Attitudes è Risk Factors of Pornography Consumption among Bangladeshi Università Students: Un Studi Esplorativi (2018)

Al Mamun, MA, SM Yasir Arafat, Mst Ambiatunnahar, è Mark D. Griffiths.

International Journal of Mental Health and Addiction: 1-13.

astrattu

A pornografia hè largamente prodotta, distribuita è aduprata cum'è mezzu di divertimentu in u mondu, ma hè stata pocu studiata in Bangladesh. U presente studiu hà esaminatu l'attitudini è i fatturi di risichi di u cunsumu di pornografia di i studienti universitari di Bangladesh. Un sondaghju hè statu realizatu trà 313 studenti universitari in l'Università di Jahangirnagar (Dhaka, Bangladesh). U studiu hà truvatu chì u 72% di i studienti cunsumanu pornografia almenu una volta in tutta a so vita, è circa a mità di elli eranu cunsumatori occasionali. Circa dui terzi (67%) anu scontru a pornografia durante u liceu, anche se e femine sò tipicamente scontru pornografia assai più tardi. L'analisi di regressione logistica hà dimustratu chì u cunsumu di pornografia era previstu per esse maschile, campà in una zona rurale, essendu in una relazione, impegnendu in attività in linea (cum'è usu Facebook), è vede i filmi. Ulteriori ricerche sò necessarie per determinà ulteriormente i mudelli di cumportamentu è i fatturi associati chì influenzanu u cunsumu di pornografia trà i studienti Bangladesh.

Segni

Pornografia Cunsumu di pornografia Attitudini pornografiche Cumportamentu sessuale di i studienti Sessu in Bangladesh 

A pornografia hè largamente prodotta è distribuita, è usata cum'è mezzu di divertimentu in u mondu. U terminu "pornografia" hè statu chjamatu dramma fittizio in forma stampata o visuale chì rapprisenta parti di u corpu sessuale esplicitu è ​​/ o attività sessuale chì alcuni individui ponu truvà offensivi, rude è immorali, è chì hè principalmente destinatu à suscitarà sessualmente u publicu di destinazione. è hè destinatu à divertisce o suscitarà u desideriu eroticu (Flood 2007; Malamuth 2001; Mosher 1988). De même, Morgan (2011) hà definitu u cunsumu di pornografia cum'è a ricerca intenzionale di ritratti, video, scritti, è / o materiale audio chì raffiguranu persone nude ritratte sessualmente, è / o persone chì si facenu sessu o masturbazione.

U prublema di l'esposizione à a pornografia (vale à dì, u cunsumu di pornografia) hà ricivutu assai cunsiderazione. I studii anu sempre dimustratu chì i masci sò più probabili di circà attivamente è vede materiali sessualmente espliciti cà e femine (Bleakley et al. 2011; Brown è L'Engle 2009; Lim et al. 2017; Petru è Valkenburg 2006; Regnerus et al. 2016; Rissel et al. 2017; Shek è Ma 2016). Hè statu dichjaratu chì l'omi sò cunsumatori regulari di pornografia per via di fatturi cum'è e so attitudini cumportamenti cumuni è l'impulsività (Chowdhury et al. 2018). U cunsumu di pornografia hè ancu aumentatu per via di l'internet perchè hà fattu a pornografia più accessibile, accessibile è anonima (Cooper 1998; Owens et al. 2012). L'usu aumentatu di i dispositi mobili (per esempiu, smartphones, tablette, etc.) hà ancu purtatu à novi modi di interagisce cù l'amichi (per esempiu, utilizendu Facebook) è impegnà in altri cumpurtamenti cum'è l'ascolta di musica (via smartphones, lettori MP3) è fighjà filmi in streaming è boxsets di televisione (per esempiu, Netflix). L'usu di sti novi dispositi mobili è novi modi di impegnà in attività di divertimentu pò ancu esse fattori in u cunsumu aumentatu di pornografia. Altri fattori ligati à u cunsumu di pornografia includenu quandu a pornografia hè stata scontru per a prima volta (vale à dì, a zitiddina, l'adolescenza, l'età adulta), induve l'individui campanu (per esempiu, zone urbane o rurali), influenza di i pari, è u tipu di pornografia preferita (per esempiu, video, ritratti, sessuale). storie) (Braithwaite et al. 2015; Carroll et al. 2008; Chowdhury et al. 2018; Sørensen è Kjørholt 2007).

I mutivi è i fatturi implicati in a visualizazione di a pornografia sò multiforme è includenu vulè esse suscitatu sessualmente è / o per scopi masturbatori, per curiosità, per scopi d'informazione è educativi, per migliurà l'umore, è per satisfacer fantasie sessuale etc. (Boies). 2002; Mattebo et al. 2014; Merrick et al. 2013; Paul è Shim 2008). L'accessu à a pornografia pò ancu dà forma à l'attitudini versu questu è pò influenzà a vita di ogni ghjornu di l'individui è l'attività associate (per esempiu, Patterson è Price). 2012; Perry 2015, 2016, 2017). Hè statu ancu dichjaratu chì a pornografia pò influenzà negativamente a moralità di a cumunità (Lo è Wei 2005; Mattebo et al. 2014), causanu disrupzioni à a vita sessuale di l'individui, cum'è a freccia di l'attività sessuale, l'inibizione di u rendiment sessuale è a rottura di a relazione (Flood). 2009; Hald è Malamuth 2008; Maddox et al. 2011; Paul è Shim 2008; Poulsen et al. 2013).

In Bangladesh (induve u presente studiu hè statu realizatu), u paese hà una scarsa alfabetizazione in salute è a sessualità hè una questione nascosta per via di u so ambiente socioculturale è religiosu (Ahsan et al. 2016; Arafat 2017; Arafat et al. 2018). A sessualità ùn hè micca un tema chì hè discututu in publicu, è a cunniscenza hè povera, rinfurzata da i guaritori tradiziunali chì cuntribuiscenu à sparghje l'idea sessuale sbagliata trà a pupulazione (Ahsan et al. 2016; Arafat 2017). Finu a data, ci hè stata una carenza di ricerca in Bangladesh in quantu à u cumpurtamentu sessuale, l'attitudini versu u sessu è a qualità di a vita sessuale. Un studiu recente in Bangladesh da Chowdhury et al. (2018) hà dettu chì u tassu di prevalenza per avè accessu à a pornografia in linea trà quelli di 20 à 25 anni era 54% in masci è 12.5% ​​in femine. Data a mancanza di ricerca in Bangladesh, u presente studiu esplorativu hà esaminatu u cunsumu di pornografia di i studienti universitarii è e so percepzioni è attitudini versu u cunsumu di pornografia. I fattori di risicu per u cunsumu di pornografia sò stati esplorati cumpresi u sessu, l'area di residenza, u statu di relazione, l'attività di divertimentu è l'ingaghjamentu in attività in linea.

mètudi

Parteċipanti è Prucessu

Una breve indagine offline ("pen-and-paper") hè stata realizata trà i studienti di u primu annu à l'Università Jahangirnagar (Dhaka, Bangladesh) trà ghjennaghju è maghju 2018. Un totale di 500 studienti sò stati avvicinati in i saloni di l'università (vale à dì, a so università). alloghju vivente) è i sondaggi cumpleti sò stati raccolti da 313 studienti (62.6% tassu di risposta). L'indagine comprendeva trè sezioni: (i) infurmazione socio-demografica, (ii) percepzioni versu a pornografia, è (iii) attitudini versu a pornografia. L'indagine hà cumpresu dumande chjuse è hà pigliatu circa 15 minuti per compie.

tessuti

L'indagine hè stata formulata nantu à i risultati di ricerca precedente (per esempiu, Braithwaite et al. 2015; Brown è L'Engle 2009; Carroll et al. 2008; Chowdhury et al. 2018; Sørensen è Kjørholt 2007). E dumande sò state ideate da a squadra di ricerca è sò state mantenite u più simplice pussibule basatu annantu à l'osservazioni da pretesting. E dumande includenu ancu "Quale ti hà introduttu per a pornografia?", "Quale tipu di pornografia ti piace?", "Perchè utilizate a pornografia?", "Cumu ti senti dopu l'usu di pornografia?", è "Quali passi (se qualunqui) duverebbe esse pigliatu per astenersi in l'usu di pornografia?" Basatu nantu à a literatura precedente, hè statu ipotizatu chì parechji fatturi ponu cuntribuisce à u cunsumu di pornografia cumpresi u sessu, l'area di residenza, u status di relazione, l'attività di divertimentu preferita è l'ingaghjamentu in attività in linea. L'indagine includenu ancu e dumande perceptive (dichjarazioni nantu à a basa di se a pornografia hè stata vista cum'è "bona" ​​è "cattiva") cum'è un mezzu per affruntà a relazione di i participanti cù materiali sessualmente espliciti.

Analisi statistica

I dati sò stati analizati cù a versione di Statistical Package for Social Science (SPSS) 22.0 è Microsoft Excel 2016. L'statistiche descrittive è l'analisi di u primu ordine sò stati realizati (per esempiu, frequenze, percentuali, mezi è teste chi-square) cù SPSS 22.0. Tutte e variàbili chì anu truvatu significativu in l'analisi bivariata sò state poi inserite in un mudellu di regressione logistica binaria cù u cunsumu di pornografia cum'è a varià dipendente. I risultati di a regressione logistica sò rappurtati cum'è micca aghjustatu cù intervalli di cunfidenza di 95%.

Etica

U studiu hè statu appruvatu da u Cumitatu di Revisione Etica di u Dipartimentu di Salute Publica è Informatica di l'università di a squadra di ricerca. I dati sò stati raccolti in modu anonimu è u cunsensu scrittu infurmatu hè statu pigliatu da i participanti prima di a raccolta di dati. Tutti i participanti sò stati infurmati nantu à a (i) a natura è u scopu di u studiu, (ii) a prucedura di studiu, (iii) u dirittu di ricusà, è (iv) u dirittu di rinunzià da participà à u studiu. I participanti ùn anu micca guadagnatu alcun benefiziu finanziariu da a participazione à u studiu. A cunfidenziale di e dati è l'anonimatu à i participanti hè stata assicurata.

Risposte alla lingua

L'età media di i participanti era 19.68 anni (± 0.94) chì varieghja da 18 à 23 anni, cumpresu 69% masci, cù 57.8% di i participanti attualmente in nisuna relazione romantica stretta (vede a Tabella). 1 per una panoramica di l'infurmazioni socio-demografiche). In relazione à a dichjarazione di perchè "a pornografia hè male" (Table 2), i participanti l'anu qualificatu cum'è offensiva è degradante (62%), chì violava i principii religiosi (62%), è chì prumove a masturbazione (57.5%). In relazione à perchè "a pornografia hè bona" ​​(Table 2), i participanti l'hà descrittu cum'è qualcosa chì puderia esse usatu per u cuntrollu sessuale per masturbarsi invece di avè un rapportu sessuale (31%), pò purtà à attitudini più aperte nantu à a sessualità (19.5%), è offre un outlet innocu per fantasie micca cunvinziunali o altre private. (19%). I risultati anu ancu dimustratu chì u 72% di i participanti anu cunsumatu pornografia almenu una volta in a so vita sana (Table 3). L'influenza di i pari era a causa più rapportata di u cunsumu di pornografia (34.5%), è u 67% di i participanti hà descrittu u so scontru iniziale di pornografia à u livellu di u liceu. Circa a mità di i participanti si masturbavanu durante o dopu avè vistu a pornografia (51%), è u tipu più preferitu di pornografia era fighjulà i video (Tabella 3). U cunsumu di pornografia autovalutatu era assai assuciatu cù u genere (p < 0.001) cù i masci chì participanu à a pornografia 12 volte più cà e femine (Tabella 4).

Table 1

Distribuzione di variabili sociodemografiche di i rispondenti

Variables

Nombre

centu

Francine Massiani

 Male

216

69.0

 Donna

97

31

Venite a forma (zona residenziale)

 Rurale

163

52.1

 Spaziu urbanu

150

47.9

Status di rilatazione

 Nisuna relazione

181

57.8

 In una relazione

110

35.1

OHa

 Utilizendu Facebook

168

14.7%

 Ascolta musica

184

16.1%

 Videndu film

168

14.7%

 Relazione impegnativa

63

5.5%

 Chjappà

160

14.0%

 Libru di lettura

134

11.8%

 Girate

160

14.0%

 Esse sola

103

9.0%

Relazione cù l'amichi

 Assai bonu

104

33.2

 Bene

117

37.4

 Fair

77

24.6

 Bad

11

3.5

aRisposte multiple pussibule

Table 2

Percepzioni riguardanti u cunsumu di pornografia è e differenze di genere

Variables

Francine Massiani

p valore

Male (%)

Femmina (%)

Totale (%)

A percepzione di a pornografia hè malea

 Pò esse offensivu è degradante

134 (62.0%)

61 (62.9%)

195 (62.3%)

0.886

 Pò minà e relazioni sessuale

111 (51.4%)

29 (29.9%)

140 (44.7%)

0.001

 Pò influenzà i crimini sessuale, cumpresu u violu

100 (46.3%)

46 (47.4%)

146 (46.6%)

0.853

 Puderà causà una rottura di a moralità di a cumunità

111 (51.4%)

45 (46.4%)

156 (49.8%)

0.414

 Pò violà i principii religiosi

146 (67.6%)

49 (50.5%)

195 (62.3%)

0.004

 Pò guidà da u male à u peghju (per esempiu, l'addiction sessuale)

83 (38.4%)

43 (44.3%)

126 (40.3%)

0.325

 Pò dà origine à attitudini negative à u sessu oppostu

99 (45.8%)

32 (33.0%)

131 (41.9%)

0.033

 Pò prumove a masturbazione

152 (70.4%)

28 (28.9%)

180 (57.5%)

0.01

A percepzione di a pornografia hè bonaa

 Pudete amparà nantu à l'educazione sessuale

36 (16.7%)

11 (11.3%)

47 (15.0%)

0.222

 Pò cuntrullà u cumpurtamentu per via di a masturbazione invece di i rapporti sessuale

82 (38.0%)

13 (14.4%)

96 (30.7%)

0.000

 Pudete migliurà e relazioni sessuale

18 (8.3%)

8 (9.3%)

27 (8.6%)

0.783

 Pò purtà à attitudini più aperte nantu à a sessualità

48 (22.2%)

12 (13.4%)

61 (19.5%)

0.068

 Pò offre un sboccu innocu per fantasie micca convenzionali o altre private

50 (23.1%)

8 (9.3%)

59 (18.8%)

0.004

 Pò esse una forma socialmente benefica di l'espressione artistica

40 (18.5%)

8 (9.3%)

49 (15.7%)

0.037

aRisposte multiple pussibule

Table 3

Cunsumu di pornografia di i participanti è differenze di genere

Variables

Francine Massiani

p valore

Male (%)

Femmina (%)

Totale (%)

Scontru a pornografia

 Maghju

27 (12.6%)

60 (64.5%)

87 (28.2)

0.001

 Iè

188 (87.4%)

33 (35.5%)

221 (71.8)

Prima introduttu da

 Agenzia cume

84 (38.8%)

24 (24.8%)

108 (34.5%)

0.025

 Stessu

88 (40.8%)

11 (11.4%)

99 (31.6%)

0.000

 Trovatu accidentalmente in Internet

36 (16.7%)

10 (10.3%)

46 (14.7%)

0.142

 Altri

34 (16.0%)

8 (8.5%)

42 (13.7%)

0.080

Primu scontru di pornografia

 Scuola primaria (6-12 anni)

24 (12.8%)

6 (14%)

30 (13.1%)

0.001

 Liceu (13-17 anni)

137 (72.8%)

18 (43.9%)

155 (66.6%)

 Università (da 18 à più anni)

27 (14.3%)

17 (41.5%)

44 (19.2%)

Cunsumu di pornografia

 Una o duie volte in sempre

89 (42.2%)

21 (9.7%)

110 (50.9%)

0.001

 Una volta à settimana

43 (19.9%)

7 (3.2%)

50 (23.1%)

 Qualchì volta à settimana

39 (18.1%)

2 (0.9%)

41 (19.0%)

 Una volta à ghjornu

6 (2.8%)

2 (0.9%)

8 (3.7%)

 Parechji volte à ghjornu

6 (2.8%)

1 (.0.5%)

7 (3.2%)

Frequenza di esposizione à a pornografia (ultimi 15 ghjorni)

 Ùn aghju micca utilizatu porn in l'ultimi 15 ghjorni

66 (35.1%)

21 (51.2%)

87 (38.0%)

0.008

 Meno di 1 h

68 (36.2%)

7 (17.1%)

75 (32.8%)

 2-5 ore

35 (18.6%)

3 (7.3%)

38 (16.6%)

 6-15 ore

13 (6.9%)

6 (14.6%)

19 (8.3%)

 Più di 16 h

6 (3.2%)

4 (9.7%)

10 (1.7%)

Tipu di pornografia impegnata

 In cerca di ritratti di nudi

50 (23.7%)

9 (9.3%)

59 (19.2%)

0.003

 Fighjendu una rivista sessuale

65 (30.8%)

10 (10.3%)

75 (24.4%)

0.001

 Fighjendu un video nudu

113 (53.6%)

13 (13.4%)

126 (40.9%)

0.001

 Fantasing about qualcunu sessualmente

70 (32.5%)

10 (10.3%)

80 (25.5%)

0.025

 Ingaghjamentu in u telefonu o u sessu di chat

27 (12.6%)

5 (5.2%)

32 (10.3%)

0.046

Motivi per u cunsumu di pornografia

 Per curiosità

80 (37.0%)

28 (28.9%)

108 (34.5%)

0.160

 Per intrattenimentu

82 (38.0%)

6 (6.2%)

88 (28.1%)

0.001

 Per masturbarsi

98 (45.4%)

9 (9.3%)

107 (34.1%)

0.001

 Per impegnà in a fantasia sessuale

84 (38.9%)

8 (8.3%)

92 (29.4%)

0.002

 Per migliurà u mo umore

24 (11.1%)

8 (8.2%)

32 (10.2%)

0.439

 Per educà mè stessu

22 (10.2%)

7 (7.2%)

29 (9.3%)

0.402

Reazioni à u cunsumu di pornografia

 Nisun prublema - Sò bè cù u mo usu porn

63 (29.2%)

12 (12.4%)

75 (24.0%)

0.001

 mi masturbate

144 (66.6%)

16 (16.5%)

160 (51.1%)

0.001

 Mi sentu peccatu mentre usu pornografia

53 (24.5%)

9 (9.3%)

62 (19.8%)

0.002

 Altri

35 (16.2%)

12 (12.4%)

47 (15.0%)

0.380

Astendu da a pornografia

 Iè

144 (73.8%)

35 (79.5%)

179 (74.9%)

0.431

 Innò

51 (26.2%)

9 (20.5%)

60 (25.1%)

Passu chì pò esse fattu per astinà da a pornografia

 Dopu a disciplina religiosa

132 (61.1%)

26 (26.8%)

158 (50.5%)

0.001

 Gossiping cù l'amichi

95 (44.0%)

14 (14.4%)

109 (34.8%)

0.001

 Impegnu in studiu / travagliu

100 (46.3%)

23 (23.7%)

123 (39.3%)

0.001

 I siti pornografichi deve esse offed

72 (33.3%)

14 (14.4%)

86 (27.5%)

0.001

 Impegnu in i travaglii preferiti

98 (45.4%)

25 (25.8%)

123 (39.3%)

0.001

Table 4

Analisi di regressione logistica di fattore assuciatu cù u cunsumu di pornografia

Variables

Cunsumu di pornografia

Odds ratio (intervallu di cunfidenza 95%)

p valore

Fattori demugrafici

 Francine Massiani

  Male

12.66 (7.05 - 22.74)

0.001

  Donna

1.00

 Veni da (zona residenziale)

  Urbanu

0.52 (0.31 - 0.86)

0.010

  Rurale

1.00

 Relazione cù u fidanzatu / amica

  Ùn avete micca relazione

0.53 (0.30 - 0.94)

0.029

  Avè una relazione

1.00

OH

 Praticà Facebook

  Iè

2.062 (1.246 - 3.413)

0.005

  Innò

1.00

 Ascultà a musica

  Iè

1.118 (0.676 - 1.850)

0.663

  Innò

1.00

 Fighjulendu filmi

  Iè

2.122 (1.280 - 3.518)

0.004

  Innò

1.00

 Impegnu in una relazione

  Iè

1.664 (0.853 - 3.247)

0.135

  Innò

1.00

 Gossiping cù l'amichi

  Iè

1.371 (0.833 - 2.255)

0.214

  Innò

1.00

 Libri di lettura

  Iè

0.606 (0.368 - 0.999)

0.049

  Innò

1.00

 Girate

  Iè

1.504 (0.913 - 2.479)

0.109

  Innò

1.00

 Esse sola

  Iè

0.526 (0.314 - 0.879)

0.014

  Innò

1.00

A percepzione di l'usu di a pornografia hè male

 Offensiva è degradante

  Iè

0.858 (0.511 - 1.442)

0.564

  Innò

1.00

 Mina e relazioni sessuale

  Iè

3.019 (1.751 - 5.205)

0.001

  Innò

1.00

 Influenza a cummissione di crimini sessuale, cumpresu u stupri

  Iè

0.935 (0.569 - 1.537)

0.792

  Innò

1.00

 Scontri di a moralità di a cumunità

  Iè

0.951 (0.579 - 1.562)

0.843

  Innò

1.00

 Viola i principii religiosi

  Iè

1.330 (0.802 - 2.207)

0.269

  Innò

1.00

 Conduce da u male à u peghju (per esempiu, dipendenza sessuale)

  Iè

1.091 (0.657 - 1.812)

0.736

  Innò

1.00

 Eleva attitudini negative à u sessu oppostu

  Iè

1.570 (0.938 - 2.629)

0.086

  Innò

1.00

 Promuove a masturbazione

  Iè

4.895 (2.864 - 8.366)

0.001

  Innò

1.00

A percepzione di l'usu di a pornografia hè bona

 A ghjente pò amparà l'educazione sessuale

  Iè

1.548 (0.733 - 3.270)

0.252

  Innò

1.00

 Pò cuntrullà u cumpurtamentu per via di a masturbazione invece di i rapporti sessuale

  Iè

4.318 (2.170 - 8.591)

0.001

  Innò

1.00

 Pudete migliurà a relazione sessuale

  Iè

1.417 (0.552 - 3.841)

0.468

  Innò

1.00

 Pò purtà à attitudini più aperte nantu à a sessualità

  Iè

2.310 (1.114 - 4.790)

0.024

  Innò

1.00

 Offre un outlet innocu per fantasie micca convenzionali o altre private

  Iè

2.962 (1.342 - 6.538)

0.007

  Innò

1.00

 Forma socialmente benefica di l'espressione artistica

  Iè

4.077 (1.559 - 10.662)

0.004

  Innò

1.00

In listessu modu, i risultati di l'analisi di regressione anu dimustratu chì essendu maschile era un predictore di u cunsumu di pornografia (OR = 12.66; 95% CI: 7.05-22.74). I studienti di e zone rurale (OR = 1.93; 95% CI: 1.17-3.20) è quelli chì sò impegnati in relazioni (OR = 1.87; 95% CI 1.07-3.29) sò stati ancu identificati cum'è predittori di u cunsumu di pornografia. Trà i passatempi, l'usu Facebook (OR = 2.06; 95% CI: 1.25-3.41) è vede filmi (OR = 2.122; 95% CI 1.28-3.52) eranu i più forti predittori di u cunsumu di pornografia. In relazione à e percepzioni negative di a pornografia, u cunsumu di pornografia hè stata prevista per perceive a pornografia cum'è (i) prumove a masturbazione (OR = 4.86; 95% CI 2.86-8.37), (ii) minà e relazioni sessuale (OR = 3.02; 95% CI 1.75-). 5.20), è (iii) avè attitudini negativi versu u sessu oppostu (OR = 1.57; 95% CI 0.94-2.63). In relazione à e percepzioni pusitivi di a pornografia, u cunsumu di pornografia hè statu previstu per perceive a pornografia cum'è (i) cuntrullà u cumpurtamentu per via di a masturbazione invece di rapporti sessuale (OR = 4.32; 95% CI 2.17-8.59), (ii) essendu una forma suciali benefica di artistica. l'autoespressione (OR = 4.077; 95% CI 1.56-10.66), (iii) offre un sboccu innocu per fantasie non convenzionali o altre private (OR = 2.96; 95% CI 1.34-6.54), è (iv) chì porta à più apertu attitudini nantu à a sessualità (OR = 2.31; 95% CI 1.11-4.79).

Articulu discussione

U scopu di u presente studiu era di valutà u cunsumu è l'attitudini versu a pornografia è i so fatturi assuciati trà i studienti universitarii di Bangladesh. I risultati anu dimustratu chì quasi trè quarti di i studienti cunsumanu pornografia almenu una volta in a so vita (72%). U tassu generale di cunsumu di pornografia era dunque menu di quelli riportati in studii da l'India (80%; Das 2013), Svezia (98%; Donevan è Mattebo 2017), è l'Australia (87%; Lim et al. 2017), ma più grande di quellu studiu previ in ​​Bangladesh (42%; Chowdhury et al. 2018). Questi risultati diffirenti sò più prubabilmente per via di metudi, criteri è campioni studiati diversi. Per esempiu, u presente studiu hà recrutatu studenti universitarii, mentri àutri studii anu utilizatu pupulazioni diverse. U campionu in u presente studiu hè ancu più prubabile d'avè avutu più (i) servizii d'internet accessibili è accessibili in paragunà à u studiu precedente in Bangladesh è (ii) familiarità è sapè fà cù l'accessu à l'internet cumparatu cù quelli in populazioni più rurale.

Perchè a tecnulugia Internet hè diventata più accessibile, assequible è anonima, (Griffiths 2000; Owens et al. 2012), hà facilitatu l'individui accede à materiale in linea di natura sessuale cumpresi video pornografichi in linea, chat sessuale in linea, ecc. (Boies). 2002; Goodson et al. 2001; Griffiths 2001; 2012; Shaughnessy et al. 2011; Short et al. 2012). L'analisi di regressione in u presente studiu hà dimustratu chì u cunsumu di pornografia era significativamente assuciatu cù una quantità di attività, cumprese l'avè passatempi in linea (per esempiu, utilizendu Facebook) è vede i filmi. Dapoi chì fighjà i filmi in linea era a forma più preferita di pornografia in u presente studiu, a scuperta hà un sensu intuitivu.

Da l'analisi di regressione, i risultati anu dimustratu chì i studienti originari di e zone rurali in Bangladesh eranu più probabili di cunsumà pornografia da quelli in e zone urbane, chì hè u reversu di u risultatu di u studiu precedente nantu à u cunsumu pornograficu in Bangladesh (Chowdhury et al. 2018). U cunsumu di pornografia era ancu previstu per esse in una relazione, una scuperta chì ùn hè micca stata rappurtata prima à a cunniscenza di l'autori. A ricerca hè necessaria per affruntà più questi fattori demografichi per stabilisce questu è altri fattori di risicu di u cunsumu di pornografia. Prevedibilmente, più studienti maschili cunsumanu materiali sessualmente espliciti cà e femine, è l'analisi dimustrava chì i masci eranu 12 volte più probabili di participà à u cunsumu di pornografia cà e femine simili à i risultati di studii precedenti in i Stati Uniti (Bleakley et al. 2011; Brown è L'Engle 2009; Regnerus et al. 2016), Paesi Bassi (Petru è Valkenburg 2006), Hong Kong (Shek è Ma 2012, 2016), Taiwan (Lo et al. 1999), Svezia (Häggström-Nordin et al. 2006), è l'Australia (Lim et al. 2017; Rissel et al. 2017). L'omi sò cunsumatori attivi di pornografia per via di l'attitudini cumportamenti cumuni (Chowdhury et al. 2018), ma i risultati di u presente studiu indicanu chì alcune donne sò utilizatori occasionali di pornografia cum'è hè statu nutatu in altrò (Carroll et al. 2008). Curiosamente, anche se u cunsumu di pornografia femminile era assai più bassu cà i masci, trà quelli chì avianu accessu à a pornografia, e femine l'anu vistu più cà i masci in quantu à u numeru d'ore in l'ultimi 15 ghjorni. Questa hè una scuperta nova chì ùn hè micca rappurtata prima in a literatura è pò esse perchè u tempu necessariu per ghjunghje l'excitazione sessuale ottima (vale à dì, eiaculazione / orgasmu) hè tipicamente più corta trà l'omi chè e donne (Huey et al. 1981).

U tassu di cunsumu di pornografia una volta à settimana (23%) era più grande di Braithwaite et al.2015) dui studii (10% in u primu studiu è 14% in u sicondu studiu) ma menu di u studiu di Carroll et al. (27% in i masci, 2% in e femine) è circa u listessu cum'è u studiu di Sørensen è Kjørholt (22). %). Ingaghjamentu in u cunsumu di pornografia uni pochi volte à settimana (19%) era più grande di Carroll et al.2008) studiu (16% in masci, 0.8% in femine), ma menu di u studiu di Sorensen è Kjørholt (22%). Ingaghjamentu in u cunsumu di pornografia una volta (3.7%) o parechje volte à ghjornu (3.2%) era menu di Carroll et al.2008) studiu (16% una volta à ghjornu; 5.2% parechje volte in un ghjornu) ma marginalmente più grande di Braithwaite et al.2015) studii (una volta à ghjornu (2%), parechje volte à ghjornu (2%) in u primu studiu; una volta à ghjornu (2%), parechje volte à ghjornu (3%) in u sicondu studiu. Avè un amicu strettu impegnatu in u cunsumu di pornografia era più prubabile di influenzà u cunsumu di pornografia di l'individuu chè quelli chì cercanu da sè stessu. Inoltre, ancu se l'Internet ghjoca avà un rolu chjave in u cunsumu di pornografia (Boies 2002; Cooper 1998; Goodson et al. 2001; Griffiths 2012; Shaughnessy et al. 2011; Short et al. 2012), i participanti in u presente studiu eranu più prubabile di cunsumà per altri mezi chì l'internet.

L'adolescenza hè u periodu più vulnerabile à scuntrà a pornografia (Bleakley et al. 2011; Donevan è Mattebo 2017; Hald è Malamuth 2008; L'Engle et al. 2006; Mattebo et al. 2014; Petru è Valkenburg 2006; Sørensen è Kjørholt 2007); dunque, ùn era micca surprisante chì una grande proporzione di i participanti in u presente studiu (vale à dì, 67%) eranu esposti à pornografia à u livellu di u liceu (13-17 anni). Tuttavia, e femine eranu ugualmente probabili di scuntrà a prima pornografia in l'università cum'è in u liceu. I tipi di materiali sessualmente espliciti sò stati truvati in diversi formati in linea è offline, cumprese riviste è video, è cuncorda cù ricerche precedenti (Morgan 2011) ancu se i studienti bangladeshi parenu accede à a pornografia menu in Internet chè in altri paesi (Griffiths 2012). A forma più preferita di pornografia da i participanti in u presente studiu era fighjulà i video pornografichi (41%) chì hè più grande di un studiu realizatu in USA (maschile 36%; femine 24%) (Brown è L'Engle). 2009), ma fantasing about qualcunu sessualmente era ancu cunsideratu da u 25.5% di i participanti per esse una attività pornografica. Ch'ella sia veramente una forma di pornografia hè assai discutibile è più ricerca hè necessaria nantu à altre pupulazioni per determinà se tale pensamentu hè diffusa. Qualchidunu di sti scuperti pò forse esse spiegati da i participanti chì vivenu in un paese musulmanu, ancu s'è a religione di i participanti (è s'ellu anu campatu in modu proattivu da i codici di pratica musulmani) ùn hè micca stata investigata. I risultati suggerenu chì malgradu i valori religiosi è murali sò assai prevalenti in Bangladesh, tali valori ùn impediscenu micca u cunsumu di pornografia. Questu pò avè implicazioni per cumu l'educazione sessuale hè insegnata in u liceu è chì l'educazione nantu à a pornografia deve esse un tema chì hè discututu piuttostu chè ignoratu in una tale educazione.

Stu studiu attuale hà truvatu chì circa a mità di i participanti anu dichjaratu chì si masturbavanu mentre cunsumava pornografia, chì hè menu di un studiu canadianu precedente (40%) (Boies). 2002). Cum'è cù e scuperte di altri studii, u presente studiu hà truvatu chì i mutivi cumuni per u cunsumu di pornografia eranu per a liberazione fisica è a masturbazione, a curiosità, l'apprendimentu sessuale è e fantasie soddisfacenti (per esempiu, Boies). 2002; Merrick et al. 2013; Paul è Shim 2008). Questi "boni" motivi per a pornografia eranu senza sorpresa predittori di u cunsumu di pornografia in l'analisi di regressione. In i paesi musulmani cum'è u Bangladesh, a sessualità è a pornografia sò senza dubbitu visti cum'è temi tabù sensibili è nascosti (Ahsan et al. 2016). I participanti in i studii prisenti ponu esse riliggiosamente è culturalmente sofisticati è chì e credenze religiose, l'impegni è a morale anu influenzatu i so motivi perchè a pornografia hè "mala", cum'è esse offensiva è degradante, viola i principii religiosi è cunflittu cù i so valori persunali (Patterson è Price 2012). I valori riguardanti u desideriu sessuale è u cumpurtamentu in Bangladesh hè chì deve esse realizatu in relazioni monogami, matrimoniali è eterosessuali (Perry 2017). Hè necessariu più ricerca nantu à u cunflittu trà ciò chì a cultura è a religione di un paese aspetta da una perspettiva sessuale è ciò chì succede in l'attualità.

L'influenza di u cunsumu eccessivu di pornografia pò esse in uppusizione à a salute individuale di a nazione chì include a salute fisica, a salute sessuale è a salute mentale (Flood). 2009; Weaver III et al. 2011), è l'implicazioni di questu significa chì l'alfabetizazione sessuale in tali paesi deve esse più pragmaticu è menu moralisante particularmente trà l'adulescenti è l'adulti emergenti. Tuttavia, deve ancu esse nutatu chì certi studii dicenu chì a pornografia pò diminuisce a qualità di vita è facilità attitudini negativi in ​​quantu à l'amicizia è u rispettu versu u sessu oppostu (Hald è Malamuth). 2008; Paul è Shim 2008), impattu negativu nantu à e relazioni (Maddox et al. 2011), è portanu à a rottura di u matrimoniu (Paul è Shim 2008). Certi participanti in u presente studiu chjaramente ùn anu avutu alcun interessu in a pornografia, è questu puderia esse dovutu à ciò chì u participante sentia chì era potenziale effetti negativi nantu à e so rilazioni. Questu era assai più prevalenti trà i participanti femini in u presente studiu. I participanti furnenu assai cunsiglii cumu per astensi da u cunsumu di pornografia, cumpresu seguità a disciplina religiosa, impegnà cù u travagliu è / o studiu, è pettegolate cù l'amichi. L'implicazioni di sta scuperta suggerisce chì in Bangladesh (almenu), tali fatturi puderanu esse inclusi cum'è temi di discussione potenziali in i prugrammi di salute sessuale in i licei è l'università.

Limitazioni

U presente studiu hè avà senza e so limitazioni. U presente studiu era trasversale in u disignu è per quessa ùn pò micca furnisce un'indicazione di causalità. Per rimedià questu, investigazioni longitudinali di u cunsumu di pornografia sò necessarie per valutà e relazioni causali trà e variabili valutate. A dimensione di a mostra era ancu modesta, è e dati eranu auto-rapporti (è aperti à preghjudizii ben cunnisciuti cum'è u ricordu di memoria è a desiderabilità suciale). U tassu di risposta (62.6%), mentre chì senza dubbitu bonu significava ancu chì circa un terzu di quelli individui avvicinati ùn anu micca participatu. I motivi per a non-participazione sò scunnisciuti, ma questu puderia avè affettatu i risultati. A ricerca futura deve dunque include campioni più grandi è pruvà à aumentà i tassi di participazione. Inoltre, u presente studiu hè statu realizatu in l'unica università vicinu à a capitale di u Bangladesh è dunque a generalizazione à altri campioni di studienti universitarii (è altri tipi di pupulazioni) in u paese (è altri paesi) pò esse limitatu. In cunseguenza, a ricerca futura deve aduprà campioni più rappresentativi sia in Bangladesh sia in altri paesi.

cuegghiè

U presente studiu hà furnitu novi risultati chì indicanu chì e percepzioni è l'attitudini versu u cunsumu di pornografia ponu esse cunflittu in una cultura altamente religiosa è merita un studiu più. I risultati di u studiu aghjunghjenu l'evidenza esistenti in quantu à l'associazione trà fatturi demografichi, percepzioni è attitudini in a prediczione di u cunsumu di pornografia. Fornisce ancu dati da un paese chì raramente hà studiatu u tema di a pornografia è u so cunsumu. I risultati anu dimustratu chì una grande parte di i studienti bangladeshi cunsuma pornografia ancu s'ellu ci hè assai enfasi nantu à u sessu solu monogamu è in un matrimoniu eterosessuale. Fattori sociodemografichi (cum'è chì venenu da una zona rurale) sò stati assuciati à u cunsumu di pornografia in u presente studiu è ponu esse un fattore unicu in Bangladesh è / o culture religiose simili. Inoltre, e percepzioni in quantu à a pornografia sia bè sia cattivu facenu pocu per chjarificà l'attitudini reali di l'individui versu u cunsumu di pornografia. Parechje di e cose cattive dette in quantu à a pornografia sò state prubabilmente dichjarate da una perspettiva religiosa, morale è culturale (socialmente desiderata), mentre chì e cose boni pò esse state dichjarate da una perspettiva persunale è / o pragmatica. U rolu di u genere è di a religione (cumprese e so credenze è a morale) in relazione à u cunsumu di pornografia necessitanu più studiu in Bangladesh è in altri paesi.

Fonti

Acknowledgments

L'autori ringrazianu u squadra di trainee di l'Organizazione di Ricerca di u Liceu più considerablemente Abu Bakkar Siddique, Shahzabein Ritu, è Ahsanul Mahbub Jubayar; è Sahadat Hossain & Fatema Rahaman Mishu, Dipartimentu di Salute Publica è Informatica, Università Jahangirnagar, per u sustegnu necessariu durante a cullizzioni di dati è input.

Funding

Autofinanziatu.

Cumplementu cù i normi etii

Etica

U studiu hè statu appruvatu da u Cumitatu di Revisione Etica di u Dipartimentu di Salute Publica è Informatica di l'università di a squadra di ricerca.

Conflitti di Interesse

I autori dicianu chì ùn anu micca nuvellu cunflittu d'interessu.

Vede ancu

  1. Ahsan, MS, Arafat, SMY, Ali, R., Rahman, SMA, Ahmed, S., & Rahman, MM (2016). Storia sessuale chì piglia a cumpetenza: Un sondaghju trà i clinichi in Bangladesh. Rivista Internaziunale di Psichiatria, 1(1), 4.Google Scholar
  2. Arafat, SMY (2017). Sindrome di Dhat: cultura ligata, entità separata, o eliminata. Journal of Behavioral Health, 6(3), 147-150.Google Scholar
  3. Arafat, SMY, Majumder, MAA, Kabir, R., Papadopoulos, K., & Uddin, MS (2018). L'alfabetizazione di salute in a scola. In Ottimisazione di l'alfabetizazione in salute per e pratiche cliniche migliorate (pp. 175-197). Hershey: IGI Global.CrossRefGoogle Scholar
  4. Bleakley, A., Hennessy, M., & Fishbein, M. (2011). Un mudellu di l'adulescenti chì cercanu cuntenutu sessuale in e so scelte di media. Journal of Sex Research, 48, 309-315.CrossRefGoogle Scholar
  5. Boies, SC (2002). Usi è reazioni di i studienti universitari à l'infurmazioni è l'intrattenimentu sessuale in linea: Ligami à u cumpurtamentu sessuale in linea è offline. Canadian Journal of Human Sexuality, 11(2), 77-89.Google Scholar
  6. Braithwaite, SR, Coulson, G., Keddington, K., & Fincham, FD (2015). L'influenza di a pornografia nantu à i scritti sessuali è a cunnessione tra l'adulti emergenti in l'università. Archives of Sexual Behavior, 44(1), 111-123.CrossRefGoogle Scholar
  7. Brown, JD, è L'Engle, KL (2009). X-rated: Attitudini sessuali è comportamenti associati à l'esposizione di i primi adolescenti statunitensi à i media sessualmente espliciti. Cumunicazione Investigazione, 36(1), 129-151.CrossRefGoogle Scholar
  8. Carroll, JS, Padilla-Walker, LM, Nelson, LJ, Olson, CD, McNamara Barry, C., & Madsen, SD (2008). Generazione XXX: Accettazione di pornografia è usu trà adulti emergenti. Journal of Adolescent Research, 23(1), 6-30.CrossRefGoogle Scholar
  9. Chowdhury, MRHK, Chowdhury, MRK, Kabir, R., Perera, NKP, & Kader, M. (2018). A dipendenza da a pornografia in linea affetta u mudellu di cumportamentu di i studienti universitari privati ​​​​in Bangladesh? International Journal of Health Sciences, 12(3), 67-74.PubMedPubMedCentralGoogle Scholar
  10. Cooper, A. (1998). Sessualità è Internet: Surfing in u novu millenniu. Ciberpsicologia è Comportamentu, 1(2), 187-193.CrossRefGoogle Scholar
  11. Das, AM (2013). Più di 80 per centu di i studienti di u liceu esposti à u porn, dice studiu. Indian Express, 30 di lugliu. Recuperatu da : http://www.newindianexpress.com/states/kerala/2013/jul/30/More-than-80-percent-of-high-school-students-exposed-to-porn-says-study-501873.html. Accessu u 29 settembre 2018.
  12. Donevan, M., & Mattebo, M. (2017). A relazione trà u cunsumu frequente di pornografia, i cumpurtamenti è a preoccupazione sessuale trà l'adulescenti maschili in Svezia. Salute sessuale è riproduttiva, 12, 82-87.CrossRefGoogle Scholar
  13. Flood, M. (2007). Esposizione à a pornografia trà i ghjovani in Australia. Journal of Sociology, 43(1), 45-60.CrossRefGoogle Scholar
  14. Inundazione, M. (2009). I danni di l'esposizione pornografica trà i zitelli è i ghjovani. Rivista di abusu di i zitelli, 18(6), 384-400.CrossRefGoogle Scholar
  15. Goodson, P., McCormick, D., & Evans, A. (2001). A ricerca di materiali sessualmente espliciti in Internet: Un studiu esplorativu di u cumpurtamentu è l'attitudini di i studienti universitari. Archives of Sexual Behavior, 30(2), 101-118.CrossRefGoogle Scholar
  16. Griffiths, MD (2000). Usu eccessivu di Internet: Implicazioni per u cumpurtamentu sessuale. Ciberpsiculugia è Cumportamentu, 3, 537-552.CrossRefGoogle Scholar
  17. Griffiths, MD (2001). Sessu in Internet: Osservazioni è implicazioni per l'addiction sessuale. Journal of Sex Research, 38, 333-342.CrossRefGoogle Scholar
  18. Griffiths, MD (2012). Addiction à u sessu in Internet: Una rivista di a ricerca empirica. Ricerca è Teoria di l'addiction, 20(2), 111-124.CrossRefGoogle Scholar
  19. Häggström-Nordin, E., Sandberg, J., Hanson, U., & Tydén, T. (2006). Hè in ogni locu ! Pensieri è riflessioni di i ghjovani svedesi nantu à a pornografia. Scandinavian Journal of Caring Sciences, 20(4), 386-393.CrossRefGoogle Scholar
  20. Hald, GM, & Malamuth, NM (2008). Effetti autopercepiti di u cunsumu pornograficu. Archives of Sexual Behavior, 37(4), 614-625.CrossRefGoogle Scholar
  21. Huey, CJ, Kline-Graber, G., & Graber, B. (1981). Fattori di tempu è risposta orgasmica. Archives of Sexual Behavior, 10(2), 111-118.CrossRefGoogle Scholar
  22. L'Engle, KL, Brown, JD, & Kenneavy, K. (2006). I media sò un cuntestu impurtante per u cumpurtamentu sessuale di l'adulescenti. Re Journal of Adolescent Health, 38(3), 186-192.CrossRefGoogle Scholar
  23. Lim, MSC, Agius, PA, Carrotte, ER, Vella, AM, & Hellard, ME (2017). L'usu di i ghjovani australiani di a pornografia è l'associazioni cù i comportamenti di risicu sessuale. Australian and New Zealand Journal of Public Health, 41(4), 438-443.CrossRefGoogle Scholar
  24. Lo, V.-H., & Wei, R. (2005). Esposizione à a pornografia in Internet è l'attitudini sessuale è u cumpurtamentu di l'adulescenti taiwanesi. Revista di Trasmissione è Media Elettronichi, 49(2), 221-237.CrossRefGoogle Scholar
  25. Lo, V., Neilan, E., Sun, M., & Chiang, S. (1999). Esposizione di l'adulescenti taiwanesi à i media pornografichi è u so impattu annantu à l'attitudini è u cumpurtamentu sessuale. Revista Asiatica di Comunicazione, 9(1), 50-71.CrossRefGoogle Scholar
  26. Maddox, AM, Rhoades, GK, è Markman, HJ (2011). Visualizà materiali sessualmente espliciti solu o inseme: associazioni cù qualità di relazione. Archives of Sexual Behavior, 40(2), 441-448.CrossRefGoogle Scholar
  27. Malamuth, NM (2001). Pornografia. In NJ Smelser & PB Baltes (a cura di), Enciclopedia Internaziunale di Scienze Suciali è Cumportamenti (Vol. 17, pp. 11816-11821). Amsterdam: Elsevier.CrossRefGoogle Scholar
  28. Mattebo, M., Larsson, M., Tydén, T., & Häggström-Nordin, E. (2014). Percepzioni di i prufessiunali di l'effettu di a pornografia nantu à l'adulescenti svedesi. Infermiera di Salute Publica, 31(3), 196-205.CrossRefGoogle Scholar
  29. Merrick, J., Tenenbaum, A., & Omar, HA (2013). Sessualità umana è adolescenza. Frontiere in a salute publica, 1, 41.PubMedPubMedCentralGoogle Scholar
  30. Morgan, EM (2011). Associazioni trà l'usu di i ghjovani adulti di materiali sessualmente espliciti è e so preferenze sessuale, cumpurtamenti è satisfaczione. Journal of Sex Research, 48(6), 520-530.CrossRefGoogle Scholar
  31. Mosher, DL (1988). Pornografia definita: teoria di l'implicazione sessuale, cuntestu narrativu, è bontà di adattazione. Journal of Psychology and Human Sexuality, 1(1), 67-85.CrossRefGoogle Scholar
  32. Owens, EW, Behun, RJ, Manning, JC, è Reid, RC (2012). L'impattu di a pornografia in Internet nantu à l'adulescenti: Una rivista di a ricerca. Addiction Sexuale è Compulsività, 19(1-2), 99-122.CrossRefGoogle Scholar
  33. Patterson, R., & Price, J. (2012). A pornografia, a religione è a lacuna di a felicità: A pornografia hà un impattu diversu nantu à a religione attiva? Journal for the Scientific Study of Religion, 51(1), 79-89.CrossRefGoogle Scholar
  34. Paul, B., & Shim, JW (2008). Genere, affettu sessuale è motivazioni per l'usu di a pornografia in Internet. Rivista Internaziunale di Salute Sexuale, 20(3), 187-199.CrossRefGoogle Scholar
  35. Perry, SL (2015). U cunsumu di pornografia cum'è una minaccia per a socializazione religiosa. Sociologia di Religione, 76(4), 436-458.Google Scholar
  36. Perry, SL (2016). Da male à peghju ? Cunsumu di pornografia, religiosità sponsale, genere è qualità maritale. Forum Sociologicu, 31, 441-464.CrossRefGoogle Scholar
  37. Perry, SL (2017). A religiosità sponsale, i legami religiosi è u cunsumu di pornografia. Archives of Sexual Behavior, 46(2), 561-574.CrossRefGoogle Scholar
  38. Peter, J., & Valkenburg, PM (2006). L'esposizione di l'adulescenti à materiale sessualmente esplicitu in Internet. Cumunicazione Investigazione, 33(2), 178-204.CrossRefGoogle Scholar
  39. Poulsen, FO, Busby, DM, & Galovan, AM (2013). Usu di a pornografia: Quale l'utilizza è cumu hè assuciatu à i risultati di coppia. Journal of Sex Research, 50(1), 72-83.CrossRefGoogle Scholar
  40. Regnerus, M., Gordon, D., & Price, J. (2016). Documentà l'usu di a pornografia in America: Una analisi comparativa di approcci metodologichi. Journal of Sex Research, 53(7), 873-881.CrossRefGoogle Scholar
  41. Rissel, C., Richters, J., de Visser, RO, McKee, A., Yeung, A., & Caruana, T. (2017). Un prufilu di l'utilizatori di pornografia in Australia: risultati da u secondu studiu australianu di salute è relazioni. Journal of Sex Research, 54(2), 227-240.CrossRefGoogle Scholar
  42. Shaughnessy, K., Byers, ES, & Walsh, L. (2011). Esperienza di attività sessuale in linea di studenti eterosessuali: Similitudini è differenze di sessu. Archives of Sexual Behavior, 40(2), 419-427.CrossRefGoogle Scholar
  43. Shek, DTL, & Ma, CMS (2012). Cunsumu di materiale pornograficu trà i primi adolescenti in Hong Kong: Profili è correlati psicosociali. Rivista Internaziunale di Disabilità è Sviluppu Umanu, 11(2), 143-150.Google Scholar
  44. Shek, DTL, & Ma, CMS (2016). Un studiu longitudinale di sei anni di cunsumu di materiale pornograficu in l'adulescenti chinesi in Hong Kong. Journal of Pediatric and Adolescent Gynecology, 29(1), S12-S21.CrossRefGoogle Scholar
  45. Short, MB, Black, L., Smith, AH, Wetterneck, CT, & Wells, DE (2012). Una rivista di a pornografia in Internet utilizza a ricerca: Metodulugia è cuntenutu di l'ultimi 10 anni. Ciberpsiculugia, Cumportamentu è Rete Suciali, 15(1), 13-23.CrossRefGoogle Scholar
  46. Sørensen, AD, & Kjørholt, VS (2007). Cumu l'adulescenti nordici sò in relazione cù a pornografia? Un studiu quantitatiu. In: Generazione P? Ghjuventù, genere è pornografia (pp. 87-102). Copenhague: Scola Danese di Stampa Educativa.Google Scholar
  47. Weaver III, JB, Weaver, SS, Mays, D., Hopkins, GL, Kannenberg, W., & McBride, D. (2011). L'indicatori di salute mentale è fisica è i media sessualmente espliciti utilizanu u cumpurtamentu di l'adulti. U Journal of Sexual Medicine, 8(3), 764-772.CrossRefGoogle Scholar