bisogni di a vita di ogni ghjornu. Hè tandu ancu più difficiuli per u terapeuta di trasmette i miccanismi di cuntrollu à u cliente, se i prucessi di cuntrollu prefrontali sò ridotti. U monitoraghju è u cuntrollu di i triggers di situazione, chì sò ingredienti fundamentali per ritruvà u cuntrollu di l'usu di l'Internet, si basanu ancu in i prucessi di cuntrollu prefrontali. Per quessa, sustenemu chì in u cuntestu di u trattamentu clinicu hè impurtante valutà e funzioni cognitive di u cliente, in particulare e funzioni esecutive, prima di travaglià cù u cliente nantu à e so cugnizioni specifiche in Internet. Questu hè speculativu, perchè ùn ci hè micca un studiu empiricu nantu à e funzioni neurocognitive cum'è predittori di u risultatu di a terapia. In ogni casu, sustenemu chì l'inclusione di a furmazione neuropsicologica cun un focusu nantu à i prucessi di cuntrollu generale è specifichi di Internet duverebbe risultatu in un risultatu ancu megliu.

Tutti i scuperti è l'implicazioni cliniche discututi quì anu parechje similitudini cù altre forme di cumpurtamenti addictive. Sò cunsistenti cù mudelli neurobiologichi è psicologichi di addizzioni (Robinson è Berridge, 2003; Everitt è Robbins, 2006) è cù risultati neuropsicologichi è neuroimaging in a dependenza di sustanzia è altre forme di addizzioni comportamentali (Grant et al., 2006; van Holst et al., 2010). Duveranu inspirà l'incorporazione di i risultati neurobiologichi in i disinni di trattamentu per l'addiction à Internet, cum'è hè statu prupostu per altre forme di dipendenza di cumportamentu (Potenza et al., 2013). A maiò parte di l'articuli attuali nantu à i correlati neuropsicologici è di neuroimaging di a dipendenza da Internet cuncludi chì stu disordine clinicamente pertinente deve esse classificatu cum'è una dipendenza di cumportamentu. Semu d'accordu cù sta cunclusione è speramu chì sta rivisione ispirarà a ricerca futura nantu à i meccanismi neuropsicologichi è neurobiologichi di u sviluppu è u mantenimentu di un usu addictivu di l'Internet in generale è di certe applicazioni Internet in particulare, è ancu di predittori per l'efficacità di u trattamentu.

Contributions Autor

Matthias Brand hà scrittu u primu abbozzu di a carta, hà supervisatu a preparazione di u manuscrittu, hà cuntribuitu u travagliu intellettuale è praticu à u manuscrittu, è hà rivisatu u testu. Kimberly S. Young hà editatu l'abbozzu, hà rivisutu criticamente, è hà cuntribuitu intellettuale è praticamente à u manuscrittu. Christian Laier hà cuntribuitu particularmente à a parte teorica di u manuscrittu è hà rivisatu u manuscrittu. Tutti l'autori anu finalmente appruvatu u manuscrittu. Tutti l'autori sò rispunsevuli di tutti l'aspettu di u travagliu.

Declarazione di Conflict of Interest

I autori dicianu chì a ricerca hè stata capunanzata in l'assenza di qualsiasi relazioni cummerciale o finanziarii chì puderia esse interpretatu com'è un cunflittu di interessu interessanti.

Vede ancu

  1. Alexander GE, Crutcher MD (1990). Architettura funzionale di i circuiti di gangli basali: sustrati neurali di trasfurmazioni parallele. Trends Neurosci. 13, 266–271 [PubMed]
  2. Alvarez JA, Emory E. (2006). Funzione esecutiva è i lobi frontali: una rivista meta-analitica. Neuropsicu. Rev. 16, 17–4210.1007/s11065-006-9002-x [PubMed] [Cruci Ref]
  3. Anderson V., Anderson P., Jacobs R., editori. (a cura di) (2008). Funzione esecutiva è i lobi frontali: una prospettiva di vita. New York: Taylor & Francis
  4. Anton RF (1999). Cosa hè a brama? Modelli è implicazioni per u trattamentu. Alcolu Res. Salute 23, 165-173 [PubMed]
  5. APA. (2013). Manuale Diagnosticu è Statistiche di Disordini Mentali, 5th Edn Washington, DC: APA
  6. Bancroft J., Vukadinovic Z. (2004). Dipendenza sessuale, compulsività sessuale, impulsività sessuale o chì? Versu un mudellu teoricu. J. Sexu. Res. 41, 225–23410.1080/00224490409552230 [PubMed] [Cruci Ref]
  7. Bari A., Robbins TW (2013). Inibizione è impulsività: basa di cumportamentu è neurale di u cuntrollu di risposta. prug. Neurobiol. 108, 44–7910.1016/j.pneurobio.2013.06.005 [PubMed] [Cruci Ref]
  8. Beard KW, Wolf EM (2001). Mudificazione in i criteri diagnostichi pruposti per l'addiction à Internet. Cyberpsycho. Cumportamentu. 4, 377–38310.1089/109493101300210286 [PubMed] [Cruci Ref]
  9. Bechara A. (2005). A decisione, u cuntrollu di l'impulsu è a perdita di forza di vuluntà per resiste à e droghe: una perspettiva neurocognitiva. Nat. Neurosci. 8, 1458–146310.1038/nn1584 [PubMed] [Cruci Ref]
  10. Bechara A., Tranel D., Damasio H. (2000). Caratterizazione di u deficit di decisione di i pazienti cù lesioni di a corteccia prefrontale ventromediale. Brain 123, 2189–220210.1093/brain/123.11.2189 [PubMed] [Cruci Ref]
  11. Billieux J., Van der Linden M. (2012). L'usu problematicu di l'Internet è l'autoregulazione: una rivista di i studii iniziali. Open Addict. J. 5, 24–2910.2174/1874941991205010024 [Cruci Ref]
  12. Black D., Shaw M., Mccormick B., Bayless JD, Allen J. (2012). Prestazione neuropsicologica, impulsività, sintomi ADHD, è a ricerca di novità in u disordine compulsivo di compra. Psichiatria Res. 200, 581–58710.1016/j.psychres.2012.06.003 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  13. Bonson KR, Grant SJ, Contoreggi CS, Links JM, Metcalfe J., Weyl HL, et al. (2002). Sistemi neurali è brama di cocaina indotta da cue. Neuropsicofarmacologia 26, 376-38610.1016/S0893-133X(01)00371-2 [PubMed] [Cruci Ref]
  14. Botvinick MM, Cohen JD, Carter CS (2004). Monitoraghju di cunflittu è corteccia cingulata anteriore: una aghjurnazione. Trends Cogn. Sci. 8, 539–54610.1016/j.tics.2004.10.003 [PubMed] [Cruci Ref]
  15. Brand M., Fujiwara E., Borsutzky S., Kalbe E., Kessler J., Markowitsch HJ (2005a). Deficit di decisione di i pazienti Korsakoff in un novu travagliu di ghjocu cù regule esplicite: associazioni cù funzioni esecutive. Neuropsicologia 19, 267-27710.1037 / 0894-4105.19.3.267 [PubMed] [Cruci Ref]
  16. Brand M., Kalbe E., Labudda K., Fujiwara E., Kessler J., Markowitsch HJ (2005b). Imperimentu di decisione in i malati cù u ghjocu patologicu. Psichiatria Res. 133, 91–9910.1016/j.psychres.2004.10.003 [PubMed] [Cruci Ref]
  17. Brand M., Heinze K., Labudda K., Markowitsch HJ (2008a). U rolu di e strategie in a decisione vantaghju in situazioni ambigue è risicate. Cogn. Prucessu. 9, 159–17310.1007/s10339-008-0204-4 [PubMed] [Cruci Ref]
  18. Brand M., Roth-Bauer M., Driessen M., Markowitsch HJ (2008b). Funzioni esecutive è decisioni risicate in i malati cù a dependenza di l'opiace. Depende di l'alcolu di droga. 97, 64–7210.1016/j.drogalcdep.2008.03.017 [PubMed] [Cruci Ref]
  19. Brand M., Labudda K., Markowitsch HJ (2006). Correlates neuropsicologichi di a decisione in situazioni ambigue è risicate. Rete Neurale. 19, 1266–127610.1016/j.nenet.2006.03.001 [PubMed] [Cruci Ref]
  20. Brand M., Laier C., Pawlikowski M., Markowitsch HJ (2009). A decisione cù è senza feedback: u rolu di l'intelligenza, strategie, funzioni esecutive è stili cognitivi. J. Clin. Exp. Neuropsicu. 31, 984–99810.1080/13803390902776860 [PubMed] [Cruci Ref]
  21. Brand M., Laier C., Pawlikowski M., Schächtle U., Schöler T., Altstötter-Gleich C. (2011). Fighjendu e stampe pornografiche in Internet: u rolu di e valutazioni di l'eccitazione sessuale è i sintomi psicologichi-psichiatrici per l'usu eccessivo di siti di sessu in Internet. Cyberpsycho. Cumportamentu. Soc. Netw. 14, 371–37710.1089/cyber.2010.0222 [PubMed] [Cruci Ref]
  22. Braus DF, Wrase J., Grüsser S., Hermann D., Ruf M., Flor H., et al. (2001). Stimuli assuciati à l'alcolu attivanu u striatum ventral in l'alcoolichi astinenti. J. Neural Transm. 108, 887–89410.1007/s007020170038 [PubMed] [Cruci Ref]
  23. Brenner V. (1997). Psiculugia di l'usu di l'informatica: XLVII. Parametri di usu di Internet, abusu è addiction: i primi 90 ghjorni di l'inchiesta d'usu di Internet. Psiculu. Rep. 80, 879-88210.2466/pr0.1997.80.3.879 [PubMed] [Cruci Ref]
  24. Brody AL, Mandelkern MA, London ED, Childress AR, Lee GS, Bota RG, et al. (2002). Cambiamenti metabolichi di u cervellu durante a brama di sigaretta. Arch. Gen. Psichiatria 59, 1162-117210.1001/archpsyc.59.12.1162 [PubMed] [Cruci Ref]
  25. Brody AL, Mandelkern MA, Olmstead RE, Jou J., Tiongson E., Allen V., et al. (2007). Sustrati neurali di resistenza à u desideriu durante l'esposizione à u cue di sigaretta. Biol. Psichiatria 62, 642-65110.1016/j.biopsych.2006.10.026 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  26. Caplan SE (2002). L'usu problematicu di l'Internet è u benessere psicosociale: sviluppu di un strumentu di misurazione cognitivu-comportamentale basatu in teoria. Cumputu. Cumportamentu umanu. 18, 553–57510.1016/S0747-5632(02)00004-3 [Cruci Ref]
  27. Caplan SE (2005). Un cuntu di cumpetenza suciale di usu problematicu di Internet. J. Commun. 55, 721–73610.1111/j.1460-2466.2005.tb03019.x [Cruci Ref]
  28. Caplan SE (2007). Relazioni trà a sulitudine, l'ansietà suciale è l'usu problematicu di Internet. Cyberpsycho. Cumportamentu. 10, 234–24210.1089/cpb.2006.9963 [PubMed] [Cruci Ref]
  29. Cash H., Rae CD, Steel AH, Winkler A. (2012). Addiction à Internet: un brevi riassuntu di a ricerca è a pratica. Curr. Psichiatria Rev. 8, 292-29810.2174/157340012803520513 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  30. Chak K., Leung L. (2004). Timidezza è locu di cuntrollu cum'è predittori di dipendenza da Internet è usu di Internet. Cyberpsycho. Cumportamentu. 7, 559–57010.1089/cpb.2004.7.559 [PubMed] [Cruci Ref]
  31. Chang MK, Law SPM (2008). Struttura di fattori per a prova di dipendenza da Internet di Young: un studiu di cunferma. Cumputu. Cumportamentu umanu. 24, 2597–261910.1016/j.chb.2008.03.001 [Cruci Ref]
  32. Charlton JP, Danforth IDW (2007). Distinguendu l'addiction è l'altu impegnu in u cuntestu di u ghjocu in linea. Cumputu. Cumportamentu umanu. 23, 1531–154810.1016/j.chb.2005.07.002 [Cruci Ref]
  33. Chase HW, Eickhoff SB, Laird AR, Hogarth L. (2011). A basa neurale di l'elaborazione è u desideriu di stimuli di droghe: una meta-analisi di stima di probabilità di attivazione. Biol. Psichiatria 70, 785-79310.1016/j.biopsych.2011.05.025 [PubMed] [Cruci Ref]
  34. Childress AR, Mozley PD, Mcelgin W., Fitzgerald J., Reivich M., O'Brian CP (1999). Attivazione limbica durante a brama di cocaina indotta da cue. Am. J. Psichiatria 156, 11-18 [Articulu di u PMC] [PubMed]
  35. Chou C., Condron L., Belland JC (2005). Una rivista di a ricerca nantu à a dipendenza da Internet. Educ. Psiculu. Rev. 17, 363–38710.1007/s10648-005-8138-1 [Cruci Ref]
  36. Conversano C., Marazziti D., Carmassi C., Baldini S., Barnabei G., Dell'Osso L. (2012). U ghjocu patologicu: una rivista sistematica di i risultati biochimici, neuroimaging è neuropsicologichi. Harv. Rev. Psichiatria 20, 130-14810.3109/10673229.2012.694318 [PubMed] [Cruci Ref]
  37. Cools R., D'Esposito M. (2011). Azioni di dopamina in forma di U invertita nantu à a memoria di travagliu umana è u cuntrollu cognitivu. Biol. Psichiatria 69, e113–e12510.1016/j.biopsych.2011.03.028 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  38. Cooper A., ​​Delmonico DL, Burg R. (2000a). Utenti Cybersex, abusers, è compulsivi: novi scuperte è implicazioni. Sessu. Addict. Compulsività 7, 5–2910.1080/10720160008400205 [Cruci Ref]
  39. Cooper A., ​​Mcloughlin IP, Campell KM (2000b). A sessualità in u ciberspaziu: aghjurnamentu per u 21u seculu. Cyberpsycho. Cumportamentu. 3, 521–53610.1089/109493100420142 [Cruci Ref]
  40. Davis RA (2001). Un mudellu cognitivu-cumportamentale di usu patologicu di Internet. Cumputu. Cumportamentu umanu. 17, 187–19510.1016/S0747-5632(00)00041-8 [Cruci Ref]
  41. Ding W.-N., Sun J.-H., Sun Y.-W., Zhou Y., Li L., Xu J.-R., et al. (2013). Connettività funzionale di a rete predeterminata alterata in u statu di riposu in l'adulescenti cù dipendenza da i ghjoculi in Internet. PLoS ONE 8: e59902.10.1371/journal.pone.0059902 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  42. Dom G., Sabbe B., Hulstijn W., Van Den Brink W. (2005). Disturbi di l'usu di sustanzi è a corteccia orbitofrontale: rivisione sistematica di a decisione di cumportamentu è studii di neuroimaging. Br. J. Psichiatria 187, 209-22010.1192/bjp.187.3.209 [PubMed] [Cruci Ref]
  43. Dong G., Devito E., Huang J., Du X. (2012a). L'imaghjini di tensor di diffusione revela l'anormalità di u thalamus è di a corteccia cingulata posteriore in l'addicti di ghjoculi in Internet. J. Psichiatru. Res. 46, 1212–121610.1016/j.jpsychires.2012.05.015 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  44. Dong G., Devito EE, Du X., Cui Z. (2012b). Cuntrolla inibitoria indebolita in "Disordine di dipendenza da Internet": un studiu di risonanza magnetica funzionale. Psichiatria Res. 203, 153–15810.1016/j.pscychresns.2012.02.001 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  45. Dong G., Huang J., Du X. (2012c). Alterazioni in l'omogeneità regiunale di l'attività cerebrale di u statu di riposu in i tossicodi di ghjoculi in Internet. Cumportamentu. Funzione di u cervellu. 8, 41.10.1186/1744-9081-8-41 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  46. Dong G., Hu Y., Lin X. (2013a). Sensibilità di ricumpensa / punizioni trà l'addicti in Internet: implicazioni per i so cumpurtamenti addictive. prug. Neuropsicofarmacolu. Biol. Psichiatria 46, 139-14510.1016/j.pnpbp.2013.07.007 [PubMed] [Cruci Ref]
  47. Dong G., Hu Y., Lin X., Lu Q. (2013b). Ciò chì face chì l'addicti à Internet cuntinueghjanu à ghjucà in ligna ancu quandu sò affruntati da cunsequenze negative gravi? Possibili spiegazioni da un studiu fMRI. Biol. Psiculu. 94, 282–28910.1016/j.biopsycho.2013.07.009 [PubMed] [Cruci Ref]
  48. Dong G., Shen Y., Huang J., Du X. (2013c). Funzione di surviglianza di l'errore deteriorata in e persone cun disordine di dipendenza da Internet: un studiu FMRI legatu à l'avvenimentu. Eur. Addict. Res. 19, 269–27510.1159/000346783 [PubMed] [Cruci Ref]
  49. Dong G., Huang J., Du X. (2011a). Sensibilità di ricumpensa rinfurzata è sensibilità di perdita diminuita in i dipendenti di Internet: un studiu fMRI durante un compitu di guessing. J. Psichiatru. Res. 45, 1525–152910.1016/j.jpsychires.2011.06.017 [PubMed] [Cruci Ref]
  50. Dong G., Zhou H., Zhao X. (2011b). L'addicti maschili di l'Internet mostranu a capacità di cuntrollu esecutivu disgraziata: evidenza da un compitu Stroop di culore-parola. Neurosci. Lett. 499, 114–11810.1016/j.neulet.2011.05.047 [PubMed] [Cruci Ref]
  51. Dong G., Lin X., Zhou H., Lu Q. (2014). Flessibilità cognitiva in i tossicodipendenti di Internet: evidenza fMRI da situazioni di cambiamentu difficili da faciuli è facili da difficiuli. Addict. Cumportamentu. 39, 677–68310.1016/j.addbeh.2013.11.028 [PubMed] [Cruci Ref]
  52. Dong G., Lu Q., Zhou H., Zhao X. (2010). Inibizione di l'impulsu in e persone cun disordine di dipendenza da Internet: evidenza elettrofisiologica da un studiu Go / NoGo. Neurosci. Lett. 485, 138–14210.1016/j.neulet.2010.09.002 [PubMed] [Cruci Ref]
  53. Dunn BD, Dalgleish T., Lawrence AD ​​(2006). L'ipotesi di marcatura somatica: una valutazione critica. Neurosci. Biocomportamentu. Rev. 30, 239-27110.1016/j.neubiorev.2005.07.001 [PubMed] [Cruci Ref]
  54. Ebeling-Witte S., Frank ML, Lester D. (2007). Timidezza, usu di Internet è personalità. Cyberpsycho. Cumportamentu. 10, 713–71610.1089/cpb.2007.9964 [PubMed] [Cruci Ref]
  55. Everitt BJ, Robbins TW (2006). Sistemi neurali di rinfurzamentu per l'addiction à a droga: da l'azzioni à l'abitudini à a compulsione. Nat. Neurosci. 8, 1481–148910.1038/nn1579 [PubMed] [Cruci Ref]
  56. Field M., Munafò MR, Franken IHA (2009). Una investigazione meta-analitica di a relazione trà preghjudiziu attentale è brama subjectiva in l'abusu di sustanzi. Psiculu. Bull. 135, 589–60710.1037/a0015843 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  57. Franken IHA (2003). Craving Drug and Addiction: integrazione di approcci psicologichi è neuropsicofarmacologichi. prug. Neuropsicofarmacolu. Biol. Psichiatria 27, 563–57910.1016/S0278-5846(03)00081-2 [PubMed] [Cruci Ref]
  58. Goldstein RZ, Craig AD, Bechara A., Garavan H., Childress AR, Paulus MP, et al. (2009). U neurocircuitru di l'insight insight in a dipendenza da droghe. Trends Cogn. Sci. 13, 372–38010.1016/j.tics.2009.06.004 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  59. Goldstein RZ, Volkow ND (2002). A dipendenza da droghe è a so basa neurobiologica sottostante: evidenza di neuroimaging per l'implicazione di a corteccia frontale. Am. J. Psichiatria 159, 1642–165210.1176/appi.ajp.159.10.1642 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  60. Goudriaan AE, Oosterlaan J., Beurs E., Van Den Brink W. (2004). U ghjocu patologicu: una rivista cumpleta di i risultati biocomportamentali. Neurosci. Biocomportamentu. Rev. 28, 123-14110.1016/j.neubiorev.2004.03.001 [PubMed] [Cruci Ref]
  61. Goudriaan AE, Oosterlaan J., Beurs E., Van Den Brink W. (2005). A decisione in u ghjocu patologicu: un paragone trà i ghjucadori patologichi, i dipendenti di l'alcohol, e persone cù u sindromu di Tourette è i cuntrolli normali. Brain Res. Cogn. Brain Res. 23, 137–15110.1016/j.cogbrainres.2005.01.017 [PubMed] [Cruci Ref]
  62. Goudriaan AE, Oosterlaan J., Beurs E., Van Den Brink W. (2006). Funzioni neurocognitive in u ghjocu patologicu: una paraguna cù a dependenza di l'alcohol, u sindromu di Tourette è i cuntrolli normali. Addiction 101, 534-54710.1111/j.1360-0443.2006.01380.x [PubMed] [Cruci Ref]
  63. Grant JE, Brewer JA, Potenza MN (2006). A neurobiologia di a sostanza è l'addictioni cumportamentali. Spectru CNS. 11, 924–930 [PubMed]
  64. Grant JE, Schreiber LR, Odlaug BL (2013). Fenomenologia è trattamentu di l'addictions cumportamentali. Can. J. Psichiatria 58, 252-259 [PubMed]
  65. Grant S., London ED, Newlin DB, Villemagne VL, Liu X., Contoreggi C., et al. (1996). Attivazione di i circuiti di memoria durante a brama di cocaina cue-elicited. Proc. Natl. Acad. Sci. USA 93, 12040–1204510.1073/pnas.93.21.12040 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  66. Griffiths MD (2000). A "dipendenza" di l'Internet è di l'informatica esiste? Alcune prove di studiu di casu. Cyberpsycho. Cumportamentu. 3, 211–21810.1089/109493100316067 [Cruci Ref]
  67. Griffiths MD (2005). Un mudellu di "cumpunenti" di dipendenza in un quadru biopsicosociale. J. Subst. Aduprà 10, 191–19710.1080/14659890500114359 [Cruci Ref]
  68. Grüsser S., Wrase J., Klein S., Hermann D., Smolka MN, Ruf M., et al. (2004). L'attivazione indotta da u cue di u striatum è a corteccia prefrontale mediale hè assuciata à a ricaduta sussegwenti in l'alcoolichi astinenti. Psicofarmacologia 175, 296-30210.1007 / s00213-004-1828-4 [PubMed] [Cruci Ref]
  69. Han D., Hwang JY, Renshaw PF (2010a). U trattamentu di liberazione sustinuta di Bupropion diminuisce a brama per i video games è l'attività cerebrale indotta da cue in i pazienti cun dipendenza da i video games in Internet. Exp. Clin. Psicofarmacolu. 18, 297–30410.1037/a0020023 [PubMed] [Cruci Ref]
  70. Han D., Kim Y., Lee Y. (2010b). Cambiamenti in cue-induced, attività di corteccia prefrontale cù u ghjocu di video game. Cyberpsycho. Cumportamentu. Soc. Rete. 13, 655–66110.1089/cyber.2009.0327 [PubMed] [Cruci Ref]
  71. Han DH, Bolo N., Daniels MA, Arenella L., Lyoo IK, Renshaw PF (2011). Attività di u cervellu è u desideriu di ghjucà à i video games in Internet. Compr. Psichiatria 52, 88-9510.1016/j.comppsych.2010.04.004 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  72. Hansen S. (2002). Usu eccessivu di Internet o "dipendenza da Internet"? L'implicazioni di categurie di diagnostichi per l'utilizatori di i studienti. J. Comput. Assist. Amparate. 18, 235–23610.1046/j.1365-2729.2002.t01-2-00230.x [Cruci Ref]
  73. Hardie E., Tee MY (2007). Usu eccessivu di Internet: u rolu di a personalità, a solitude è e rete di supportu suciale in a dipendenza da Internet. Aust. J. Emerg. Tecnica. Soc. 5, 34-47
  74. Heinz A., Beck A., Grüsser SM, Grace AA, Wrase J. (2008). Identificà i circuiti neurali di u desideriu di l'alcohol è a vulnerabilità di ricaduta. Addict. Biol. 14, 108-11810.1111/j.1369-1600.2008.00136.x [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  75. Hong S.-B., Kim J.-W., Choi E.-J., Kim H.-H., Suh J.-E., Kim C.-D., et al. (2013a). Spessore corticale orbitofrontale ridutta in adulescenti maschili cù dipendenza da Internet. Cumportamentu. Funzione di u cervellu. 9, 11.10.1186/1744-9081-9-11 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  76. Hong S.-B., Zalesky A., Cocchi L., Fornito A., Choi E.-J., Kim H.-H., et al. (2013b). Diminuzione di a connettività cerebrale funzionale in l'adulescenti cù dipendenza da Internet. PLoS ONE 8:e57831.10.1371/journal.pone.0057831 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  77. Hoshi E. (2013). Reti di gangli cortico-basali chì sottumettenu un cumpurtamentu direttu à u scopu mediatu da l'associazione visuo-goal cundizionale. Fronte. Neural Circuits 7: 158.10.3389/fncir.2013.00158 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  78. Hou H., Jia S., Hu S., Fan R., Sun W., Sun T., et al. (2012). I trasportatori di dopamina striatale ridotti in e persone cun disordine di dipendenza da Internet. J. Biomed. Biotecnologia. 2012, 854524.10.1155/2012/854524 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  79. Jovic J., Ðinđić N. (2011). Influenza di u sistema dopaminergicu nantu à a dipendenza da Internet. Acta Med. Medianae 50, 60-6610.5633/amm.2011.0112 [Cruci Ref]
  80. Jurado M., Rosselli M. (2007). A natura elusiva di e funzioni esecutive: una rivista di a nostra cunniscenza attuale. Neuropsicu. Rev. 17, 213–23310.1007/s11065-007-9040-z [PubMed] [Cruci Ref]
  81. Kafka MP (2010). Disordine ipersessuale: un diagnosticu prupostu per DSM-V. Arch. Sessu. Cumportamentu. 39, 377–40010.1007/s10508-009-9574-7 [PubMed] [Cruci Ref]
  82. Kalivas PW, Volkow ND (2005). A basa neurale di l'addiction: una patologia di motivazione è scelta. Am. J. Psichiatria 162, 1403-141310.1176/appi.ajp.162.8.1403 [PubMed] [Cruci Ref]
  83. Kim HK, Davis KE (2009). Versu una teoria cumpleta di l'usu problematicu di l'Internet: valutà u rolu di l'autoestima, l'ansietà, u flussu è l'impurtanza autovalutata di l'attività Internet. Cumputu. Cumportamentu umanu. 25, 490–50010.1016/j.chb.2008.11.001 [Cruci Ref]
  84. Kim SH, Baik S.-H., Park CS, Kim SJ, Choi SW, Kim SE (2011). Riduzzione di i receptori di dopamina striatale D2 in e persone cun dipendenza da Internet. Neuroreport 22, 407-41110.1097/WNR.0b013e328346e16e [PubMed] [Cruci Ref]
  85. Kim Y.-R., Son J.-W., Lee S.-I., Shin C.-J., Kim S.-K., Ju G., et al. (2012). Attivazione cerebrale anormale di l'adulescente addictivu à l'Internet in un compitu d'animazione di lanci di palle: pussibuli correlati neurali di disembodiment revelati da fMRI. prug. Neuropsicofarmacolu. Biol. Psichiatria 39, 88-9510.1016/j.pnpbp.2012.05.013 [PubMed] [Cruci Ref]
  86. Ko CH, Liu GC, Hsiao S., Yen JY, Yang MJ, Lin WC, et al. (2009). Attività cerebrali assuciate à l'urgenza di u ghjocu di a dipendenza da i ghjoculi in linea. J. Psichiatru. Res. 43, 739–74710.1016/j.jpsychires.2008.09.012 [PubMed] [Cruci Ref]
  87. Ko C.-H., Liu G.-C., Yen J.-Y., Chen C.-Y., Yen C.-F., Chen C.-S. (2013a). U cervellu correlazioni di brama di ghjoculi in linea sottu esposizione cue in sughjetti cù dipendenza da i ghjoculi in Internet è in sughjetti rimessi. Addict. Biol. 18, 559–56910.1111/j.1369-1600.2011.00405.x [PubMed] [Cruci Ref]
  88. Ko C.-H., Liu G.-C., Yen J.-Y., Yen C.-F., Chen C.-S., Lin W.-C. (2013b). L'attivazioni cerebrali sia per l'urgenza di ghjocu indotta da cue sia per u desideriu di fumà trà i sugetti comorbidi cù a dipendenza da i ghjoculi in Internet è a dipendenza da nicotina. J. Psichiatru. Res. 47, 486–49310.1016/j.jpsychires.2012.11.008 [PubMed] [Cruci Ref]
  89. Korkeila J., Kaarlas S., Jääskeläinen M., Vahlberg T., Taiminen T. (2010). Attached to the web - usu dannosu di l'Internet è i so correlati. Eur. Psichiatria 25, 236-24110.1016/j.eurpsy.2009.02.008 [PubMed] [Cruci Ref]
  90. Kühn S., Gallinat J. (2011). Biologia cumuna di craving à traversu droghe legali è illegali - una meta-analisi quantitativa di a risposta cerebrale di cue-reattività. Eur. J. Neurosci. 33, 1318–132610.1111/j.1460-9568.2010.07590.x [PubMed] [Cruci Ref]
  91. Kühn S., Romanowski A., Schilling C., Lorenz R., Mörsen C., Seiferth N., et al. (2011). A basa neurale di i video games. Transl. Psichiatria 15, e53.10.1038/tp.2011.53 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  92. Kuss DJ, Griffith MD (2011). Addiction à i ghjoculi in Internet: una rivista sistematica di a ricerca empirica. Int. J. Ment. Addict à a Salute. 10, 278–29610.1007/s11469-011-9318-5 [Cruci Ref]
  93. Kuss DJ, Griffiths MD (2012). Addiction à l'Internet è à i ghjoculi: una rivista di letteratura sistematica di studii di neuroimaging. Cervellu Sci. 2, 347–37410.3390/brainsci2030347 [Cruci Ref]
  94. Kuss DJ, Griffiths MD, Karila M., Billieux J. (2013). Addiction à Internet: una rivista sistematica di a ricerca epidemiologica per l'ultima decada. Curr. Farmacia. Des. [Epub prima di stampa]. [PubMed]
  95. Labudda K., Woermann FG, Mertens M., Pohlmann-Eden B., Markowitsch HJ, Brand M. (2008). Correlate neurali di a decisione cù infurmazioni esplicite nantu à probabilità è incentivi in ​​sughjetti sani anziani. Exp. Brain Res. 187, 641–65010.1007/s00221-008-1332-x [PubMed] [Cruci Ref]
  96. Laier C., Pawlikowski M., Brand M. (2014). U prucessu di stampa sessuale interferisce cù a decisione sottu ambiguità. Arch. Sessu. Cumportamentu. 43, 473–48210.1007/s10508-013-0119-8 [PubMed] [Cruci Ref]
  97. Laier C., Pawlikowski M., Pekal J., Schulte FP, Brand M. (2013a). Dipendenza di Cybersex: l'excitazione sessuale sperimentata quandu fighjate a pornografia è micca i cuntatti sessuale in a vita reale face a diferenza. J. Cumportamentu. Addict. 2, 100–10710.1556/JBA.2.2013.002 [Cruci Ref]
  98. Laier C., Schulte FP, Brand M. (2013b). L'elaborazione di stampa pornografica interferisce cù u funziunamentu di a memoria di travagliu. J. Sex Res. 50, 642–65210.1080/00224499.2012.716873 [PubMed] [Cruci Ref]
  99. Lin F., Zhou Y., Du Y., Qin L., Zhao Z., Xu J., et al. (2012). Integrità anormale di a materia bianca in l'adulescenti cun disordine di dipendenza da Internet: un studiu di statistiche spaziali basate in u trattu. PLoS ONE 7: e30253.10.1371/journal.pone.0030253 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  100. Loeber S., Duka T. (2009). L'alcoolu agutu impedisce u cundizionamentu di una risposta di ricerca di ricumpensa cumportamentale è i prucessi di cuntrollu inhibitori - implicazioni per i disordini addictive. Addiction 104, 2013-202210.1111/j.1360-0443.2009.02718.x [PubMed] [Cruci Ref]
  101. Lorenz RC, Krüger J.-K., Neumann B., Schott BH, Kaufmann C., Heinz A., et al. (2013). Cue reattività è a so inibizione in i ghjucatori patologichi di ghjoculi di computer. Addict. Biol. 18, 134–14610.1111/j.1369-1600.2012.00491.x [PubMed] [Cruci Ref]
  102. Lortie CL, Guitton MJ (2013). Strumenti di valutazione di a dipendenza da Internet: struttura dimensionale è statutu metodologicu. Addiction 108, 1207–121610.1111/add.12202 [PubMed] [Cruci Ref]
  103. Meerkerk GJ, Van Den Eijnden RJJM, Franken IHA, Garretsen HFL (2010). L'usu compulsivu di l'Internet hè in relazione cù a sensibilità à a ricumpensa è a punizioni, è l'impulsività? Cumputu. Cumportamentu umanu. 26, 729–73510.1016/j.chb.2010.01.009 [Cruci Ref]
  104. Meerkerk GJ, Van Den Eijnden RJJM, Garretsen HFL (2006). Predizzione di l'usu compulsivu di l'Internet: tuttu hè di sessu! Cyberpsycho. Cumportamentu. 9, 95–10310.1089/cpb.2006.9.95 [PubMed] [Cruci Ref]
  105. Meerkerk GJ, Van Den Eijnden RJJM, Vermulst AA, Garretsen HFL (2009). A Scala d'Usu Compulsive Internet (CIUS): alcune proprietà psicometriche. Cyberpsycho. Cumportamentu. 12, 1–610.1089/cpb.2008.0181 [PubMed] [Cruci Ref]
  106. Morahan-Martin J., Schumacher P. (2003). Solitudine è usu suciale di Internet. Cumputu. Cumportamentu umanu. 19, 659–67110.1016/S0747-5632(03)00040-2 [Cruci Ref]
  107. Park HS, Kim SH, Bang SA, Yoon EJ, Cho SS, Kim SE (2010). U metabolismu di u glucose cerebrale regiunale alteratu in l'usu di u ghjocu in Internet: un studiu di tomografia di emissione di positroni 18F-fluorodeoxyglucose. Spectru CNS. 15, 159–166 [PubMed]
  108. Pawlikowski M., Altstötter-Gleich C., Brand M. (2013). Validazione è proprietà psicometriche di una versione corta di a prova di dipendenza da Internet di Young. Cumputu. Cumportamentu umanu. 29, 1212–122310.1016/j.chb.2012.10.014 [Cruci Ref]
  109. Pawlikowski M., Brand M. (2011). Lusinghi eccessivu in Internet è decisione: i ghjucatori eccessivi di World of Warcraft anu prublemi in a decisione in cundizioni risicate? Psichiatria Res. 188, 428–43310.1016/j.psychres.2011.05.017 [PubMed] [Cruci Ref]
  110. Pawlikowski M., Nader IW, Burger C., Biermann I., Stieger S., Brand M. (2014). L'usu patologicu di l'Internet - hè una custruzzione multidimensionale è micca unidimensionale. Addict. Res. Teoria 22, 166–17510.3109/16066359.2013.793313 [Cruci Ref]
  111. Pike E., Stoops WW, Fillmore MT, Rush CR (2013). Stimuli ligati à a droga alteranu u cuntrollu inibitoriu in l'abusers di cocaina. Depende di l'alcolu di droga. 133, 768–77110.1016/j.drogalcdep.2013.08.004 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  112. Potenza MN, Balodis IM, Franco CA, Bullock S., Xu J., Chung T., et al. (2013). Considerazioni neurobiologiche per capiscenu i trattamenti comportamentali per u ghjocu patologicu. Psiculu. Addict. Cumportamentu. 27, 380–39210.1037/a0032389 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  113. Robinson TE, Berridge KC (2000). A psiculugia è a neurobiologia di l'addiction: una vista di sensibilizazione d'incentive. Addiction 95, 91-11710.1046/j.1360-0443.95.8s2.19.x [PubMed] [Cruci Ref]
  114. Robinson TE, Berridge KC (2001). Incentive-sensibilizazione è addiction. Addiction 96, 103-11410.1046/j.1360-0443.2001.9611038.x [PubMed] [Cruci Ref]
  115. Robinson TE, Berridge KC (2003). Addiction. Annu. Rev. Psychol. 54, 25–5310.1146/annurev.psych.54.101601.145237 [PubMed] [Cruci Ref]
  116. Robinson TE, Berridge KC (2008). A teoria di sensibilizazione di l'incentive di l'addiction: alcuni prublemi attuali. Philos. Trans. R. Soc. Londra. B Biol. Sci. 363, 3137–314610.1098/rstb.2008.0093 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  117. Salisbury RM (2008). Cumportamenti sessuale fora di cuntrollu: un mudellu di pratica in sviluppu. Sessu. Relatu. Là. 23, 131–13910.1080/14681990801910851 [Cruci Ref]
  118. Schacht JP, Anton RF, Myrick H. (2013). Studii di neuroimaging funzionale di reattività di l'alcol: una meta-analisi quantitativa è una revisione sistematica. Addict. Biol. 18, 121–13310.1111/j.1369-1600.2012.00464.x [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  119. Shallice T., Burgess P. (1996). U duminiu di i prucessi di surviglianza è l'urganizazione tempurale di u cumpurtamentu. Philos. Trans. R. Soc. Londra. B Biol. Sci. 351, 1405–141210.1098/rstb.1996.0124 [PubMed] [Cruci Ref]
  120. Spada MM (2014). Una panoramica di l'usu problematicu di Internet. Addict. Cumportamentu. 39, 3–610.1016/j.addbeh.2013.09.007 [PubMed] [Cruci Ref]
  121. Starcevic V. (2013). L'addiction à Internet hè un cuncettu utile? Aust. NZJ Psychiatry 47, 16-1910.1177/0004867412461693 [PubMed] [Cruci Ref]
  122. Sun D.-L., Chen ZJ, Ma N., Zhang X.-C., Fu X.-M., Zhang DR (2009). Funzioni d'inibizione di a decisione è a risposta prepotente in l'utilizatori di Internet eccessivu. Spectru CNS. 14, 75–81 [PubMed]
  123. Sun Y., Ying H., Seetohul RM, Xuemei W., Ya Z., Qian L., et al. (2012). Studiu fMRI di u cervellu di a brama indotta da immagini cue in i tossicodipendenti di ghjoculi in linea (adulescenti maschi). Cumportamentu. Brain Res. 233, 563–57610.1016/j.bbr.2012.05.005 [PubMed] [Cruci Ref]
  124. Thalemann R., Wölfling K., Grüsser SM (2007). Reattività di cue specifica nantu à i segnali di ghjoculi di computer in gamers eccessivi. Cumportamentu. Neurosci. 121, 614–61810.1037/0735-7044.121.3.614 [PubMed] [Cruci Ref]
  125. Thatcher A., ​​Wretschko G., Fridjhon P. (2008). Esperienze di flussu in linea, usu problematicu di Internet è procrastinazione di Internet. Cumputu. Cumportamentu umanu. 24, 2236–225410.1016/j.chb.2007.10.008 [Cruci Ref]
  126. Tiffany ST, Conklin CA (2000). Un mudellu di trasfurmazioni cognitivu di craving di l'alcohol è l'usu compulsivu di l'alcohol. Addiction 95, 145-15310.1046/j.1360-0443.95.8s2.3.x [PubMed] [Cruci Ref]
  127. Tychsen A., Hitchens M., Brolund T., Kavakli M. (2006). Ghjochi di rolu in live action: cuntrollu, cumunicazione, narrazione è similitudini MMORPG. Ghjocu. Cultu. 1, 252–27510.1177/1555412006290445 [Cruci Ref]
  128. van Holst RJ, Van Den Brink W., Veltman DJ, Goudriaan AE (2010). Perchè i ghjucatori ùn riescenu à vince: una rivista di i risultati cognitivi è di neuroimaging in u ghjocu patologicu. Neurosci. Biocomportamentu. Rev. 34, 87-10710.1016/j.neubiorev.2009.07.007 [PubMed] [Cruci Ref]
  129. Weng C.-B., Qian R.-B., Fu X.-M., Lin B., Han X.-P., Niu C.-S., et al. (2013). Anormalità di a materia grisa è di a materia bianca in a dipendenza da u ghjocu in linea. Eur. J. Radiol. 82, 1308–131210.1016/j.ejrad.2013.01.031 [PubMed] [Cruci Ref]
  130. Whang LSM, Lee S., Chang G. (2003). Profili psicologichi di l'utilizatori di l'Internet: una analisi di mostra di cumportamentu nantu à a dipendenza da Internet. Cyberpsycho. Cumportamentu. 6, 143–15010.1089/109493103321640338 [PubMed] [Cruci Ref]
  131. Widyanto L., Griffiths MD (2006). "Addiction à Internet": una rivista critica. Int. J. Ment. Addict à a Salute. 4, 31–5110.1007/s11469-006-9009-9 [Cruci Ref]
  132. Widyanto L., Griffiths MD, Brunsden V. (2011). Un paragone psicometricu di a prova di dipendenza da Internet, a Scala di Problemi Relativi à Internet, è l'autodiagnosi. Cyberpsycho. Cumportamentu. Soc. Netw. 14, 141–14910.1089/cyber.2010.0151 [PubMed] [Cruci Ref]
  133. Widyanto L., Griffiths MD, Brunsden V., Mcmurran M. (2008). E proprietà psicometriche di a scala di prublemi in Internet: un studiu pilotu. Int. J. Ment. Addict à a Salute. 6, 205–21310.1007/s11469-007-9120-6 [Cruci Ref]
  134. Winkler A., ​​Dörsing B., Rief W., Shen Y., Glombiewski JA (2013). Trattamentu di l'addiction à Internet: una meta-analisi. Clin. Psiculu. Rev. 33, 317-32910.1016/j.cpr.2012.12.005 [PubMed] [Cruci Ref]
  135. Yang C., Choe B., Baity M., Lee J., Cho J. (2005). Profili SCL-90-R è 16PF di studenti di u liceu anziani cun usu eccessivu di Internet. Can. J. Psichiatria 50, 407–414 [PubMed]
  136. Yee N. (2006). Motivazioni per ghjucà in ghjochi in linea. Cyberpsycho. Cumportamentu. 9, 772–77510.1089/cpb.2006.9.772 [PubMed] [Cruci Ref]
  137. Young KS (1996). Usu addictivu di l'Internet: un casu chì rompe u stereotipu. Psiculu. Rep. 79, 899-90210.2466/pr0.1996.79.3.899 [PubMed] [Cruci Ref]
  138. Young KS (1998a). Caught in the Net: Cumu ricunnosce i segni di l'addiction à Internet - È una strategia vincente per a ricuperazione. New York, NY: John Wiley & Sons, Inc
  139. Young KS (1998b). Addiction à Internet: l'emergenza di un novu disordine clinicu. Cyberpsycho. Cumportamentu. 3, 237–24410.1089/cpb.1998.1.237 [Cruci Ref]
  140. Young KS (1999). Addiction à Internet: sintomi, valutazione è trattamentu. Innov. Clin. Praticà. 17, 19-31
  141. Young KS (2004). Addiction à Internet: un novu fenomenu clinicu è e so cunsequenze. Am. Cumportamentu. Sci. 48, 402–41510.1177/0002764204270278 [Cruci Ref]
  142. Young KS (2008). Addiction à u sessu in Internet: fattori di risicu, tappe di sviluppu è trattamentu. Am. Cumportamentu. Sci. 52, 21–3710.1177/0002764208321339 [Cruci Ref]
  143. Young KS (2011). CBT-IA: u primu mudellu di trattamentu per affruntà a dipendenza da Internet. J. Cogn. Là. 25, 304–31210.1891/0889-8391.25.4.304 [Cruci Ref]
  144. Young KS (2013). I risultati di u trattamentu utilizendu CBT-IA cù i pazienti dipendenti da Internet. J. Cumportamentu. Addict. 2, 209–21510.1556/JBA.2.2013.4.3 [Cruci Ref]
  145. Young KS, Pistner M., O'Mara J., Buchanan J. (1999). Cyber ​​disorders: u prublema di salute mentale per u novu millenniu. Cyberpsycho. Cumportamentu. 2, 475–47910.1089/cpb.1999.2.475 [PubMed] [Cruci Ref]
  146. Young KS, Yue XD, Ying L. (2011). "Stime di prevalenza è mudelli etiologichi di dipendenza da Internet", in Internet Addiction, eds Young KS, Abreu CN, editori. (Hoboken, NJ: John Wiley & Sons; ), 3–18
  147. Yuan K., Cheng P., Dong T., Bi Y., Xing L., Yu D., et al. (2013). Anormalità di spessore corticale in a fine di l'adolescenza cù a dipendenza da i ghjoculi in linea. PLoS ONE 8:e53055.10.1371/journal.pone.0053055 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  148. Yuan K., Qin W., Wang G., Zeng F., Zhao L., Yang X., et al. (2011). Anormalità di a microstruttura in l'adulescenti cù disordine di dipendenza da Internet. PLoS ONE 6:e20708.10.1371/journal.pone.0020708 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  149. Yuan P., Raz N. (2014). Corteccia prefrontale è funzioni esecutive in adulti sani: una meta-analisi di studii di neuroimaging strutturale. Neurosci. Biocomportamentu. Rev. 42C, 180-19210.1016/j.neubiorev.2014.02.005 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]
  150. Zhou Y., Lin F.-C., Du Y.-S., Qin L.-D., Zhao Z.-M., Xu J.-R., et al. (2011). Anormalità di a materia grisa in a dipendenza da Internet: un studiu di morfometria basatu in voxel. Eur. J. Radiol. 79, 92–9510.1016/j.ejrad.2009.10.025 [PubMed] [Cruci Ref]
  151. Zhou Z., Yuan G., Yao J. (2012). Preghjudizii cognitivi versu l'imaghjini di u ghjocu in Internet è i deficit esecutivi in ​​l'individui cù una dipendenza da u ghjocu in Internet. PLoS ONE 7: e48961.10.1371/journal.pone.0048961 [Articulu di u PMC] [PubMed] [Cruci Ref]