Prucessu d'Internet Addiction Test: Prufilazione per addicenzi à Processe facilitatu da Internet (2015)

Behav Sci (Basilea). 2015 Jul 28;5(3):341-352.

Northrup JC1, Lapierre C2, Kirk J3, Rae C4.

astrattu

L'Internet Process Addiction Test (IPAT) hè statu creatu per schermu per i pussibuli cumpurtamenti addictive chì puderanu esse facilitati da Internet. L'IPAT hè statu creatu cù a mente chì u terminu "addiction à Internet" hè strutturalmente problematicu, postu chì l'Internet hè solu u mediu chì unu usa per accede à diversi prucessi addictive. U rolu di l'internet in facilità l'addictioni, però, ùn pò micca esse minimizatu. Un novu strumentu di screening chì dirigeva in modu efficace i ricercatori è i clinichi à i prucessi specifichi facilitati da Internet seria dunque utile. Stu studiu mostra chì l'Internet Process Addiction Test (IPAT) mostra una bona validità è affidabilità. Quattru prugrammi additivi sò stati studiati efficace cù l'IPAT: U ghjocu video ghjocu ghjocu, networking soziale in ligna, attività sessuale in ligna, è web surfing. Implicazioni per più di ricerca è limitazione di u studiu sò discututi.

KEYWORDS:

addiction à Internet; addiction à u prucessu di Internet; attività sessuale in linea; rete suciale in linea; ghjochi video online; usu problematicu di Internet

1. I MUVRINI

L'addiction à l'Internet hè carattarizatu da un eccessiva usu di l'Internet, risultatu in cunsiquenzi negattivi in ​​u travagliu, a vita persunale, a salute emotiva o a salute fisica.1,2,3]. Hè un prublema chì i clinichi è i circadori in parechji paesi ricunnoscenu, ancu suscitatu l'intervenzione di u guvernu in certi casi [4]. Stu fenomenu hà ricivutu abbastanza attenzione chì u Cumitatu di Sviluppu di u Manual Diagnosticu è Statistiche-V (DSM-V) hà cunsideratu recentemente (ma infine hà decisu di include in rùbbrica 3 in cundizioni per più studiu) una variazione di l'addiction à l'Internet per l'inclusione in u DSM-V, in ultimamente decide chì più ricerca era necessaria prima chì l'inclusione formale era garantita [5]. In ogni casu, certi si dumandanu se una persona pò diventà addicta à un mediu, cum'è Internet, in uppusizione à u prucessu chì u mediu facilita [6,7,8,9,10,11]. Usemu u terminu "prucessu" quì in riferimentu à u terminu addictions di prucessu, o "cumpurtamenti sistematichi chì imitanu a malatia di l'addiction" [12].

A quistione di s'ellu si diventa addicted to Internet o un prucessu facilitatu da l'Internet hè un impurtante in cunsiderà quantu rapidamente l'Internet hà evolutu. L'Internet oghje hà una miriade d'applicazioni, cumprese i ghjoculi, e rete soziale, i appuntamenti, i shopping è innumerevoli altri. L'usu problematicu di parechje di sti applicazioni hè statu u sughjettu di parechji studii in l'ultimi anni, chì furnisce evidenza indiretta per l'idea chì un individuu diventa addictu à unu o più di i numerosi prucessi chì l'Internet facilita in uppusizione à l'Internet stessu (per esempiu, [13,14,15,16]). A fallimentu di ricunnosce a distinzione trà l'addiction à l'Internet in generale è l'addiction à i prucessi facilitati da l'Internet puderia risultà in supposizioni sbagliate nantu à ciò chì l'ughjettu di l'addiction di un individuu hè veramente. U scopu di stu studiu hè di differenzià megliu i prucessi chì un individuu puderia esse dipendente chì l'Internet facilita invece di creà una prova di dipendenza da Internet.

1.1. Internet Addiction

Parechje anu utilizatu u terminu "addiction" per discrìviri l'usu problematicu di Internet per un bellu pezzu [17,18]. A ricerca medica recente pare sustene l'usu di sta terminologia in quantu l'effetti di i compulsioni cumportamentali (per esempiu, u ghjocu di video-game in linea compulsive) nantu à i percorsi di dopamine è altre strutture cerebrali sò stati dimustrati cum'è paragunabili à quelli di l'addiction chimichi [1]2,19,20]. Questi effetti simili nantu à u cervellu parenu dà credibilità à u cuncettu di addictions à u prucessu (qualchì volta chjamati addictions cumportamentali o disordini di cuntrollu di l'impulsu) in quale un individuu compie compulsivamente in una attività particulare malgradu chì soffre di cunsequenze negative dopu ripetuti tentativi di piantà.12,21,22,23]. L'esempii includenu l'addictions à l'attività cum'è u ghjocu, shopping, attività ipersessuali non-parafiliche, video games è usu di Internet [21,22].

ghjovanu [24] era trà i primi à aduprà u terminu "addiction à Internet". Ella è altri circadori anu adattatu i criterii di diagnostichi di ghjoculi patologichi o disordini di cuntrollu di l'impulsu per diagnosticà l'addiction à Internet.17,18,24]. I criterii secondu queste definizioni includenu a preoccupazione per l'Internet, l'aumentu di u tempu nantu à Internet, i tentativi falluti di abbandunà, l'irritabilità quandu si prova à tagliate, a permanenza in linea più longu di ciò chì hè previstu, a mette in periculu relazioni significativu per stà in linea, a menti per copre l'usu di Internet. , è utilizendu Internet cum'è una scappata di prublemi [25]. I criterii di diagnosticu fermu ùn sò micca stati accunsentiti da i circadori, ma quattru cumpunenti sò stati suggeriti cum'è essenziale per u diagnosticu: (1) usu eccessivu di Internet (in particulare quandu hè carattarizatu da perdita di tempu o trascuranza di e funzioni basi); (2) sintomi di ritirata cum'è a rabbia o a depressione quandu l'Internet hè inaccessibile; (3) a tolleranza, exemplificata da a necessità di un usu aumentatu di l'Internet per allevà i sintomi emotivi negativi; è (4) cunsiquenzi negativi, cum'è discussioni cù l'amichi o a famiglia, mentida, scarsa scola o rendimentu di travagliu, isolamentu suciale è fatigue.26]. Beard piglia solu una visione olistica di u fenomenu, affirmannu chì si verifica quandu "u statu psicologicu di l'individuu, chì include stati mentali è emotivi, è e so interazzione scolastiche, occupazionali è suciali, hè deterioratu da l'usu eccessivu di u mediu".27] (p. 7).

Eppuru, altri distinguenu trà l'addiction à l'Internet è l'addiction à i diversi prucessi chì l'Internet facilita, argumentendu chì u stessu terminu "addiction à Internet" hè misapplied, o almenu ùn deve esse cunfunditu cù l'addictions à i prucessi facilitati da Internet.2,7,8,9]. Jones è Hertlein [28], per esempiu, diferenze trà i cuncetti di l'addiction à l'Internet, l'addiction sessuale facilitata da Internet, è l'infidelità di Internet. Pawlikowski et al. [11] dimustranu differenze notevuli trà i tratti di i ghjucatori problematici di ghjoculi in Internet versus l'utilizatori di pornografia problematica in Internet, sustenendu l'idea chì diversi tipi di usu di l'Internet problematicu sò megliu differenziati l'una di l'altru in studii futuri. Altri esempi di prucessi chì e persone anu utilizatu compulsivamente l'Internet per include shopping [29], pornografia [30], surfing media feeds [31], ghjocu di videogiochi [32], rete suciale [33], è u ghjocu [34]. Semu d'accordu chì l'Internet hè solu un mediu, ancu s'è u rolu di u mediu stessu ùn deve esse sottovalutatu. L'Internet hà parechje applicazioni benefiche, ma furnisce ancu un accessu istantaneu senza ostaculi à innumerevoli prucessi potenzialmente addictive.

1.2. U Test di Addiction à Internet

L'autori di stu studiu anu decisu di mudificà un strumentu esistente per schermu megliu per l'addiction à u prucessu. Diversi strumenti sò stati creati per pruvà l'Addiction à l'Internet (o cuncetti simili), cumpresu l'Inventariu Cinese di Addiction à l'Internet (CIAI), a Scala d'Usu Compulsive Internet (CIUS).35], a Scala di Addiction à u ghjocu (GAS) [36], a Scala Generalisata Problematica di Uso di Internet (GPIUS) [37], u Test di Addiction à Internet (IAT) [24], l'Internet Consequences Scale (ICS) [38], a Scala d'Usu Problematicu di Internet (PIUS) [39], è u Prublemu Video Game Playing Test (PVGPT) [40], frà altri [41]. Mentre chì tutti questi strumenti anu caratteristiche forti, l'IAT hè statu sceltu per u so usu di un puntu di cutoff per determinà l'usu problematicu, u so sviluppu in una mostra americana (u paese d'origine per a mostra dispunibule per i circadori), a so dispunibilità in inglese. (a lingua parlata da l'autori), è u so usu diffusa in a literatura, L'IAT [24] hè un strumentu di 20 elementi chì hà dimustratu una bona affidabilità è validità è hè statu largamente utilizatu per screening per l'addiction à Internet [42,43,44]. Ùn indirizza micca i prucessi multipli facilitati da l'Internet, però, ma descrive l'Internet in generale cum'è l'ughjettu di l'addiction. U scopu di stu studiu hè di migliurà cuncettualmente nantu à Young [.24] cuncepimentu uriginale è creà una prova chì esamina l'addiction à u prucessu di Internet in uppusizione à solu "addiction à Internet". Un tali teste pò furnisce dati più chjaru à i clinichi è i circadori chì travaglianu cù l'addicti à u prucessu di Internet.

1.3. Domande di ricerca è ipotesi

Per stu studiu, avemu cunsideratu e seguenti dumande di ricerca:

(1)

Finu à chì puntu sò l'addictions à u prucessu di Internet correlate cù l'IAT? Ipotisemu chì questi duveranu esse correlati significativamente positivamente postu chì l'individui chì cumplenu l'IAT probabilmente facenu cusì cun u so prucessu addictive specificu in mente mentre rispondenu à l'articuli. di ghjovanu [24] prova, però, ùn distingue micca esplicitamente trà parechji prucessi.

(2)

Finu à chì puntu l'addictioni specifichi di u prucessu di Internet sò correlati cù a salute mentale generale? Ipotisemu chì ci deve esse una correlazione negativa significativa, postu chì a prisenza di qualsiasi dipendenza hè di solitu comorbidita cù una salute mentale generale povera.45]. Una salute mentale povera daria ancu sustegnu à l'idea chì i participanti cù punteggi più alti sò luttendu cù prucessi veramente addictive, è micca solu un prublema tempurale.

2. Metodi

2.1. U Test di Addiction à u Processu Internet

U strumentu creatu per stu studiu hè u Test di Addiction à i Processi Internet (IPAT). Hè una versione esplorativa di un strumentu di screening per vede se diversi tipi di prucessi facilitati da Internet ponu esse distinti l'un da l'altru. Stu strumentu mudifica è aghjunghje à Young [24] design originale. di ghjovanu [24] a formulazione per i 20 articuli originali di l'IAT hè stata cambiata in modu chì invece di risponde à e dumande in quantu pertenevanu à u cuncettu nebuloso di "Internet", i participanti anu rispostu à e dumande simili in quantu à sette prucessi Internet specifichi. Per esempiu, u primu articulu di Young dice: "Quantu spessu trova chì site in linea più longu di ciò chì vulete?" [24] (p. 31). L'interrogante poi risponde à a quistione nantu à una scala Likert di 5 punti chì varieghja trà "Rarely" è "Sempre". In l'IPAT, l'articulu hè mudificatu in modu chì leghje, "Quantu spessu trova chì utilizate u seguitu più longu di ciò chì vulete?" L'area di risposta hè pensata per chì u participante poi risponde à l'articulu in quantu s'applica à i seguenti prucessi di Internet: Surfing (visite senza scopu diversi siti informativi o recreativi cum'è nutizie, sport, o umorismo), Gaming in linea (ghjucendu video games in linea), Rete Suciali (visite siti di rete suciali cum'è Facebook), Attività sessuale (vede pornografia in ligna o chats sessuali), Giochi d'azzardo (intrattenendu in ghjoculi via Internet, cum'è siti di poker in linea), Usu di u telefuninu (usendu u so telefuninu per accessu à Internet). , email, ghjochi, o missaghji di testu), è Altri (una categuria catch-all per i zoni micca cuparti quì). A stessa scala Likert da l'IAT hè aduprata per ogni prucessu, eccettu chì l'opzione di risposta addiziale di "Ùn Applica" hè ancu furnita.

L'Internet pò esse usatu per innumerevoli prucessi, è era difficiule di sceglie quale prucessi specifichi includenu. A durata di l'instrumentu hè critica per esse utile à i clinichi è i circadori. L'scelta di prucessi da includere hè stata fatta in cunsultazione cù i dui clinichi fundatori di reSTART, un prugramma di trattamentu di dipendenza da tecnulugia residenziale chì hà trattatu individui cù l'usu problematicu di a tecnulugia dapoi 2009. Unu (Cosette Rae) hè un MSW è l'altru (Hillarie Cash). ) hè un Cunsigliu di Salute Mentale Licenziatu cù un dutturatu in psicologia. Questi clinichi anu travagliatu ogni ghjornu cù individui chì cercanu di superà l'usu problematicu di a tecnulugia. A l'epica di a cullizzioni di dati, questi eranu l'unichi dui fornituri di trattamentu à tempu pienu in un stabilimentu di trattamentu residenziale pensatu per l'usu problematicu di a tecnulugia in i Stati Uniti Adupranu regularmente l'IAT cum'è parte di u so prucessu di screening, anche se à u mumentu di a raccolta di dati ùn era micca cuscenti di qualsiasi altri strumenti in inglese in usu generale. Ancu s'ellu ùn anu micca seguitu formalmente i prucessi Internet specifichi quandu si avvicinavanu prima di stu prublema, eranu quelli chì anu infurmatu chì i sette prucessi più visti per a tecnulugia eranu quelli discututi sopra. I so suggerimenti parevanu esse largamente sustinuti da a literatura per esempiu, [11,12,13,14]. Questi prucessi sò dunque inclusi in l'IPAT.

Sette dumande micca indirizzate in l'IAT sò state aghjunte à l'IPAT, cum'è infurmatu da Griffiths [46] è Tao et al. [26]. Questi articuli anu u rispondente valutanu a so tendenza à fà i seguenti: Minimizà u so usu di i prucessi, utilizate i prucessi per l'evasione, utilizate altre tecnulugia per pruvà à cessà l'usu di i prucessi, sperimentà sintomi di ritirata (per esempiu, inquietudine, irritabilità, o ansietà). ) quandu pruvate di cessà l'usu di i prucessi, perde a traccia di u tempu quandu s'impegna in i prucessi, abbandunà l'interessi chì avianu prima per impegnà in i prucessi, è impegnà in i prucessi malgradu l'effetti dannosi (per esempiu, prublemi di relazione, mancanza di scola, manca di travagliu, o perde soldi).

Un articulu di l'IAT originale ùn hè micca adattatu per l'inclusione in l'IPAT. Questu articulu hà dumandatu nantu à a tendenza di i rispondenti à bluccà i pensieri disturbanti nantu à a vita cù pinsamenti calmante nantu à Internet. L'autori sentenu chì sta quistione hè stata formulata troppu malamente quandu adattata, cusì hè stata eliminata. Uni pochi altri dumande sò stati alterati oltre e mudificazioni discussate sopra perchè e dumande lasciate in a so forma originale puderanu escludiri involontariamente alcune persone da risponde. Per esempiu, l'elementu "Quante volte trascurate i travaglii di a casa per passà u tempu in linea?" [24] (p. 31), hè statu mudificatu in "Quante volte trascurate e vostre rispunsabilità per passà più tempu à fà e seguenti?" per impediscenu di escludiri involontariamente à qualchissia chì altrimenti ùn puderia micca fà i travaglii. U risultatu finale di e mudificazioni à l'IAT era sette zoni di risposta (processi) per 26 dumande, per un totale di 182 elementi unichi.

2.2. L'Inventariu di Salute Mentale-5

In più di i participanti chì cumplenu l'IAT è l'IPAT per valutà a validità simultanea, anu ancu cumpletu l'Inventariu di Salute Mentale-5 (MHI-5) per esaminà a validità convergente. L'MHI-5 hè un strumentu assai breve (cinque voci) utilizatu per valutà a salute mentale generale in i rispondenti.47]. Hà dimustratu una alta validità in l'identificazione di prublemi di salute mentale in i rispondenti, cum'è i disordini d'umore è d'ansietà, malgradu a so brevità.48]. I punteggi più alti indicanu una bona salute mentale, mentre chì i punteggi più bassi indicanu una salute mentale più povera. I punti crudi (5-25) sò trasferiti à una scala di 100 punti. U puntu di cutoff cunsigliatu per u disordine di l'umore hè 60 o menu (0.83 sensibilità, 0.78 specificità) [48]. L'MHI-5 hà una bona validità interna cù un puntu alfa di Cronbach di 0.74 [48].

2.3. Design Ricerca

U studiu attuale era un disignu correlazionale è hè stata utilizata per evaluà l'ipotesi di studiu in quantu à a validità convergente è divergente in quantu à paragunà l'IPAT di novu creatu versu l'IAT è MHI-5. Analisi supplementari chì utilizanu l'analisi di fattori esplorativa (analisi di cumpunenti principali) sò stati impiegati per cunfirmà i custruzzioni ipotetiche di l'IPAT.

2.4. Parteċipanti

I participanti sò stati recrutati via Google Ads è ancu attraversu u situ web di reSTART. L'esempiu era utilizatori di tecnulugia pesante in media di 7.41 (SD = 4.66, Range = 24) ore à ghjornu di tempu senza travagliu induve a pupulazione generale usa l'Internet 13 ore à settimana in tempu di travagliu è micca di travagliu.49]. Tutti i participanti sò stati infurmati prima di inizià l'indagine chì a participazione era vuluntaria, anonima, è chì anu da esse datu feedback basatu nantu à l'IAT è MHI-5. Cumpiendu l'indagine hà bisognu di circa 30 min.

I dati sò stati raccolti cù un strumentu di valutazione in linea. In u periodu di 51 settimane chì l'indagine era dispunibule, più di 1121 sondaggi sò stati iniziati. Di quelli sottumessi, 274 sondaggi cumpleti sò stati cullati è 4 sò stati eliminati per dati altamente suspettati (vale à dì, rispondenti di 100 anni chì passanu 24 h in linea) lascendu 270 sondaggi cumpleti per l'analisi. U campionu per stu studiu era custituitu da 160 (59.3%) masci è 110 (40.7%) femine di età da 19 à 79 anni (M = 27.83, SD = 9.87). L'età media per i masci era 26.91 (SD = 10.46) è per e femine l'età media era 29.17 (SD = 10.52).

Di quelli chì anu participatu à l'indagine, 204 (75.6%) eranu autoidentificati cum'è caucasiani, 18 (6.7%) asiatichi / insulari di u Pacificu, 18 (6.7%) multirazziali, 6 (2.2%) neri, 2 (0.7%) nativi. American, è 22 (8.1%) anu rifiutatu di identificà a so razza. Inoltre, 29 (10.7%) identificanu a so etnia cum'è Hispanica.

Centu novantadui (71.1%) ùn anu mai maritatu, 58 (21.5%) sò oghji maritati, 15 (5.8%) sò divorziati, 4 (1.5%) siparati, è 1 (0.4%) era vedova.

Centu trentadui (48.9%) eranu studienti, 76 (28.1%) sò stati impiegati per i salarii, 22 (8.1%) eranu autonomi, 19 (7.0%) eranu senza travagliu ma cercanu, 10 (3.7%). eranu fora di u travagliu senza circà, 5 (1.9%) eranu casalinghi, 4 (1.5%) ùn anu pussutu travaglià, è 2 (0.7%) eranu ritirati.

Centu unu (37.4%) hà fattu menu di $ 25,000 annu, 29 (10.7%) hà fattu trà $ 25,000 è 35,000, 29 (10.7%) hà fattu trà $ 35,000 è 50,000, 32 (11.9%) hà fattu trà $ 75,000, 100,000 è 15 (5.6%). %) fattu trà $ 100,000 è 125,000, 7 (2.6%) fattu trà $ 125,000 è 150,000, è 12 (4.4%) hà fattu più di $ 150,000. Vinti-dui (8.1%) anu rifiutatu di risponde à e dumande nantu à i so ingressu.

I risposti à l'inchiesta indicanu chì i participanti eranu principarmenti da i Stati Uniti (68.1%), seguitu da u Canada (5.9%), u Regnu Unitu (4.1%), l'America Latina (3.3%), l'Italia è a Germania (1.9% ognunu). Trenta sette (13.8%) rispondenti indicanu "altru" è 3 (1.1%) ùn anu micca offre una risposta à a quistione.

3. Risultati

L'analisi statistiche sò state realizate utilizendu Statistical Package for the Social Sciences (SPSS) 21.0 per evaluà e correlazioni trà l'IAT, l'IPAT è l'MHI5, investigando a validità, l'affidabilità è l'utilità di l'IPAT in relazione à l'altri strumenti.

I punteggi nantu à l'IAT variavanu da 0 à 98 cù un puntuatu mediu di 49 è una deviazione standard di 19.54. Una correlazione d'ordine zero hè stata realizata trà u MHI-5 è l'IAT (r = -0.474, p <0.001). I sottoscale di l'IPAT sò stati creati da summing the scores for individual survey items. Inizialmente, stu prucessu includeva sette subscales: Surfing, Online Gaming, Social Networking, Cell Phone, Gambling, Sex, and Other. I risposti di i participanti à a maiò parte di i sottoscale IPAT dopu avè cuntrullatu per e variàbili demografiche (sessu, età, razza, etnia, status maritali, livellu d'educazione, impiegu è redditu) sò stati significativamente correlati cù e so risposti à l'IAT è à l'MHI-5.Table 1).

TableTable 1. Corlazioni parziali per IAT, MHI5 è e Quattru Subscales IPAT *.

Cliccate quì per vede a tavola

Toutes les sous-échelles IPAT étaient fortement corrélées à l'IAT, à l'exception des jeux d'argent. Di i correlazioni statisticamente significati rimanenti, a subscale Surfing correlated più forte cù l'IAT, r (259) = 0.79, p <0.001, mentri a correlazione più debule era cù a subscale Sex, r (259) = 0.32, p <0.001. Trè di i subscales IPAT ùn sò micca correlati significativamente cù u MHI-5, cumpresi i Gambling, Cell Phone, è Other subscales. Di e correlazioni statisticamente significati rimanenti, a subscale Surfing correlated più forte cù u MHI-5, r (259) = -0.47, p <0.001, mentre chì a correlazione più debule era cù a subscale di Social Networking, r (259) = -0.21, p. = 0.001. Dopu avè esaminatu questi dati preliminari, i circadori anu decisu di sguassà u Cell Phone, Gambling, and Other subscales per via di a mancanza di correlazione cù l'IAT è / o l'MHI-5.

Inoltre, l'analisi di fattori esplorativa hè stata realizata utilizendu l'analisi di cumpunenti principali (PCA) nantu à l'IPAT per investigà a struttura ipotetica di u strumentu. Utilizendu un scree-plot cù eigenvalues ​​stabilitu à 1.0, 12 cumpunenti (fatturi) sò stati generati. I cumpunenti sò stati poi rotati cù Promax è dopu avè rivisatu u scree-plot, hè statu decisu di include solu quelli elementi in u output cù eigenvalues ​​più grande di 3.0. L'analisi risultante hà revelatu quattru cumpunenti chì rapprisentanu u 78% di a varianza. U fattore 1 (26 articuli) hà cunsideratu 58.11% di a varianza è misura l'addiction di i video games. U fattore 2 (31 articuli) rapprisenta u 10.19% di a varianza è misura l'addiction à a rete suciale. U fattore 3 (26 articuli) rapprisenta u 5.95% di a varianza è misura l'addiction sessuale in linea. U fattore 4 (15 articuli) rapprisenta u 3.73% di a varianza è misura l'addiction à u navigatore in Internet. A coherenza interna per ognuna di e quattru subscales sò state misurate cù l'alfa di Cronbach è i valori per ognuna di e quattru subscales eranu 0.97 (surfing) è 0.98 (video games, social networking, and sex/pornography) chì indicanu una gamma accettabile di affidabilità per l'instrumentu. Inoltre, a affidabilità à scala completa era alta cun un valore di 0.99. Comparatu à l'IAT è u MHI-5, l'IPAT hà dimustratu una bona validità simultanea cù correlazione chì varieghja da 0.31 à 0.78 (n = 269, p <0.001) per l'IAT è da -0.19 à -0.46 (n = 269, p < 0.002). ) per u MHI-5.

4. Discussion

I correlazioni trà i subscales IPAT finali (Surfing, Online Gaming, Social Networking, and Sex) indicanu chì l'IPAT hà una bona validità simultanea. A mancanza di correlazione trà a subscale di Gambling è l'IAT puderia indicà chì per l'addicti à u ghjocu, u ghjocu ùn hè micca dipendente di Internet cum'è alcuni di l'altri prucessi. L'Internet puderia esse solu unu di parechji metudi impiegati per ghjucà.

I correlazioni trà i subscales IPAT finali è u MHI-5 indicanu una bona validità convergente; L'individui cù l'addiction à u prucessu di Internet soffrenu ancu di una cattiva salute mentale generale. A mancanza di correlazione trà a subscale di Gambling è u MHI-5 hè stata un pocu di sorpresa, postu chì questu pare cuntradisce a ricerca precedente chì dimostra chì i ghjucatori di Internet sò più probabili di sviluppà prublemi [XNUMX]50]. Accoppiatu cù a mancanza di correlazione trà a subscala di Gambling è l'IAT, questu puderia indicà un difettu inerente in a subscala di Gambling. Inoltre, a mancanza di correlazione trà u Cell Phone è Other subscales cù u MHI-5 puderia indicà prublemi cù u disignu di quelli custruzzioni, cum'è u telefuninu pò esse vistu cum'è simpliciamente un altru mediu è "Altru" intenzionalmente manca di specificità. Queste povere correlazioni puderianu ancu indicà chì l'individui cù quelli addictions di processi particulari ùn sò micca necessariamente in mala salute mentale. Questi risultati puderianu ancu esse simpliciamente derivati ​​di una analisi statistica chì implica un numeru relativamente bassu di participanti chì soffrenu di sti addictions à u prucessu particulari in paragone à l'altri tipi di addiction à u prucessu Internet misurati quì. In ogni casu, sti risultati meritanu più studiu.

I risultati di stu studiu furniscenu supportu à un corpu di travagliu crescente chì distingue trà parechje addictions specifiche à Internet in uppusizione à una addiction generalizata à Internet [6,7,8,9,10,11] è ancu sustene a legittimità di studii chì anu esaminatu prucessi addictive specifichi facilitati da Internet in uppusizione à Internet in tuttu [13,14,15]. Questi risultati suggerenu differenziendu trà e diverse prucessi di dipendenza chì ciò chì hè generalmente chjamatu "dipendenza da Internet" hè veramente un termini chì puderia riferite à qualsiasi numeru di custruzzioni, ognuna di e quali pò esse bisognu di diverse vie di trattamentu. Quelli chì soffrenu di a rete suciale compulsiva in linea, per esempiu, ponu avè bisogni di trattamentu diffirenti chì quelli chì soffrenu di l'addiction à i ghjoculi in linea; ma senza una terminologia più precisa, i dui ponu esse riferiti cum'è "addicti à Internet". Inoltre, questi risultati furniscenu supportu per strumenti di diagnostichi più specializati chì fucalizzanu in prucessi specifichi, cum'è quelli chì si focalizanu in u ghjocu di video games problematicu [37,39,40]. Strumenti futuri ponu esse più utili s'ellu si fucalizza nantu à prucessi specifichi invece di pruvà à fucalizza nantu à un cuncettu largu cum'è "addiction à Internet". Un strumentu, cum'è una versione scalata di l'IPAT, puderia scuperta parechji prucessi à u stessu tempu è forse chjappà nantu à i prublemi chì un strumentu più generalizatu cum'è l'IAT ùn hà micca bisognu di truvà da sè stessu. Un strumentu chì hè capaci di screening per parechji prucessi simultaneamente puderia esse utile à i fornituri di trattamentu chì ponu scontru à i clienti chì cercanu aiutu per un tipu di prucessu addictivu, senza capisce chì ci sò altri prucessi chì sò potenzialmente problematiche.

A metodulugia impiegata hà limitazioni. A mostra relativamente chjuca era largamente bianca è vive in i Stati Uniti. A prucedura di reclutamentu hà risultatu in una mostra di cunvenzione, chì limita a generalizazione di i risultati. Inoltre, studii futuri ponu cunsiderà l'imprendizione di una prucedura più formale per decide chì prucessi includenu, cum'è mudelli di seguimentu in un locu di trattamentu, per migliurà a validità di u studiu. Inoltre, u gran numaru di articuli IPAT (182) cumminati cù a dimensione di mostra relativamente chjuca pruibitu l'usu di un analisi di fattore di cunfirmazione per verificà e custruzzioni teorichi in l'IPAT. Un altu tassu di abbandunamentu hà cuntribuitu à questa piccula dimensione di mostra, potenzalmentu per via di u gran numaru d'articuli. Inoltre, cum'è l'IPAT hè statu sviluppatu da l'articuli in l'IAT è i dui strumenti sò stati impiegati, pò esse statu qualchì effettu di ordine da risponde à articuli simili. A durata di i diversi strumenti cumminati (245 articuli in totale) hà ancu cuntribuitu à una quantità di participanti chì anu discontinuatu l'indagine prima di cumpiimentu. Cum'è cù a maiò parte di l'approcciu di l'inchiesta, i participanti sò stati auto-selezziunati è autore rapportatu i so cumpurtamenti. Siccomu ùn ci era micca una valutazione esterna, ùn era micca pussibule di determinà i punti di cutoff basati clinicamente per determinà i livelli problematici di dipendenza. Inoltre, mentre chì u studiu era apertu à qualcunu, sta mostra era prubabilmente composta da una grande parte di e persone chì soffrenu di una dipendenza da u prucessu di Internet. Ricerche precedenti ùn anu micca focu annantu à identificà chjaramente gradi di usu di prucessu Internet, abusu, o dipendenza, ma questu puderia esse realizatu creendu punti di cutoff à una è duie deviazioni standard sopra IPAT subscale significa presa da un campione casuale.

5. Conclusioni

Malgradu queste limitazioni, l'autori sò incuraghjiti da questi indizi iniziali di validità per l'IPAT. Studi futuri cù l'IPAT prufittàranu di cunfirmà e custruzzioni teorichi in l'IPAT. Questu averebbe bisognu di reclutà campioni più grossi è / o riducendu u numeru di articuli per incuragisce tassi di cumplimentu più altu. Inoltre, studii futuri puderanu pruvà à paragunà a putenza predittiva di l'IAT è l'IPAT per i diversi prucessi chì pretendenu di misurà. Studi futuri duveranu ancu pruvà à determinà i livelli patologichi di l'addictioni di u prucessu di Internet cun un strumentu più breve chì puderia rimpiazzà un ghjornu l'IAT cum'è strumentu di screening.

Contributions Autor

Jason Northrup hà aiutatu à cuncepisce è cuncepisce l'esperimenti, hà realizatu una rivista di letteratura per l'Addiction Internet, è hà creatu articuli per l'IPAT. Coady Lapierre hà aiutatu à cuncepisce è cuncepisce l'esperimenti è hà realizatu a revisione di a literatura per u MHI-5. Jeffrey Kirk hà realizatu analisi di dati. Cosette Rae hà aiutatu à cuncepisce u studiu è à creà articuli per l'IPAT.

Cunflitti di interessu

Cosette Rae hè u CEO, Co-fundatore, è u Direttore di Programma di reSTART, un prugramma di trattamentu per Internet, video game, è addictions di prucessu.

Riferimenti è Noti

  1. Byun, S.; Ruffini, C.; Mills, JE; Douglas, AC; Niang, M.; Stepchenkova, S.; Lee, SK; Loutfi, J.; Lee, JK; Atallah, M.; et al. Addiction à Internet: Metasintesi di a ricerca quantitativa 1996-2006. Cyberpsycho. Cumportamentu. Impact Internet Multimed. Reale virtuale. Cumportamentu. Soc. 2009, 12, 203-207. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  2. Kuss, DJ; Griffiths, MD Internet and Gaming Addiction: Una Revista di Literatura Sistemàtica di Studii di Neuroimaging. Brain Sci. 2012, 2, 347-374. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  3. Young, K. Addiction à l'Internet: Diagnosi è Considerazioni di Trattamentu. J. Cuntemp. Psicòtru. 2009, 39, 241-246. [Google Scholar] [CrossRef]
  4. Zhang, L.; Amos, C.; McDowell, WC Un studiu comparativu di l'addiction à Internet trà i Stati Uniti è a Cina. Cyberpsycho. Cumportamentu. 2008, 11, 727-729. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  5. Associazione Psichiatrica Americana. Disordine di u ghjocu in Internet. Disponibile in linea: http://www.dsm5.org/Documents/Internet%20Gaming%20Disorder%20Fact%20Sheet.pdf (accede à 1 April 2015).
  6. Kuss, DJ; Griffiths, MD; Binder, JF Addiction à Internet in i studienti: Prevalenza è fattori di risicu. Cumputu. Hum. Cumportamentu. 2013, 29, 959-966. [Google Scholar] [CrossRef]
  7. Morahan-Martin, J. Internet Abuse Addiction? Disordine? Sintumu ? Spiegazioni alternative? Soc. Sci. Cumputu. Rev. 2005, 23, 39-48. [Google Scholar] [CrossRef]
  8. Shaffer, HJ; Hall, MN; Vander Bilt, J. "Computer addiction": Una considerazione critica. Am. J. Ortopsichiatria 2000, 70, 162-168. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  9. Suler, J. Computer è cyberspace "addiction". Int. J. Appl. Psicoanale. stud. 2004, 1, 359-362. [Google Scholar] [CrossRef]
  10. Starcevic, V. L'addiction à Internet hè un cuncettu utile? Aust. NZJ Psichiatria 2013, 47, 16-19. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  11. Pawlikowski, M.; Nader, IW; Burger, C.; Stieger, S.; Brand, M. Pathological usu Internet-Hè una multidimensionale è micca una custruzzione unidimensionale. Addict. Res. Teoria 2014, 22, 166-175. [Google Scholar] [CrossRef]
  12. Wilson, AD; Johnson, P. Cunsigliu di i Cunsiglii di l'Addiction di Processu: Un Puntu Cecu in u Campu di Cunsigliu. Prufessu Cunsi. 2014, 3, 16-22. [Google Scholar] [CrossRef]
  13. Meerkerk, GJ; van den Eijnden, RJ; Garretsen, HF Predizione di l'usu compulsivu di l'Internet: Hè tuttu u sessu! Cyberpsycho. Cumportamentu. 2006, 9, 95-103. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  14. Cooper, A.; Delmonico, DL; Griffin-Shelley, E.; Mathy, RM Attività sessuale in linea: Un Esame di Cumportamenti Potenzialmente Problematiche. Sessu. Addict. Compuls. 2004, 11, 129-143. [Google Scholar] [CrossRef]
  15. Kuss, DJ; Griffiths, MD Online Social Networking and Addiction-A Review of the Psychological Literature. Int. J. Environ. Res. Salute publica 2011, 8, 3528-3552. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  16. Demetrovics, Z.; Urban, R.; Nagygyörgy, K.; Farkas, J.; Griffiths, MD; Papay, O.; Kökönyei, G.; Felvinczi, K.; Oláh, A. U Sviluppu di u Problematic Online Gaming Questionnaire (POGQ). PLoS ONE 2012, 7, e36417. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  17. Griffiths, M. Internet è Computer "Addiction" esiste? Alcune prove di studiu di casu. Cyberpsycho. Cumportamentu. 2000, 3, 211-218. [Google Scholar] [CrossRef]
  18. Young, KS Addiction à Internet: L'emergenza di un novu disordine clinicu. Cyberpsycho. Cumportamentu. 1998, 1, 237-244. [Google Scholar] [CrossRef]
  19. Han, DH; Kim, YS; Lee, YS; Min, KJ; Renshaw, PF Cambiamenti in Cue-Induced, Prefrontal Cortex Activity cù Video-Game Play. Cyberpsycho. Cumportamentu. Soc. Netw. 2010, 13, 655-661. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  20. Parcu, HS; Kim, SH; Bang, SA; Yoon, EJ; Cho, SS; Kim, SE Altered Metabolism Cerebral Glucose Regionale in Internet Game Overusers: A 18F-fluorodeoxyglucose Positron Emission Tomography Study. Spectru CNS. 2010, 15, 159-166. [Google Scholar] [PubMed]
  21. Brewer, JA; Potenza, MN A Neurobiologia è a Genetica di i Disordini di u Controlu di l'Impulsi: Relazioni cù l'addictioni di droghe. Biochimica. Pharmacol. 2008, 75, 63-75. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  22. Grant, JE; Potenza, MN; Weinstein, A.; Gorelick, DA Introduzione à l'addictioni comportamentali. Am. J. Drug Alcohol Abus. 2010, 36, 233-241. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  23. Kuss, DJ Substance and Behavioral Addictions: Beyond Dependence. Addict. Res. Là. 2012, 56, 1-2. [Google Scholar] [CrossRef]
  24. Young, KS Caught in the Net; John Wiley & Sons: New York, NY, USA, 1998. [Google Scholar]
  25. Weinstein, A.; Lejoyeux, M. Addiction à Internet o usu eccessivu di Internet. Am. J. Drug Alcohol Abus. 2010, 36, 277-283. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  26. Tao, R .; Huang, X .; Wang, J .; Zhang, H .; Zhang, Y .; Li, M. Criterium di pruvisione propugnatu per addiction à l'internet. Addict. Abingdon Engl. 2010, 105, 556-564. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  27. Beard, KW Addiction à Internet: Una rivista di e tecniche di valutazione attuali è e dumande di valutazione potenziale. Cyberpsycho. Cumportamentu. Impact Internet Multimed. Reale virtuale. Cumportamentu. Soc. 2005, 8, 7-14. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  28. Jones, KE; Hertlein, KM Quattru Dimensioni Chjave per Distinguiri l'Infidelità in Internet da Internet è Addiction Sexuali: Cuncepzioni è Applicazioni Cliniche. Am. J. Fam. Là. 2012, 40, 115-125. [Google Scholar] [CrossRef]
  29. Hsu, CL; Chang, KC; Chen, MC Flow Esperienza è cumportamentu di compra in Internet: Investigazione di l'effettu moderatore di e caratteristiche di u cunsumadore. Syst. Res. Cumportamentu. Sci. 2012, 29, 317-332. [Google Scholar] [CrossRef]
  30. Wetterneck, CT; Burgess, AJ; Cortu, MB; Smith, AH; Cervantes, ME U rolu di a compulsività sessuale, l'impulsività è l'evitazione sperimentale in l'usu di a pornografia in Internet. Psiculu. Rec. 2012, 62, 3-17. [Google Scholar]
  31. Wise, K.; Kim, HJ; Kim, J. Erratum: L'effettu di a ricerca versus surfing in risposti cognitivi è emutivu à e nutizie in linea. J. Media Psychol. Theor. Metudi Appl. 2010, 22, 45. [Google Scholar]
  32. Baird, C. Quantu Lusinghi Internet hè troppu. J. Addict. Nurs. 2010, 21, 52-53. [Google Scholar]
  33. Feinstein, BA; Bhatia, V.; Hershenberg, R.; Joanne, D. Un altru locu per u cumportamentu interpersonale problematicu: l'effetti di i sintomi depressivi è ansiosi nantu à l'esperienze di rete suciale. J. Soc. Clin. Psiculu. 2012, 31, 356-382. [Google Scholar] [CrossRef]
  34. Tsitsika, A.; Critselis, E.; Janikian, M.; Kormas, G.; Kafetzis, Associazione DA trà u ghjocu in Internet è l'usu problematicu di l'Internet trà l'adulescenti. J. Gambl. stud. 2010, 27, 389-400. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  35. Huang, Z.; Wang, M.; Qian, M.; Zhong, J.; Tao, R. Inventariu Cinese di Addiction à l'Internet: Sviluppà una Misura di l'Usu Problematicu di l'Internet per i Studenti College Cinesi. Cyberpsycho. Cumportamentu. 2007, 10, 805-812. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  36. Meerkerk, GJ; van den Eijnden, RJ; Vermulst, AA; Garretsen, HF A Scala d'Usu Compulsivu di l'Internet (CIUS): Alcune Properties Psychometric. Cyberpsycho. Cumportamentu. 2008, 12, 1-6. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  37. Lemmens, JS; Valkenburg, PM; Petru, J. Sviluppu è Validazione di una Scala di Addiction à u ghjocu per l'Adolescenti. Media Psycho. 2009, 12, 77-95. [Google Scholar] [CrossRef]
  38. Clark, DJ; Frith, KH U Sviluppu è Testing Initial di l'Internet Consequences Scales (ICONS). Informatica Informatica Infermiera. Disponibile in linea: http://journals.lww.com/cinjournal/Fulltext/2005/09000/The_Development_and_Initial_Testing_of_the.13.aspx (accessu in 5 di maghju 2015).
  39. Demetrovics, Z.; Szeredi, B.; Rózsa, S. U mudellu di trè fattori di l'addiction à l'Internet: U sviluppu di u Questionnaire d'Usu Problematicu di Internet. Cumportamentu. Res. I metudi 2008, 40, 563-574. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  40. Tejeiro Salguero, RA; Morán, RMB Misurazione di u prublema di ghjocu video ghjucatu in l'adulescenti. Addiction 2002, 97, 1601-1606. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  41. Lortie, CLG; Matthieu, J. Strumenti di valutazione di l'addiction à Internet: Struttura dimensionale è statutu metodologicu. Addiction 2013, 108, 1207-1216. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  42. Chang, MK; Law, SPM Factor structure for Young's Internet Addiction Test: Un studiu di cunferma. Cumputu. Hum. Cumportamentu. 2008, 24, 2597-2619. [Google Scholar] [CrossRef]
  43. Widyanto, L.; Griffiths, MD; Brunsden, V. A Comparazione Psicometrica di a Test di Addiction à l'Internet, a Scala di Problemi Relativi à l'Internet è l'Autodiagnosi. Cyberpsycho. Cumportamentu. Soc. Rete. 2010, 14, 141-149. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  44. Widyanto, L.; McMurran, M. E proprietà psicometriche di a prova di dipendenza da Internet. Cyberpsycho. Cumportamentu. Impact Internet Multimed. Reale virtuale. Cumportamentu. Soc. 2004, 7, 443-450. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  45. Achimovich, L. Problemi sistemichi à l'interfaccia di servizii di trattamentu psichiatricu è di droga. In l'usu di Drug è a Salute Mentale: Risposte efficaci à i Problemi Co-Occurring di Drug è Salute Mentale; Allsop, S., Ed.; Comunicazioni IP: East Hawthorn, Victoria, Australia, 2008. [Google Scholar]
  46. Griffiths, M. Abusu di Internet in u locu di travagliu: Problemi è preoccupazioni per i patroni è i cunsiglieri di u travagliu. J. Impiega. Cunsi. 2003, 40, 87-96. [Google Scholar] [CrossRef]
  47. Berwick, DM; Murphy, JM; Goldman, PA; Ware, JE, Jr.; Barsky, AJ; Weinstein, MC Performance di un Test di Screening di Salute Mentale di Cinque Elementi. Med. Cura 1991, 29, 169-176. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
  48. Rumpf, HJ; Meyer, C.; Hapke, U.; John, U. Screening per a salute mentale: Validità di u MHI-5 utilizendu DSM-IV Axis I disordini psichiatrici cum'è standard d'oru. Psichiatria Res. 2001, 105, 243-253. [Google Scholar] [CrossRef]
  49. Harris Interactive. L'utilizatori di Internet passanu avà una media di 13 ore à settimana in linea. Disponibile in linea: http://www.harrisinteractive.com/vault/HI-Harris-Poll-Time-Spent-Online-2009-12-23.pdf (accede à 24 Luglio 2013).
  50. Griffiths, M.; Wardle, H.; Orford, J.; Sproston, K.; Erens, B. Sociodemographic correlates of internet gambling: Findings from the 2007 British gambling prevalence survey. Cyberpsycho. Cumportamentu. Impact Internet Multimed. Reale virtuale. Cumportamentu. Soc. 2009, 12, 199-202. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]

© 2015 da l'autori; Licenziatariu MDPI, Basilea, Svizzera. Questu articulu hè un articulu d'accessu apertu distribuitu sottu i termini è e cundizioni di a licenza Creative Commons Attribution (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/).