Rapporti di comportamenti addictive
Disponibbli in ligna 8 dicembre 2016
http://dx.doi.org/10.1016/j.abrep.2016.11.003
Raffaello
- Investigazione di l'umore è l'excitazione sessuale prima è dopu l'usu autodeterminatu di pornografia in Internet in un ambiente privatu
- Fighjendu a pornografia hè stata assuciata à i cambiamenti in l'umore è à l'indicatori di l'excitazione sessuale
- L'umore prima è dopu l'usu di a pornografia in Internet è i cambiamenti in l'umore sò stati assuciati à i sintomi di u disordine di a visualizazione di a pornografia in Internet.
astrattu
U disordine di a visualizazione di a pornografia in Internet (IPD) hè cunsideratu un tipu di disordine di l'usu di l'Internet. Per u sviluppu di l'IPD, si supponeva in teoria chì un usu disfunzionale di a pornografia in Internet per affruntà l'umore depressivu o u stress puderia esse cunsideratu cum'è un fattore di risicu. Per affruntà l'effettu di l'usu di a pornografia in Internet nantu à l'umore, hè statu realizatu un studiu in linea cù trè punti di misurazione cù un campione di participanti maschili. I participanti sò stati investigati in quantu à e so tendenzi versu l'IPD, l'usu persunale di a pornografia in Internet, l'umore generale, u stress percepitu, è a so motivazione per l'usu di a pornografia in Internet. Inoltre, i participanti sò stati dumandati in quantu à u so umore attuale, l'excitazione sessuale, è a necessità di masturbarsi prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet di manera autonoma in un ambiente privatu. I dati anu dimustratu chì e tendenze versu l'IPD sò assuciati negativamente cù u sensu generale bè, svegliu, calmu è pusitivu cù u stress percepitu in a vita di ogni ghjornu è l'usu di a pornografia in Internet per a ricerca di eccitazione è evità emotiva. L'usu autodeterminatu di a pornografia in Internet in un ambiente privatu era accumpagnatu da cambiamenti in l'umore è indicatori di l'excitazione sessuale. Inoltre, i tendenzi versu l'IPD eranu negativamente ligati à l'umore prima è dopu l'usu di a pornografia in Internet, è ancu un aumentu di l'umore bonu è calmu. I risultati anu dimustratu effetti di fighjulà a pornografia in Internet nantu à l'umore è l'excitazione sessuale chì ponu esse cunsiderate chì anu effetti rinforzanti per l'utilizatori. Cusì, i risultati sò in linea cù l'assunzioni teorichi nantu à u sviluppu di l'IPD, in quale u rinfurzamentu pusitivu (è negativu) ricevutu da l'usu di a pornografia in Internet hè in relazione cù a cue-reattività è e reazzioni craving.
Segni
- Pornografia ad Internet;
- Addiccioni;
- Umore;
- A vive sessuale
1. I MUVRINI
I putenziali effetti pusitivi è negativi di vede a pornografia in Internet sò discututi cuntruversu (Campbell è Kohut, 2016, Grubbs et al., 2016, Hald è Malamuth, 2008, Harkness et al., 2015, Petru è Valkenburg, 2014, Shaughnessy et al., 2014 e Stanley et al., 2016). Hè diventatu evidenti chì certi individui signalanu una perdita di cuntrollu in quantu à u so usu di pornografia, chì hè spessu accumpagnata da l'aumentu di i tempi di usu è di cunsiquenzi negativi in parechji duminii di a vita, cum'è u funziunamentu di a scola / accademicu / travagliu (Duffy et al., 2016, Griffiths, 2012 e Wéry è Billieux, 2015). A natura addictiva di i cumpurtamenti sessuale hè sempre discussa (Potenza, 2014), ma parechji circadori sustenenu chì sia vede a pornografia è i cumpurtamenti sessuale in generale pò esse cunsideratu addictive (Brand et al., 2014, Garcia è Thibaut, 2010, Kraus et al., 2016 e Love et al., 2015). Mentre chì certi sustene chì a visualizazione addictive di a pornografia in Internet pò esse una forma specifica di dipendenza sessuale o ipersessualità (Garcia è Thibaut, 2010 e Kafka, 2015), altri sustene chì deve esse classificatu cum'è un tipu specificu di dipendenza da Internet (Laier è Brand, 2014 e Young, 2008). Infatti, a pornografia hè stata dimustrata per esse l'applicazione Internet in risicu per sviluppà un mudellu d'usu addictive (Meerkerk, van den Eijnden, & Garretsen, 2006). A causa di a discussione in corso nantu à a so fenomenologia, usemu u terminu disordine di visualizazione di pornografia in Internet (IPD) in analogia à u disordine di i ghjoculi in Internet utilizatu in u DSM-5 (APA, 2013). Siccomu ùn ci hè micca un accordu nantu à i criteri diagnostichi di IPD, a prevalenza di u fenomenu pò esse stimatu solu. Un studiu hà esaminatu un rappresentante di mostra per a Svezia è hà truvatu 2% di e femine è 5% di i participanti maschili chì anu signalatu sintomi di IPD (Ross, Månsson, & Daneback, 2012).
In quantu à u sviluppu di l'IPD, hè statu sustinutu chì e caratteristiche di u mediu (per esempiu, effetti di rinfurzà, anonimatu, accessibilità), cuntribuiscenu à a motivazione per fighjà a pornografia (Cooper, Delmonico, Griffin-Shelley, & Mathy, 2004). In quantu à e caratteristiche di l'utilizatori, hè statu sustinutu chì l'individui puderanu esse predisposti per u sviluppu di i sintomi IPD da e caratteristiche persunali (per esempiu, alta eccitabilità sessuale) è chì queste caratteristiche interagiscenu cù cognizioni ligati à l'usu di pornografia (per esempiu, aspettative d'usu pusitivu). ) (Laier & Brand, 2014). A causa di l'effetti di rinfurzà in termini di gratificazione sessuale fighjendu a pornografia, i prucessi di cundizionamentu duveranu guidà à u sviluppu di a reattività di cue è a reazione di brama chì ne risulte à i segnali interni o esterni di dipendenza. Evidenza per u rolu impurtante di l'excitazione sessuale è e reazzioni di brama per l'IPD hè statu dimustratu in parechji studii (Brand et al., 2011, Laier et al., 2013, Laier et al., 2014, Laier et al., 2015, Rosenberg è Kraus, 2014 e Snagowski et al., 2015). Questi risultati sò coerenti cù l'assunzione chì in particulare quelli individui sò propensi à sviluppà IPD chì funzionalizanu u cunsumu di pornografia per affruntà l'umore depressivu o u stress (Cooper, Putnam, Planchon, & Boies, 1999). Questa supposizione hè stata ancu suggerita in u mudellu I-PACE di dipendenza da Internet specifica (I-PACE significa Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution) (Brand, Young, Laier, Wolfling, & Potenza, 2016). Una ipotesi di u mudellu hè chì l'umore attuale puderia influenzà a decisione d'utilizà una applicazione Internet specifica (per esempiu, pornografia in Internet) è chì l'effetti ricevuti cù l'applicazione specifica duveranu rinfurzà e cognizioni in Internet. Inoltre, l'idea è l'aspettativa chì l'usu di l'applicazione Internet hè d'utile per affruntà u stress o l'umore anormali hè ancu cunsideratu cum'è rinfurzatu è un stile di coping disfunzionale generale. E caratteristiche di a personalità è ancu i sintomi psicopatologichi ponu esse stabilizzati o intensificati da l'esperienze in u prucessu di addiction. Ancu se u coping disfunzionale hè statu dimustratu per esse assuciatu à IPD (Laier & Brand, 2014), U rolu di l'umore attuale è i cambiamenti d'umore dopu avè vistu a pornografia in Internet per i sintomi di l'IPD ùn hè micca statu investigatu, finu à avà. L'obiettivu di u studiu era di cuntribuisce à cumpiendu sta lacuna di ricerca affruntendu i seguenti ipotesi in una mostra di l'utilizatori di pornografia di Internet regulare: 1.) Tendenze versu l'IPD sò ligati à l'umore generale è u stress percepitu, 2.) Tendenze versu IPD sò assuciatu à l'umore attuale è l'excitazione sessuale prima è dopu l'usu di pornografia in Internet, 3.) Tendenze versu l'IPD sò assuciati à cambiamenti in l'umore è l'excitazione sessuale per via di l'usu di pornografia in Internet, è 4.) A relazione trà e tendenzi versu l'IPD è a motivazione à aduprà A pornografia in Internet hè moderata da l'eccitazione sessuale guadagnata vedendu a pornografia. Per affruntà queste ipotesi, hè statu realizatu un studiu di campu in linea cù trè punti di misurazione.
2. Materiale è metodi
2.1. Prucessione
I participanti sò stati recrutati per mezu di listi di email, siti di rete suciale è publicità à l'Università di Duisburg-Essen (Germania). A descrizzione hà indicatu esplicitamente chì u studiu in linea investiga l'usu di a pornografia in Internet è chì solu l'omi sò stati invitati à participà. L'individui interessati à a participazione sò stati dumandati à risponde à l'invitu per e-mail è sò stati infurmati per via di una descrizzione dettagliata di u studiu. U studiu hè statu introduttu cum'è un sondaghju cù trè punti di misurazione. In a prima parte, i participanti anu datu infurmazione nantu à e variàbili sociodemografiche, l'usu persunale di l'Internet per i cumpurtamenti motivati sessualmente, u stress subjectively perceively, è i sintomi di IPD.t1). Hè statu spiegatu à i participanti chì s'ellu si deve guardà a pornografia in Internet in un ambiente privatu per a prossima volta, sò stati dumandati à risponde à e dumande riguardanti u so umore attuale è l'excitazione sessuale prima (secondu puntu di misurazione, t2) è dopu (terzu puntu di misurazione, t3). Dopu chì i participanti anu datu un accunsentu infurmatu scrittu, anu ricevutu tokens per currisponde à e so dati da i punti di misurazione. Tutti i vuluntarii sò stati invitati à participà à una lotteria per vince un voucher da BestChoice (3 vouchers à 50€, 5 vouchers à 20€, 5 vouchers à 10€). I dati sò stati verificati per a plausibilità è ùn sò stati osservati prublemi notevuli. U studiu hè statu appruvatu da u cumitatu d'etica lucale.
2.2. Parteċipanti
U campionu hà cumpresu 80 individui maschili (Metati = 26.41 anni, SD = 6.23, intervallu: 18-55). L'educazione media era di 12.90 anni (SD = 0.45), 43 individui (53.8%) indicanu avè un cumpagnu. Quaranta nove individui si discrivevanu cum'è "eterosessuali", 12 cum'è "piuttostu eterosessuali", 5 cum'è "bisessuali", 2 cum'è "piuttostu omosessuali", è 12 cum'è "omosessuali". U numaru di participanti chì utilizanu applicazioni Internet specifiche motivati sessualmente è u tempu mediu spesu per queste applicazioni specifiche sò mostrati Table 1. Sessanta sei participanti di u campionu cumpletu l'indagine à t2 è t3. L'età media di stu sottumostru era 25.91 (SD = 5.43). Tutti l'individui di u subsample indicanu à utilizà l'applicazioni cibersessu nantu à una basa regulare.
Table 1.
Descrizzione di l'attività cibersessuali di u sample. I punteggi medii è i deviazioni standard si riferiscenu à u tempu (min / settimana) passate per utilizà una applicazione cibersessu specifica.
n | M | SD | |
---|---|---|---|
Foto softcore | 55 | 28.96 | 45.04 |
Video softcore | 26 | 20.03 | 30.81 |
Ritratti hardcore | 55 | 46.01 | 61.89 |
Video hardcore | 75 | 116.15 | 171.66 |
Chat di sessu | 12 | 71.96 | 131.38 |
Sessu via Webcam | 4 | 185.45 | 154.08 |
Spettacoli di sessu in diretta | 7 | 32.20 | 37.35 |
Nota. Per piacè nutate u numeru di participanti chì utilizanu unu (n = 8), dui (n = 14), trè (n = 8), quattru (n = 25), cinque (n = 12), sei (n = 10), o sette (n = 3) di l'applicazioni cibersessu specifiche richieste. Tutti i punteggi medii è i deviazioni standard si riferiscenu solu à l'individui chì anu utilizatu una applicazione specifica di cibersessu ogni settimana.
2.3. Questionari
At t1, i sintomi di l'IPD, l'umore generale, u stress percepitu, è a motivazione per l'usu di a pornografia in Internet sò stati valutati. I tendenzi versu l'IPD sò stati misurati cù a versione corta di u Test di Addiction à Internet modificatu per u sessu (s-IATsex, Cronbach's). α = 0.83) ( Laier et al., 2013 e Wéry et al., 2015), chì si compone di e duie subscales "perdita di cuntrollu / gestione di u tempu" (s-IATsex-1) è "prublemi suciale / craving" (s-IATsex-2). Dodici articuli sò stati risposti in una scala da 1 (= mai) à 5 (= assai spessu), chì sò riassunti per u puntu tutale cù punteggi alti chì rapprisentanu alti tendenzi versu o sintomi alti di IPD, rispettivamente. L'umore generale hè statu valutatu cù u Questionnaire di u Statu d'Umore Multidimensionale (MDMQ, Cronbach's α = 0.94) (Steyer, Schwenkmezger, Notz, & Eid, 1997). Vinti-quattru articuli sò stati risposti nantu à una scala da 1 (= micca in tuttu) 5 (= assai), è i punteggi medii di i subscales "bonu-cattivu" (MDMQ-bonu), "svegliu-stancu" (MDMQ-svegliu) , è "calm-nervous" (MDMQ-calm) sò stati calculati. I punteggi alti rapprisentanu piuttostu bè chè male, piuttostu svegliu chè stancu, è piuttostu calmu cà nervoso. L'Inventariu di Cunsumu Pornograficu (PCI, Cronbach's α = 0.83) hè stata utilizata per misurà e quattru dimensioni motivazionali per l'usu di pornografia in Internet (Reid, Li, Gilliland, Stein, & Fong, 2011). Quince articuli sò stati risposti nantu à una scala da 1 (= mai cum'è mè) à 5 (= assai spessu cum'è mè), è i punteggi medii per e sottoscale "evitazione emotiva" (PCI-EA), "Curiosità sessuale" (PCI-SC) , "Cerca di Eccitazione" (PCI-ES) è "Piacere sessuale" (PCI-SP) sò stati calculati. I punteggi alti rapprisentanu una alta pertinenza di motivazione per l'usu di a pornografia in Internet. Per indicà a vulnerabilità di stress, a versione di screening di l'Inventariu di Trier per u Stress Crònicu (TICS, Cronbach's). α = 0.92) hè stata applicata (Schulz, Schlotz è Becker, 2004). U questionariu dumanda l'esposizione di stress percepita in l'ultimi trè mesi cù dodici voci chì anu da esse risposti in una scala da 0 (= mai) à (= assai spessu). Un puntu di summa hè statu calculatu. I punteggi alti rapprisentanu un altu stress percepitu. In cunfurmità cù studii precedenti ( Laier et al., 2014 e Laier et al., 2015), l'individui sò stati dumandati s'ellu usanu o micca l'applicazioni Internet specifiche cù un furmatu di risposta "sì / no". Sì cusì, avemu dumandatu quantu spessu ("menu di una volta à l'annu", "almenu una volta à l'annu è menu di una volta ogni mese", "almenu una volta à u mese è menu di ogni settimana", "almenu una volta à settimana". è menu di una volta à ghjornu", "almenu una volta à ghjornu") è per quantu tempu ("minuti per usu") utilizanu l'applicazione cibersessu. I punteggi medii di u tempu passatu settimanale in minuti per ogni applicazione cibersessu sò stati calculati.
At t2 è t3, avemu valutatu l'umore attuale è l'excitazione sessuale prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet. Dunque, avemu mudificatu l'istruzzioni di u MDMQ da "Generalmente mi sentu ..." in "In questu momentu, mi sentu ..." è hà dumandatu à i participanti di risponde à u questionnaire à t2 (Cronbach α = 0.91) è à t3 (Cronbach α = 0.93). Avemu calculatu i punteggi medii di u MDMQ-bonu, MDMQ-wake, è u MDMQ-calm à t2 è t3. Inoltre, i punteggi delta ("t3" - "t2") sò stati calculati per rapprisintà l'aumentu di u bonu umore (Δ-bonu), l'umore svegliu (Δ-sveglia) è l'umore calmu (Δ-calmu). I punteggi elevati rapprisentanu forti aumenti in umore bonu, svegliu o calmu. Cum'è indicatori di l'excitazione sessuale, i participanti anu indicatu sia a so excitazione sessuale attuale nantu à una scala da 0 = "micca sessualmente suscitatu" à 100 = "assai sessualmente suscitatu" è a so necessità di masturbarsi da 0 = "ùn hè micca bisognu di masturbarsi" à 100. = "bisognu assai forte di masturbarsi" at t2 è t3. Mean scores at t2 è t3 sò stati calculati, i punteggi alti rapprisentanu una forte excitazione sessuale o bisognu di masturbarsi. Dui punteggi delta medii ("t2" - "t3") sò stati calculati per rapprisintà a diminuzione di l'excitazione sessuale (Δ-excitazione sessuale) è a diminuzione di a necessità di masturbate (Δ-bisognu di masturbate). I punteggi alti rapprisentanu una forte diminuzione di l'excitazione sessuale è a necessità di masturbarsi. Inoltre, i participanti sò stati dumandati s'ellu anu sperimentatu unu o più orgasmi è quantu satisfaci anu percivutu l'orgasmu / s (scala da 0 = "micca soddisfatti" à 100 = "assai satisfacente"). A satisfaczione percepita cù l'orgasmu / s hè stata utilizata com'è indicatore di gratificazione ("gratificazione sessuale").
3. Risultati
I risultati descrittivi di i questionarii sò presentati in Table 2. U puntu mediu di somma di u s-IATsex era 21.09 (SD = 0.69, intervallu: 12-42). U s-IATsex hè correlatu significativamente cù u MDMQ-bon (r = - 0.32, p = 0.004), MDMQ-sveglia (r = - 0.29, p = 0.009), MDMQ-calmu (r = - 0.30, p = 0.007), u PCI-EA (r = 0.48, p < 0.001), u PCI-ES (r = 0.40, p < 0.001), è u TICS (r = 0.36, p ≤ 0.001). U s-IATsex ùn hè micca correlatu significativamente à u PCI-SC (r = 0.01, p = 0.91) et le PCI-SP (r = 0.02, p = 0.85).
Table 2.
I valori descrittivi di i questionarii valutati à t1.
N = 80 | M | SD |
---|---|---|
s-IATsex-1 | 11.47 | 4.69 |
s-IATsex-2 | 9.61 | 3.21 |
MDMQ-bona | 3.89 | 0.88 |
MDMQ-sveglia | 3.43 | 0.80 |
MDMQ-calmu | 3.56 | 0.78 |
PCI-EA | 2.19 | 1.08 |
PCI-SC | 2.52 | 0.94 |
PCI-SE | 2.62 | 0.95 |
PCI-SP | 4.08 | 0.71 |
TICS | 1.41 | 0.87 |
Da u subsample di 66 participanti chì anu cumpletu ancu l'indagine à t2 è t3, 65 hà indicatu chì fighjà a pornografia in linea era accumpagnata da a masturbazione. Inoltre, 61 di i participanti anu sperimentatu almenu un orgasmu mentre vedenu pornografia è si masturbavanu. Trè individui indicanu chì anu avutu dui, è dui individui indicanu chì anu avutu trè orgasmi (M = 1.11, SD = 0.41). I quattru individui chì ùn anu micca avutu un orgasmu sò stati esclusi da più analisi. In a mostra restante di i participanti 61, u puntu mediu di u puntuatu generale s-IATsex era M = 20.59, SD = 6.59. U puntu mediu di u s-IATsex-1 era M = 11.12 (SD = 4.70), u puntu mediu di u s-IATsex-2 era M = 9.39 (SD = 2.79). Punteggi medii di u MDMQ-bonu, MDMQ-wake, MDMQ-calm, l'excitazione sessuale è a necessità di masturbarsi à t2 è t3 è ancu i risultati di t-Test per campioni dipendenti sò presentati in Table 3.
Table 3.
I risultati descrittivi di i questionarii misurati à t2 è t3 è ancu i risultati di t-testi per variabili dipendenti.
N = 61 | t1 | t2 | t | p | da | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|
M | SD | M | SD | ||||
MDMQ-bona | 3.91 | 0.90 | 4.14 | 0.77 | 3.22 | 0.002⁎⁎ | 0.18 |
MDMQ-sveglia | 3.06 | 0.12 | 3.19 | 0.93 | 1.61 | 0.11 | 0.13 |
MDMQ-calmu | 3.74 | 0.85 | 4.20 | 0.56 | 5.23 | <0.001⁎⁎ | 0.60 |
A vive sessuale | 51.69 | 26.19 | 27.69 | 27.44 | 4.88 | <0.001⁎⁎ | 0.89 |
Hè bisognu di masturbarsi | 75.67 | 23.24 | 7.61 | 17.35 | 20.38 | <0.001⁎⁎ | 3.30 |
a
Cohen d per campioni dipendenti.
⁎⁎
p ≤ 0.01.
In media, a diminuzione di l'eccitazione sessuale (Δ-excitazione sessuale) era M = 24.00 (SD = 38.42), a diminuzione di a necessità di masturbazione (Δ-bisognu di masturbazione) hè stata M = 68.06 (SD = 26.08). Quandu si sottrae tDa 2 t3, l'aumentu di u bonu umore (Δ-bonu) era M = 0.23 (SD = 0.54), l'aumentu di l'umore svegliu (Δ-wake) era M = 0.12 (SD = 0.59), è l'aumentu di l'umore calmu (Δ-calm) era M = 0.45 (SD = 0.68). Pearson-correlazioni trà i punteggi s-IATsex è l'indicatori di l'excitazione sessuale è l'umore à t2 è t3 sò mostrati in Table 4.
Table 4.
Pearson-correlazioni di l'indicatori di u disordine di a visualizazione di a pornografia in Internet cù l'indicatori di l'excitazione sessuale è l'umore prima (t2) è seguenti (t3) fighjendu Internet in un ambiente privatu.
N = 61 | s-IATsex | s-IATsex-1 | s-IATsex-2 |
---|---|---|---|
t1 | |||
A vive sessuale | 0.13 | 0.16 | 0.02 |
Hè bisognu di masturbarsi | - 0.01 | - 0.03 | 0.02 |
t2 | |||
A vive sessuale | - 0.11 | - 0.12 | - 0.06 |
Hè bisognu di masturbarsi | - 0.06 | 0.06 | - 0.25⁎ |
Δ-Eccitazione sessuale | 0.16 | 0.19 | 0.06 |
Δ-bisognu di masturbarsi | 0.03 | - 0.07 | 0.19 |
t1 | |||
MDMQ-bona | - 0.40⁎ | - 0.40⁎⁎ | - 0.27⁎ |
MDMQ-sveglia | - 0.23 | - 0.23 | - 0.17 |
MDMQ-calmu | - 0.41⁎⁎ | - 0.44⁎⁎ | - 0.23 |
t2 | |||
MDMQ-bona | - 0.32⁎ | - 0.28⁎ | - 0.29⁎ |
MDMQ-sveglia | - 0.14 | - 0.07 | - 0.22 |
MDMQ-calmu | - 0.35⁎⁎ | - 0.30⁎ | - 0.33⁎⁎ |
Δ-Bè | 0.21 | 0.27⁎ | 0.04 |
Δ-Calmu | 0.14 | 0.24 | - 0.09 |
Δ-Calmu | 0.22 | 0.31⁎ | 0.02 |
⁎
p ≤ 0.05 (a correlazione hè significativamente sfarente da zero cù alfa = 5%, dui-tailed).
⁎⁎
p ≤ 0.01 (a correlazione hè significativamente sfarente da zero cù alfa = 1%, dui-tailed).
Per pruvà l'effetti di l'interazzione trà i fatturi di motivazione è i cambiamenti in l'indicatori di l'excitazione sessuale è l'umore per via di l'usu di pornografia in Internet in predichendu tendenzi versu l'IPD, avemu calculatu una analisi di regressione moderata cù variabili di predictore centralizzati (Cohen, Cohen, West, & Aiken, 2003). U puntu di somma s-IATsex era a variabile dipendente. In u primu passu, PCI-ES hà spiegatu 8.90% di u s-IATsex, F(1, 59) = 5.79, p = 0.02. Aghjunghjendu gratificazione sessuale (satisfazione percepita cù l'orgasmu) in u sicondu passu, a varianza ùn hà micca aumentatu significativamente, cambiamenti in R2 = 0.006, cambiamenti in F(1, 58) = 0.36, p = 0.55. Quandu entra in l'interazzione di PCI-SE è a gratificazione sessuale, a spiegazione di u s-IATsex hà aumentatu significativamente, i cambiamenti in R2 = 0.075, cambiamenti in F(1, 57) = 5.14, p = 0.03. A spiegazione generale di u s-IATsex à traversu i trè predittori restava significativa (R2 = 0.17, F(3, 57) = 3.89, p = 0.01). Per altri valori, vede Table 5.
Table 5.
Analisi di regressione gerarchica cù u puntu di somma s-IATsex cum'è variabile dipendente.
β | T | p | |
---|---|---|---|
Effetti principali "PCI-ES" | 0.32 | 2.61 | 0.01 |
"Gratisazione sessuale" | 0.16 | 1.26 | 0.21 |
"PCI-ES × gratificazione sessuale" | 0.29 | - 2.27 | 0.02 |
Data l'effettu di l'interazzione significativa di PCI-ES è a gratificazione sessuale, avemu analizatu i pendii simplici per affruntà l'effettu di moderazione in più detail. A pendenza di a linea di regressione chì rapprisenta "bassa gratificazione sessuale" (stima basata in regressione per i sughjetti unu SD sottu à a media di u gruppu) era significativamente sfarente da zero (t = 3.67, p = 0.001). A pendenza di a linea di regressione chì rapprisenta "alta excitazione sessuale" (stima basata in regressione per i sughjetti unu SD sopra à a media di u gruppu) ùn era micca significativamente sfarente da zero (t = 0.48, p = 0.64). Questu indica chì u puntu di somma di u s-IATsex era più altu se l'individui avianu una alta motivazione per fighjà a pornografia in linea per circà l'eccitazione indipindentamente da chì a gratificazione sessuale era alta o bassa o micca (vede Fig. 1).
Fig 1.
Dimustrazione di l'analisi di regressione moderata in quale u puntu di somma di u s-IATsex era a variabile dipendente. L'individui chì anu sperimentatu una gratificazione sessuale alta quandu anu vistu a pornografia in Internet anu puntuatu più altu nantu à s-IATsex indipendentemente da a so motivazione per fighjà a pornografia in Internet. L'individui chì anu ricivutu una bassa eccitazione sessuale anu puntuatu più altu nantu à u s-IATsex se guardanu a pornografia in Internet per a ricerca di eccitazione.
4. Discussion
4.1. Cunclusioni generale
I risultati principali di u studiu sò chì i tendenzi versu l'IPD sò stati assuciati negativamente cù u sensu in generale bè, svegliu è calmu, è ancu positivamente cù u stress percepitu in a vita di ogni ghjornu è a motivazione per utilizà a pornografia in Internet in termini di ricerca di eccitazione è evità emotiva. Inoltre, hè statu dimustratu chì fighjulà a pornografia in Internet in modu autodeterminatu in un ambiente privatu era senza sorpresa accumpagnatu da una forte riduzzione di l'excitazione sessuale è a necessità di masturbarsi, ma ancu da un aumentu di l'umore in quantu à sentenu megliu, più svegliu è più tranquillu. Inoltre, i tendenzi versu l'IPD eranu negativamente ligati à l'umore prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet, è ancu un aumentu di l'umore bonu è calmu. A relazione trà e tendenze versu l'IPD è a ricerca di eccitazione per via di l'usu di a pornografia in Internet hè stata moderata da a valutazione di a satisfaczione di l'orgasimu sperimentatu. In generale, i risultati di u studiu sò in linea cù l'ipotesi chì l'IPD hè ligata à a motivazione per truvà a gratificazione sessuale è per evità o per affruntà l'emozioni avversive è ancu cù l'assunzione chì i cambiamenti d'umore dopu u cunsumu di pornografia sò ligati à l'IPD.Cooper et al., 1999 e Laier è Brand, 2014).
Hè statu postulatu prima chì u funziunamentu di l'usu di a pornografia in Internet per affruntà l'umore depressivu o u stress puderia esse cunsideratu cum'è un fattore di risicu per u sviluppu di l'IPD.Cooper et al., 1999). Siccomu avemu investigatu un campione non clinicu, i risultati descrittivi indicanu chì questi individui riportanu punteggi piuttostu bassi di gravità di sintomi di IPD, stress è piuttostu un bon umore generale. Tuttavia, cum'è previstu, fighjendu a pornografia in Internet porta à un aumentu di l'umore è à una diminuzione di l'excitazione sessuale, ancu in una mostra non clinica. I risultati chì i tendenzi versu l'IPD sò stati assuciati negativamente cù l'umore prima è dopu l'usu di a pornografia in Internet è positivamente cù i cambiamenti currispondenti in l'umore sò coerenti cù u ligame ipotizatu di affruntà disfunzionale è IPD.Cooper et al., 1999). A rilevanza di affruntà disfunzionale per u sviluppu di l'IPD hè stata ancu evidenziata in u mudellu I-PACE assai recente (Brand, Young, Laier, Wolfing, et al., 2016). U mudellu I-PACE assume chì l'individui cù parechje caratteristiche di u core predisponenti puderanu truvà in una situazione in quale si sentenu stressati, avè cunflitti persunali, o sentenu un umore anormale. Questu duverebbe purtà à risposti affettivi è cognitivi, per esempiu in a necessità di regulazione di l'umore è a decisione di utilizà una certa applicazione Internet cum'è a pornografia in Internet. L'assunzione hè chì a gratificazione ricevuta da l'usu di a pornografia in Internet rinforza u stilu di coping utilizatu, ma in più di motivi specifichi per fighjà a pornografia è i preghjudizii cognitivi legati à a pornografia in Internet. L'interazione di una motivazione specifica per fighjà a pornografia in Internet è a gratificazione percepita per spiegà i sintomi di l'IPD hè rapprisintata in a regressione moderata, in quale a relazione trà a motivazione di l'usu di a pornografia in Internet per via di a ricerca di eccitazione è i sintomi di l'IPD hè stata moderata da l'IPD. valutazione di a satisfaczione di l'orgasmu sperimentatu. L'individui chì cercanu pocu eccitazione per via di l'usu di a pornografia in Internet è a bassa gratificazione sessuale percepita anu riportatu i tendenzi più bassi versu l'IPD. Tuttavia, l'individui anu puntuatu più altu nantu à a gravità di i sintomi di l'IPD s'ellu avianu una alta motivazione per l'usu di a pornografia in Internet in quantu à l'eccitazione chì cercanu indipindentamente da esse o micca veramente percepitu di vede a pornografia in Internet cum'è gratificante o micca. Stu risultatu puderia esse ligatu à un'altra ipotesi di u mudellu I-PACE, vale à dì chì l'addiction à Internet-pornografia duveria guidà à a gratificazione in u cortu tempu, ma chì certi individui sò in risicu di sperimentà un cambiamentu da a gratificazione à a compensazione cum'è l'addictive. U circulu cuntinueghja à purtà à u sviluppu di cue-reattività è brama, è ancu à un cuntrollu crescente diminuitu annantu à l'usu di pornografia è cunsequenze negative in a vita di ogni ghjornu (Brand, Young, Laier, Wolfing, et al., 2016). Siccomu l'excitazione sessuale pò esse cumpresa cum'è un stimulu di rinforzu primariu è dunque forte (Georgiadis è Kringelbach, 2012 e Janssen, 2011) è in u sfondate di i prucessi di cundizzioni in u cuntestu di l'addiction (Berridge, Robinson, & Aldridge, 2009), hè sensu per suppone chì l'excitazione sessuale pò esse capitu cum'è un stimulus incondizionatu chì pò esse assuciatu à l'externu è internu di l'antichi segnali neutri chì portanu à a cue-reattività è a riazzioni di craving resultanti. Questu currisponde à studii chì valutanu i correlati cerebrali di i prublemi percepiti in u cuntrollu di i cumpurtamenti sessuale chì mostranu chì l'attività di strutture cerebrali ligati à a ricumpensa è a brama sughjettivamente percepita sò correlati à a presentazione di segnali sessuale legati à l'addiction.Brand et al., 2016a e Voon et al., 2014). Finu a ora, i risultati sò in linea cù a prediczione chì l'usu disfunzionale di a pornografia in Internet per affruntà l'umore depressivu o u stress puderia esse cunsideratu cum'è un fattore di risicu per u sviluppu di un IPD. I risultati sustenenu alcune ipotesi principali di quadri teorichi per i disordini di l'usu di l'Internet, ma questi quadri anu da esse specificati in quantu à i meccanismi chì cuntribuiscenu à u sviluppu è u mantenimentu di un usu addictivu di a pornografia in Internet.
4.2. Limitazioni è studii futuri
Avemu indirizzatu una ipotesi clinica investigandu un campione non clinicu. Ci era ancu una varianza notevole in a tendenza di u campione versu l'IPD, i risultati anu da esse verificati in un campione di ricerca d'aiutu. Inoltre, postu chì avemu reclutatu solu individui chì anu accunsentutu à esse investigati ghjustu prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet in casa, un preghjudiziu di selezzione puderia esse accadutu. Ancu avemu dumandatu à i participanti s'ellu campanu in una relazione, ma micca s'ellu campanu inseme cù u so cumpagnu. Per i preghjudizii potenziali, questu deve esse cuntrullatu in studii futuri. Inoltre, i preghjudizii potenziali in l'ambiente privatu ùn puderanu micca esse cuntrullati. Studi futuri puderanu indirizzà l'effetti di l'usu di a pornografia nantu à l'umore in più dettagliu (per esempiu, cù studii à longu andà) o in quantu à l'utilizatori femine di pornografia in Internet.
Vede ancu
APA
Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali
(5ª ed.) American Psychiatric Publishing, Arlington, VA (2013)
KC Berridge, TE Robinson, JW Aldridge
Dissezzione di cumpunenti di ricumpensa: "Mi piace", "vulete" è amparà
Current Opinion in Pharmacology, 9 (2009), pp. 65-73 http://doi.org/10.1016/j.coph.2008.12.014
|
|
|
M. Brand, C. Laier, M. Pawlikowski, U. Schächtle, T. Schöler, C. Altstötter-Gleich
Fighjendu stampe pornografiche in Internet: Role di e valutazioni di l'excitazione sessuale è sintomi psicologichi-psichiatrici per l'usu eccessivu di siti di sessu in Internet
CyberPsychology, Behavior and Social Networking, 14 (2011), pp 371-377 http://doi.org/10.1089/cyber.2010.0222
|
|
M. Brand, J. Snagowski, C. Laier, S. Maderwald
L'attività di striatum ventrale quandu si vede e foto pornografiche preferite hè correlata cù i sintomi di a dipendenza da pornografia in Internet.
NeuroImage, 129 (2016), pp. 224-232 http://doi.org/10.1016/j.neuroimage.2016.01.033
|
|
M. Brand, KS Young, C. Laier
Cuntrolu prefrontale è dipendenza da Internet: Un mudellu teoricu è rivisione di i risultati neuropsicologichi è di neuroimaging
Frontiers in Human Neuroscience, 8 (2014), p. 375 http://doi.org/10.3389/fnhum.2014.00375
M. Brand, K. Young, C. Laier, K. Wolfling, MN Potenza
Integralizate i cunservazioni psicologichi è neurobiulogichi in quantu u sviluppu è mantenimentu di disordini spiculate di l'Internet: Un interazzione di u modellu Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE)
Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 71 (2016), pp. 252-266 http://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2016.08.033
|
|
L. Campbell, T. Kohut
L'usu è l'effetti di a pornografia in relazioni romantiche
Current Opinion in Psychology, 13 (2016), pp. 6-10 http://doi.org/10.1016/j.copsyc.2016.03.004
J. Cohen, P. Cohen, SG West, LS Aiken
Analisi di regressione / correlazione multipla applicata per a scienza di u cumpurtamentu
Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ (2003)
Cooper, D. Delmonico, E. Griffin-Shelley, R. Mathy
Attività sessuale in linea: Un esame di cumpurtamenti potenzialmente problematiche
Addiction Sexual & Compulsivity, 11 (2004), pp. 129-143 http://doi.org/10.1080/10720160490882642
|
Cooper, DE Putnam, LS Planchon, SC Boies
Compulsività sessuale in linea: Intruduce in a reta
Addiction Sexual & Compulsivity, 6 (1999), pp. 79-104 http://doi.org/10.1080/10720169908400182
|
|
Duffy, DL Dawson, R. das Nair
Addiction à a pornografia in adulti: Una rivista sistematica di e definizioni è l'impattu riportatu
U Journal of Sexual Medicine, 13 (2016), pp 760-777 http://doi.org/10.1016/j.jsxm.2016.03.002
|
|
FD Garcia, F. Thibaut
Addiccioni sessuale
American Journal of Drug and Alcohol Abuse, 36 (2010), pp. 254-260 http://doi.org/10.3109/00952990.2010.503823
|
|
Georgiadis è Kringelbach, 2012
JR Georgiadis, ML Kringelbach
U ciculu di risposta sessuale umana: evidenza di l'imaghjini cerebrali chì liganu u sessu à altri piacè
Prugressu in Neurobiology, 98 (2012), pp 49-81 http://doi.org/10.1016/j.pneurobio.2012.05.004
|
|
|
MD Griffiths
Internet addiction di sessu: Una rivista di a ricerca empirica
Addiction Research & Theory, 20 (2012), pp. 111-124 http://doi.org/10.3109/16066359.2011.588351
|
|
JB Grubbs, JJ Exline, KI Pargament, F. Volk, MJ Lindberg
L'usu di a pornografia in Internet, a dipendenza percepita è e lotte religiose / spirituali
Archives of Sexual Behavior (2016) http://doi.org/10.1007/s10508-016-0772-9
GM Hald, NM Malamuth
Eperate per cunseguitu per u cunsumu di pornografia
Archives of Sexual Behavior, 37 (2008), pp 614-625 http://doi.org/10.1007/s10508-007-9212-1
|
|
EL Harkness, BM Mullan, A. Blaszczynski
Associazione trà l'usu di a pornografia è i cumpurtamenti di risicu sessuale in i cunsumatori adulti: una revisione sistematica
CyberPsychology, Behavior, and Social Networking, 18 (2015), pp. 1-13 http://doi.org/10.1089/cyber.2014.0343
E. Janssen
Eccitazione sessuale in l'omi: una rivista è analisi conceptuale
Hormones and Behavior, 59 (2011), pp 708-716 http://doi.org/10.1016/j.yhbeh.2011.03.004
|
|
|
MP Kafka
DSM-IV assi I psicopatologia in i masci cù disordine ipersessuale non parafilicu
Current Addiction Reports, 2 (2015), pp 202-206 http://doi.org/10.1007/s40429-015-0060-0
SW Kraus, V. Voon, MN Potenza
Solu cumpurtamentu compulsivu si tratta com'è una addiction?
Addiction, 111 (2016), pp 2097-2106 http://doi.org/10.1111/add.13297
|
C. Laier, M. Brand
Evidenza empirica è considerazioni teoriche nantu à i fatturi chì cuntribuiscenu à l'addiction di cibersessu da una vista cognitivo-comportamentale
Addiction Sexual & Compulsivity, 21 (2014), pp. 305-321 http://doi.org/10.1080/10720162.2014.970722
|
|
C. Laier, M. Pawlikowski, J. Pekal, FP Schulte, M. Brand
Addiction di cibersiti: Pruvucione sessuale persunale attentatu a pornografia è micca cuntatti cuntinuti sessuale in vita cuntendu a diffarenza
Journal of Behavioral Addictions, 2 (2013), pp 100-107 http://doi.org/10.1556/JBA.2.2013.002
|
|
C. Laier, J. Pekal, M. Brand
L'addiction cibersessu in l'utilizatori femminili eterosessuali di pornografia in Internet pò esse spiegata da l'ipotesi di gratificazione
CyberPsychology, Behavior, and Social Networking, 17 (2014), pp. 505-511 http://doi.org/10.1089/cyber.2013.0396
|
|
C. Laier, J. Pekal, M. Brand
L'eccitabilità sessuale è l'affrontamentu disfunzionale determinanu a dipendenza da cibersessu in i masci omosessuali
CyberPsychology, Behavior, and Social Networking, 18 (2015), pp. 575-580 http://doi.org/10.1089/cyber.2015.0152
|
|
T. Love, C. Laier, M. Brand, L. Hatch, R. Hajela
Neuroscienze di a dipendenza da pornografia in Internet: Una revisione è aghjurnazione
Scienze di u Cumportamentu, 5 (2015), pp 388-433 http://doi.org/10.3390/bs5030388
|
|
G.-J. Meerkerk, RJJM van den Eijnden, HFL Garretsen
Predizzione di l'usu compulsivu di l'Internet: Hè tuttu u sessu!
CyberPsychology & Behavior, 9 (2006), pp. 95-103 http://doi.org/10.1089/cpb.2006.9.95
|
|
J. Peter, Primo Valkenburg
L'esposizione à materiale Internet sessualmente esplicitu aumenta l'insatisfazione di u corpu? Un studiu longitudinale
Computers in Human Behavior, 36 (2014), pp 297-307 http://doi.org/10.1016/j.chb.2014.03.071
|
|
|
MN Potenza
Cumportamenti addictive senza sustanza in u cuntestu di DSM-5
Addictive Behaviors, 39 (2014), pp 1-2 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2013.09.004
|
|
|
RC Reid, DS Li, R. Gilliland, JA Stein, T. Fong
Affidabilità, validità è sviluppu psicometricu di l'inventariu di cunsumu di pornografia in una mostra di l'omi ipersessuali
Journal of Sex & Marital Therapy, 37 (2011), pp. 359-385 http://doi.org/10.1080/0092623X.2011.607047
|
|
H. Rosenberg, SW Kraus
A relazione di "attaccamentu passione" per a pornografia cù a compulsività sessuale, a freccia d'usu, è a brama di pornografia
Addictive Behaviors, 39 (2014), pp 1012-1017 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2014.02.010
|
|
|
MW Ross, S.-A. Månsson, K. Daneback
Prevalenza, gravità è correlate di l'usu problematicu di l'Internet sessuale in l'omi è e donne svedese
Archives of Sexual Behavior, 41 (2012), pp 459-466 http://doi.org/10.1007/s10508-011-9762-0
|
|
P. Schulz, W. Schlotz, P. Becker
Trierer Inventar zum Chronischen Stress (TICS)
Hogrefe, Göttingen (2004)
K. Shaughnessy, ES Byers, SL Clowater, A. Kalinowski
Autovalutazione di l'attività sessuale in linea orientata à l'arousal in campioni universitarii è comunitari
Archives of Sexual Behavior, 43 (2014), pp 1187-1197 http://doi.org/10.1007/s10508-013-0115-z
|
|
J. Snagowski, E. Wegmann, J. Pekal, C. Laier, M. Brand
Associazioni implicite in l'addiction cibersessu: adattazione di una prova d'associazione implicita cù stampe pornografiche
Addictive Behaviors, 49 (2015), pp 7-12 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2015.05.009
|
|
|
N. Stanley, C. Barter, M. Wood, N. Aghtaie, C. Larkins, A. Lanau, C. Överlien
Pornografia, coercizione sessuale è abusu è sexting in e relazioni intime di i ghjovani: Un studiu europeu
Journal of Violence Interpersonale (2016) http://doi.org/10.1177/0886260516633204
R. Steyer, P. Schwenkmezger, P. Notz, M. Eid
Der Mehrdimensionale Befindlichkeitsfragebogen (MDBF)
Hogrefe, Göttingen (1997)
V. Voon, TB Mole, P. Banca, L. Porter, L. Morris, S. Mitchell, … M. Irvine
Correlati neurali di reattività cue sessuale in individui cu e senza comportamenti sessuali compulsivi
PloS One, 9 (2014), Articulu e102419 http://doi.org/10.1371/journal.pone.0102419
Wéry, J. Billieux
Cibersessu problematicu: cuncepimentu, valutazione è trattamentu
Addictive Behaviors, 64 (2015), pp 238-246 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2015.11.007
Wéry, J. Burnay, L. Karila, J. Billieux
U breve test francese di dipendenza da Internet adattatu à l'attività sessuale in linea: Validazione è ligami cù preferenze sessuale in linea è sintomi di dipendenza
Journal of Sex Research, 30 (2015), pp 1-10 http://doi.org/10.1080/00224499.2015.1051213
KS Young
Addiction à u sessu in Internet: fattori di risicu, tappe di sviluppu è trattamentu
Scientist Cumportamentu Americanu, 52 (2008), pp 21-37 http://doi.org/10.1177/0002764208321339
|
|
Autore currispundente à: Psiculugia generale: Cognition, Università di Duisburg-Essen è Center for Behavioral Addiction Research (CeBAR), Forsthausweg 2, 47057 Duisburg, Germania.
© 2016 L'autori. Editore: Elsevier BV
Nota à i seguenti:
I manuscritti accettati sò Articuli in Press chì sò stati rivistati da i pari è accettati per a publicazione da u Cunsigliu Editoriale di sta publicazione. Ùn sò micca stati ancora editati è / o furmatu in u stilu di a casa di publicazione, è ùn anu ancu avè a funziunalità cumpleta di ScienceDirect, per esempiu, i fugliali supplementari pò ancu avè bisognu di aghjunghje, i ligami à i riferimenti ùn ponu micca risolve ancu ecc. cambia sempre prima di a publicazione finale.
Ancu s'è i manuscritti accettati ùn anu micca ancu tutti i dati bibliografichi dispunibuli, ponu digià esse citati utilizendu l'annu di pubblicazione in linea è u DOI, cum'è seguente: autore (s), titulu di l'articulu, Publicazione (annu), DOI. Per piacè cunsultate u stilu di riferimentu di a rivista per l'apparenza esatta di questi elementi, l'abbreviazione di i nomi di u ghjurnale è l'usu di puntuazione.
Quandu l'ultimu articulu hè attribuitu à volumi / temi di a Publicazione, l'articulu in Press a versione serà sdirmata è a versione finali quì nantu à i volumi publicati / duminii publicati di a Publicazione. A data l'articulu hè stata prima dispunibilivule in ligna serà purtata.