L'alterazione cambiassi dopu avutu a pornografia nantu à Internet sò culligati à i sintomi di Internet-pornography-viewing disorder (2016)

Rapporti di comportamenti addictive

Disponibbli in ligna 8 dicembre 2016

http://dx.doi.org/10.1016/j.abrep.2016.11.003


Raffaello

  • Investigazione di l'umore è l'excitazione sessuale prima è dopu l'usu autodeterminatu di pornografia in Internet in un ambiente privatu
  • Fighjendu a pornografia hè stata assuciata à i cambiamenti in l'umore è à l'indicatori di l'excitazione sessuale
  • L'umore prima è dopu l'usu di a pornografia in Internet è i cambiamenti in l'umore sò stati assuciati à i sintomi di u disordine di a visualizazione di a pornografia in Internet.

astrattu

U disordine di a visualizazione di a pornografia in Internet (IPD) hè cunsideratu un tipu di disordine di l'usu di l'Internet. Per u sviluppu di l'IPD, si supponeva in teoria chì un usu disfunzionale di a pornografia in Internet per affruntà l'umore depressivu o u stress puderia esse cunsideratu cum'è un fattore di risicu. Per affruntà l'effettu di l'usu di a pornografia in Internet nantu à l'umore, hè statu realizatu un studiu in linea cù trè punti di misurazione cù un campione di participanti maschili. I participanti sò stati investigati in quantu à e so tendenzi versu l'IPD, l'usu persunale di a pornografia in Internet, l'umore generale, u stress percepitu, è a so motivazione per l'usu di a pornografia in Internet. Inoltre, i participanti sò stati dumandati in quantu à u so umore attuale, l'excitazione sessuale, è a necessità di masturbarsi prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet di manera autonoma in un ambiente privatu. I dati anu dimustratu chì e tendenze versu l'IPD sò assuciati negativamente cù u sensu generale bè, svegliu, calmu è pusitivu cù u stress percepitu in a vita di ogni ghjornu è l'usu di a pornografia in Internet per a ricerca di eccitazione è evità emotiva. L'usu autodeterminatu di a pornografia in Internet in un ambiente privatu era accumpagnatu da cambiamenti in l'umore è indicatori di l'excitazione sessuale. Inoltre, i tendenzi versu l'IPD eranu negativamente ligati à l'umore prima è dopu l'usu di a pornografia in Internet, è ancu un aumentu di l'umore bonu è calmu. I risultati anu dimustratu effetti di fighjulà a pornografia in Internet nantu à l'umore è l'excitazione sessuale chì ponu esse cunsiderate chì anu effetti rinforzanti per l'utilizatori. Cusì, i risultati sò in linea cù l'assunzioni teorichi nantu à u sviluppu di l'IPD, in quale u rinfurzamentu pusitivu (è negativu) ricevutu da l'usu di a pornografia in Internet hè in relazione cù a cue-reattività è e reazzioni craving.

Segni

  • Pornografia ad Internet;
  • Addiccioni;
  • Umore;
  • A vive sessuale

1. I MUVRINI

I putenziali effetti pusitivi è negativi di vede a pornografia in Internet sò discututi cuntruversu (Campbell è Kohut, 2016, Grubbs et al., 2016, Hald è Malamuth, 2008, Harkness et al., 2015, Petru è Valkenburg, 2014, Shaughnessy et al., 2014 e Stanley et al., 2016). Hè diventatu evidenti chì certi individui signalanu una perdita di cuntrollu in quantu à u so usu di pornografia, chì hè spessu accumpagnata da l'aumentu di i tempi di usu è di cunsiquenzi negativi in ​​parechji duminii di a vita, cum'è u funziunamentu di a scola / accademicu / travagliu (Duffy et al., 2016, Griffiths, 2012 e Wéry è Billieux, 2015). A natura addictiva di i cumpurtamenti sessuale hè sempre discussa (Potenza, 2014), ma parechji circadori sustenenu chì sia vede a pornografia è i cumpurtamenti sessuale in generale pò esse cunsideratu addictive (Brand et al., 2014, Garcia è Thibaut, 2010, Kraus et al., 2016 e Love et al., 2015). Mentre chì certi sustene chì a visualizazione addictive di a pornografia in Internet pò esse una forma specifica di dipendenza sessuale o ipersessualità (Garcia è Thibaut, 2010 e Kafka, 2015), altri sustene chì deve esse classificatu cum'è un tipu specificu di dipendenza da Internet (Laier è Brand, 2014 e Young, 2008). Infatti, a pornografia hè stata dimustrata per esse l'applicazione Internet in risicu per sviluppà un mudellu d'usu addictive (Meerkerk, van den Eijnden, & Garretsen, 2006). A causa di a discussione in corso nantu à a so fenomenologia, usemu u terminu disordine di visualizazione di pornografia in Internet (IPD) in analogia à u disordine di i ghjoculi in Internet utilizatu in u DSM-5 (APA, 2013). Siccomu ùn ci hè micca un accordu nantu à i criteri diagnostichi di IPD, a prevalenza di u fenomenu pò esse stimatu solu. Un studiu hà esaminatu un rappresentante di mostra per a Svezia è hà truvatu 2% di e femine è 5% di i participanti maschili chì anu signalatu sintomi di IPD (Ross, Månsson, & Daneback, 2012).

In quantu à u sviluppu di l'IPD, hè statu sustinutu chì e caratteristiche di u mediu (per esempiu, effetti di rinfurzà, anonimatu, accessibilità), cuntribuiscenu à a motivazione per fighjà a pornografia (Cooper, Delmonico, Griffin-Shelley, & Mathy, 2004). In quantu à e caratteristiche di l'utilizatori, hè statu sustinutu chì l'individui puderanu esse predisposti per u sviluppu di i sintomi IPD da e caratteristiche persunali (per esempiu, alta eccitabilità sessuale) è chì queste caratteristiche interagiscenu cù cognizioni ligati à l'usu di pornografia (per esempiu, aspettative d'usu pusitivu). ) (Laier & Brand, 2014). A causa di l'effetti di rinfurzà in termini di gratificazione sessuale fighjendu a pornografia, i prucessi di cundizionamentu duveranu guidà à u sviluppu di a reattività di cue è a reazione di brama chì ne risulte à i segnali interni o esterni di dipendenza. Evidenza per u rolu impurtante di l'excitazione sessuale è e reazzioni di brama per l'IPD hè statu dimustratu in parechji studii (Brand et al., 2011, Laier et al., 2013, Laier et al., 2014, Laier et al., 2015, Rosenberg è Kraus, 2014 e Snagowski et al., 2015). Questi risultati sò coerenti cù l'assunzione chì in particulare quelli individui sò propensi à sviluppà IPD chì funzionalizanu u cunsumu di pornografia per affruntà l'umore depressivu o u stress (Cooper, Putnam, Planchon, & Boies, 1999). Questa supposizione hè stata ancu suggerita in u mudellu I-PACE di dipendenza da Internet specifica (I-PACE significa Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution) (Brand, Young, Laier, Wolfling, & Potenza, 2016). Una ipotesi di u mudellu hè chì l'umore attuale puderia influenzà a decisione d'utilizà una applicazione Internet specifica (per esempiu, pornografia in Internet) è chì l'effetti ricevuti cù l'applicazione specifica duveranu rinfurzà e cognizioni in Internet. Inoltre, l'idea è l'aspettativa chì l'usu di l'applicazione Internet hè d'utile per affruntà u stress o l'umore anormali hè ancu cunsideratu cum'è rinfurzatu è un stile di coping disfunzionale generale. E caratteristiche di a personalità è ancu i sintomi psicopatologichi ponu esse stabilizzati o intensificati da l'esperienze in u prucessu di addiction. Ancu se u coping disfunzionale hè statu dimustratu per esse assuciatu à IPD (Laier & Brand, 2014), U rolu di l'umore attuale è i cambiamenti d'umore dopu avè vistu a pornografia in Internet per i sintomi di l'IPD ùn hè micca statu investigatu, finu à avà. L'obiettivu di u studiu era di cuntribuisce à cumpiendu sta lacuna di ricerca affruntendu i seguenti ipotesi in una mostra di l'utilizatori di pornografia di Internet regulare: 1.) Tendenze versu l'IPD sò ligati à l'umore generale è u stress percepitu, 2.) Tendenze versu IPD sò assuciatu à l'umore attuale è l'excitazione sessuale prima è dopu l'usu di pornografia in Internet, 3.) Tendenze versu l'IPD sò assuciati à cambiamenti in l'umore è l'excitazione sessuale per via di l'usu di pornografia in Internet, è 4.) A relazione trà e tendenzi versu l'IPD è a motivazione à aduprà A pornografia in Internet hè moderata da l'eccitazione sessuale guadagnata vedendu a pornografia. Per affruntà queste ipotesi, hè statu realizatu un studiu di campu in linea cù trè punti di misurazione.

2. Materiale è metodi

2.1. Prucessione

I participanti sò stati recrutati per mezu di listi di email, siti di rete suciale è publicità à l'Università di Duisburg-Essen (Germania). A descrizzione hà indicatu esplicitamente chì u studiu in linea investiga l'usu di a pornografia in Internet è chì solu l'omi sò stati invitati à participà. L'individui interessati à a participazione sò stati dumandati à risponde à l'invitu per e-mail è sò stati infurmati per via di una descrizzione dettagliata di u studiu. U studiu hè statu introduttu cum'è un sondaghju cù trè punti di misurazione. In a prima parte, i participanti anu datu infurmazione nantu à e variàbili sociodemografiche, l'usu persunale di l'Internet per i cumpurtamenti motivati ​​​​sessualmente, u stress subjectively perceively, è i sintomi di IPD.t1). Hè statu spiegatu à i participanti chì s'ellu si deve guardà a pornografia in Internet in un ambiente privatu per a prossima volta, sò stati dumandati à risponde à e dumande riguardanti u so umore attuale è l'excitazione sessuale prima (secondu puntu di misurazione, t2) è dopu (terzu puntu di misurazione, t3). Dopu chì i participanti anu datu un accunsentu infurmatu scrittu, anu ricevutu tokens per currisponde à e so dati da i punti di misurazione. Tutti i vuluntarii sò stati invitati à participà à una lotteria per vince un voucher da BestChoice (3 vouchers à 50€, 5 vouchers à 20€, 5 vouchers à 10€). I dati sò stati verificati per a plausibilità è ùn sò stati osservati prublemi notevuli. U studiu hè statu appruvatu da u cumitatu d'etica lucale.

2.2. Parteċipanti

U campionu hà cumpresu 80 individui maschili (Metati = 26.41 anni, SD = 6.23, intervallu: 18-55). L'educazione media era di 12.90 anni (SD = 0.45), 43 individui (53.8%) indicanu avè un cumpagnu. Quaranta nove individui si discrivevanu cum'è "eterosessuali", 12 cum'è "piuttostu eterosessuali", 5 cum'è "bisessuali", 2 cum'è "piuttostu omosessuali", è 12 cum'è "omosessuali". U numaru di participanti chì utilizanu applicazioni Internet specifiche motivati ​​​​sessualmente è u tempu mediu spesu per queste applicazioni specifiche sò mostrati Table 1. Sessanta sei participanti di u campionu cumpletu l'indagine à t2 è t3. L'età media di stu sottumostru era 25.91 (SD = 5.43). Tutti l'individui di u subsample indicanu à utilizà l'applicazioni cibersessu nantu à una basa regulare.

Table 1.

Descrizzione di l'attività cibersessuali di u sample. I punteggi medii è i deviazioni standard si riferiscenu à u tempu (min / settimana) passate per utilizà una applicazione cibersessu specifica.

 

n

M

SD

Foto softcore

5528.9645.04

Video softcore

2620.0330.81

Ritratti hardcore

5546.0161.89

Video hardcore

75116.15171.66

Chat di sessu

1271.96131.38

Sessu via Webcam

4185.45154.08

Spettacoli di sessu in diretta

732.2037.35

Nota. Per piacè nutate u numeru di participanti chì utilizanu unu (n = 8), dui (n = 14), trè (n = 8), quattru (n = 25), cinque (n = 12), sei (n = 10), o sette (n = 3) di l'applicazioni cibersessu specifiche richieste. Tutti i punteggi medii è i deviazioni standard si riferiscenu solu à l'individui chì anu utilizatu una applicazione specifica di cibersessu ogni settimana.

Opzioni di Table

2.3. Questionari

At t1, i sintomi di l'IPD, l'umore generale, u stress percepitu, è a motivazione per l'usu di a pornografia in Internet sò stati valutati. I tendenzi versu l'IPD sò stati misurati cù a versione corta di u Test di Addiction à Internet modificatu per u sessu (s-IATsex, Cronbach's). α = 0.83) ( Laier et al., 2013 e Wéry et al., 2015), chì si compone di e duie subscales "perdita di cuntrollu / gestione di u tempu" (s-IATsex-1) è "prublemi suciale / craving" (s-IATsex-2). Dodici articuli sò stati risposti in una scala da 1 (= mai) à 5 (= assai spessu), chì sò riassunti per u puntu tutale cù punteggi alti chì rapprisentanu alti tendenzi versu o sintomi alti di IPD, rispettivamente. L'umore generale hè statu valutatu cù u Questionnaire di u Statu d'Umore Multidimensionale (MDMQ, Cronbach's α = 0.94) (Steyer, Schwenkmezger, Notz, & Eid, 1997). Vinti-quattru articuli sò stati risposti nantu à una scala da 1 (= micca in tuttu) 5 (= assai), è i punteggi medii di i subscales "bonu-cattivu" (MDMQ-bonu), "svegliu-stancu" (MDMQ-svegliu) , è "calm-nervous" (MDMQ-calm) sò stati calculati. I punteggi alti rapprisentanu piuttostu bè chè male, piuttostu svegliu chè stancu, è piuttostu calmu cà nervoso. L'Inventariu di Cunsumu Pornograficu (PCI, Cronbach's α = 0.83) hè stata utilizata per misurà e quattru dimensioni motivazionali per l'usu di pornografia in Internet (Reid, Li, Gilliland, Stein, & Fong, 2011). Quince articuli sò stati risposti nantu à una scala da 1 (= mai cum'è mè) à 5 (= assai spessu cum'è mè), è i punteggi medii per e sottoscale "evitazione emotiva" (PCI-EA), "Curiosità sessuale" (PCI-SC) , "Cerca di Eccitazione" (PCI-ES) è "Piacere sessuale" (PCI-SP) sò stati calculati. I punteggi alti rapprisentanu una alta pertinenza di motivazione per l'usu di a pornografia in Internet. Per indicà a vulnerabilità di stress, a versione di screening di l'Inventariu di Trier per u Stress Crònicu (TICS, Cronbach's). α = 0.92) hè stata applicata (Schulz, Schlotz è Becker, 2004). U questionariu dumanda l'esposizione di stress percepita in l'ultimi trè mesi cù dodici voci chì anu da esse risposti in una scala da 0 (= mai) à (= assai spessu). Un puntu di summa hè statu calculatu. I punteggi alti rapprisentanu un altu stress percepitu. In cunfurmità cù studii precedenti ( Laier et al., 2014 e Laier et al., 2015), l'individui sò stati dumandati s'ellu usanu o micca l'applicazioni Internet specifiche cù un furmatu di risposta "sì / no". Sì cusì, avemu dumandatu quantu spessu ("menu di una volta à l'annu", "almenu una volta à l'annu è menu di una volta ogni mese", "almenu una volta à u mese è menu di ogni settimana", "almenu una volta à settimana". è menu di una volta à ghjornu", "almenu una volta à ghjornu") è per quantu tempu ("minuti per usu") utilizanu l'applicazione cibersessu. I punteggi medii di u tempu passatu settimanale in minuti per ogni applicazione cibersessu sò stati calculati.

At t2 è t3, avemu valutatu l'umore attuale è l'excitazione sessuale prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet. Dunque, avemu mudificatu l'istruzzioni di u MDMQ da "Generalmente mi sentu ..." in "In questu momentu, mi sentu ..." è hà dumandatu à i participanti di risponde à u questionnaire à t2 (Cronbach α = 0.91) è à t3 (Cronbach α = 0.93). Avemu calculatu i punteggi medii di u MDMQ-bonu, MDMQ-wake, è u MDMQ-calm à t2 è t3. Inoltre, i punteggi delta ("t3" - "t2") sò stati calculati per rapprisintà l'aumentu di u bonu umore (Δ-bonu), l'umore svegliu (Δ-sveglia) è l'umore calmu (Δ-calmu). I punteggi elevati rapprisentanu forti aumenti in umore bonu, svegliu o calmu. Cum'è indicatori di l'excitazione sessuale, i participanti anu indicatu sia a so excitazione sessuale attuale nantu à una scala da 0 = "micca sessualmente suscitatu" à 100 = "assai sessualmente suscitatu" è a so necessità di masturbarsi da 0 = "ùn hè micca bisognu di masturbarsi" à 100. = "bisognu assai forte di masturbarsi" at t2 è t3. Mean scores at t2 è t3 sò stati calculati, i punteggi alti rapprisentanu una forte excitazione sessuale o bisognu di masturbarsi. Dui punteggi delta medii ("t2" - "t3") sò stati calculati per rapprisintà a diminuzione di l'excitazione sessuale (Δ-excitazione sessuale) è a diminuzione di a necessità di masturbate (Δ-bisognu di masturbate). I punteggi alti rapprisentanu una forte diminuzione di l'excitazione sessuale è a necessità di masturbarsi. Inoltre, i participanti sò stati dumandati s'ellu anu sperimentatu unu o più orgasmi è quantu satisfaci anu percivutu l'orgasmu / s (scala da 0 = "micca soddisfatti" à 100 = "assai satisfacente"). A satisfaczione percepita cù l'orgasmu / s hè stata utilizata com'è indicatore di gratificazione ("gratificazione sessuale").

3. Risultati

I risultati descrittivi di i questionarii sò presentati in Table 2. U puntu mediu di somma di u s-IATsex era 21.09 (SD = 0.69, intervallu: 12-42). U s-IATsex hè correlatu significativamente cù u MDMQ-bon (r = - 0.32, p = 0.004), MDMQ-sveglia (r = - 0.29, p = 0.009), MDMQ-calmu (r = - 0.30, p = 0.007), u PCI-EA (r = 0.48, p < 0.001), u PCI-ES (r = 0.40, p < 0.001), è u TICS (r = 0.36, p ≤ 0.001). U s-IATsex ùn hè micca correlatu significativamente à u PCI-SC (r = 0.01, p = 0.91) et le PCI-SP (r = 0.02, p = 0.85).

Table 2.

I valori descrittivi di i questionarii valutati à t1.

N = 80

M

SD

s-IATsex-1

11.474.69

s-IATsex-2

9.613.21

MDMQ-bona

3.890.88

MDMQ-sveglia

3.430.80

MDMQ-calmu

3.560.78

PCI-EA

2.191.08

PCI-SC

2.520.94

PCI-SE

2.620.95

PCI-SP

4.080.71

TICS

1.410.87

Opzioni di Table

Da u subsample di 66 participanti chì anu cumpletu ancu l'indagine à t2 è t3, 65 hà indicatu chì fighjà a pornografia in linea era accumpagnata da a masturbazione. Inoltre, 61 di i participanti anu sperimentatu almenu un orgasmu mentre vedenu pornografia è si masturbavanu. Trè individui indicanu chì anu avutu dui, è dui individui indicanu chì anu avutu trè orgasmi (M = 1.11, SD = 0.41). I quattru individui chì ùn anu micca avutu un orgasmu sò stati esclusi da più analisi. In a mostra restante di i participanti 61, u puntu mediu di u puntuatu generale s-IATsex era M = 20.59, SD = 6.59. U puntu mediu di u s-IATsex-1 era M = 11.12 (SD = 4.70), u puntu mediu di u s-IATsex-2 era M = 9.39 (SD = 2.79). Punteggi medii di u MDMQ-bonu, MDMQ-wake, MDMQ-calm, l'excitazione sessuale è a necessità di masturbarsi à t2 è t3 è ancu i risultati di t-Test per campioni dipendenti sò presentati in Table 3.

Table 3.

I risultati descrittivi di i questionarii misurati à t2 è t3 è ancu i risultati di t-testi per variabili dipendenti.

N = 61

t1


t2


t

p

da

M

SD

M

SD

MDMQ-bona

3.910.904.140.773.220.002⁎⁎0.18

MDMQ-sveglia

3.060.123.190.931.610.110.13

MDMQ-calmu

3.740.854.200.565.23<0.001⁎⁎0.60

A vive sessuale

51.6926.1927.6927.444.88<0.001⁎⁎0.89

Hè bisognu di masturbarsi

75.6723.247.6117.3520.38<0.001⁎⁎3.30

a

Cohen d per campioni dipendenti.

⁎⁎

p ≤ 0.01.

Opzioni di Table

In media, a diminuzione di l'eccitazione sessuale (Δ-excitazione sessuale) era M = 24.00 (SD = 38.42), a diminuzione di a necessità di masturbazione (Δ-bisognu di masturbazione) hè stata M = 68.06 (SD = 26.08). Quandu si sottrae tDa 2 t3, l'aumentu di u bonu umore (Δ-bonu) era M = 0.23 (SD = 0.54), l'aumentu di l'umore svegliu (Δ-wake) era M = 0.12 (SD = 0.59), è l'aumentu di l'umore calmu (Δ-calm) era M = 0.45 (SD = 0.68). Pearson-correlazioni trà i punteggi s-IATsex è l'indicatori di l'excitazione sessuale è l'umore à t2 è t3 sò mostrati in Table 4.

Table 4.

Pearson-correlazioni di l'indicatori di u disordine di a visualizazione di a pornografia in Internet cù l'indicatori di l'excitazione sessuale è l'umore prima (t2) è seguenti (t3) fighjendu Internet in un ambiente privatu.

N = 61

s-IATsex

s-IATsex-1

s-IATsex-2

t1

   

 A vive sessuale

0.130.160.02

 Hè bisognu di masturbarsi

- 0.01- 0.030.02

t2

   

 A vive sessuale

- 0.11- 0.12- 0.06

 Hè bisognu di masturbarsi

- 0.060.06- 0.25

 Δ-Eccitazione sessuale

0.160.190.06

 Δ-bisognu di masturbarsi

0.03- 0.070.19

t1

   

 MDMQ-bona

- 0.40- 0.40⁎⁎- 0.27

 MDMQ-sveglia

- 0.23- 0.23- 0.17

 MDMQ-calmu

- 0.41⁎⁎- 0.44⁎⁎- 0.23

t2

   

 MDMQ-bona

- 0.32- 0.28- 0.29

 MDMQ-sveglia

- 0.14- 0.07- 0.22

 MDMQ-calmu

- 0.35⁎⁎- 0.30- 0.33⁎⁎

 Δ-Bè

0.210.270.04

 Δ-Calmu

0.140.24- 0.09

 Δ-Calmu

0.220.310.02

p ≤ 0.05 (a correlazione hè significativamente sfarente da zero cù alfa = 5%, dui-tailed).

⁎⁎

p ≤ 0.01 (a correlazione hè significativamente sfarente da zero cù alfa = 1%, dui-tailed).

Opzioni di Table

Per pruvà l'effetti di l'interazzione trà i fatturi di motivazione è i cambiamenti in l'indicatori di l'excitazione sessuale è l'umore per via di l'usu di pornografia in Internet in predichendu tendenzi versu l'IPD, avemu calculatu una analisi di regressione moderata cù variabili di predictore centralizzati (Cohen, Cohen, West, & Aiken, 2003). U puntu di somma s-IATsex era a variabile dipendente. In u primu passu, PCI-ES hà spiegatu 8.90% di u s-IATsex, F(1, 59) = 5.79, p = 0.02. Aghjunghjendu gratificazione sessuale (satisfazione percepita cù l'orgasmu) in u sicondu passu, a varianza ùn hà micca aumentatu significativamente, cambiamenti in R2 = 0.006, cambiamenti in F(1, 58) = 0.36, p = 0.55. Quandu entra in l'interazzione di PCI-SE è a gratificazione sessuale, a spiegazione di u s-IATsex hà aumentatu significativamente, i cambiamenti in R2 = 0.075, cambiamenti in F(1, 57) = 5.14, p = 0.03. A spiegazione generale di u s-IATsex à traversu i trè predittori restava significativa (R2 = 0.17, F(3, 57) = 3.89, p = 0.01). Per altri valori, vede Table 5.

Table 5.

Analisi di regressione gerarchica cù u puntu di somma s-IATsex cum'è variabile dipendente.

 

β

T

p

Effetti principali "PCI-ES"

0.322.610.01

"Gratisazione sessuale"

0.161.260.21

"PCI-ES × gratificazione sessuale"

0.29- 2.270.02

Opzioni di Table

Data l'effettu di l'interazzione significativa di PCI-ES è a gratificazione sessuale, avemu analizatu i pendii simplici per affruntà l'effettu di moderazione in più detail. A pendenza di a linea di regressione chì rapprisenta "bassa gratificazione sessuale" (stima basata in regressione per i sughjetti unu SD sottu à a media di u gruppu) era significativamente sfarente da zero (t = 3.67, p = 0.001). A pendenza di a linea di regressione chì rapprisenta "alta excitazione sessuale" (stima basata in regressione per i sughjetti unu SD sopra à a media di u gruppu) ùn era micca significativamente sfarente da zero (t = 0.48, p = 0.64). Questu indica chì u puntu di somma di u s-IATsex era più altu se l'individui avianu una alta motivazione per fighjà a pornografia in linea per circà l'eccitazione indipindentamente da chì a gratificazione sessuale era alta o bassa o micca (vede Fig. 1).

Fig 1.

Fig 1. 

Dimustrazione di l'analisi di regressione moderata in quale u puntu di somma di u s-IATsex era a variabile dipendente. L'individui chì anu sperimentatu una gratificazione sessuale alta quandu anu vistu a pornografia in Internet anu puntuatu più altu nantu à s-IATsex indipendentemente da a so motivazione per fighjà a pornografia in Internet. L'individui chì anu ricivutu una bassa eccitazione sessuale anu puntuatu più altu nantu à u s-IATsex se guardanu a pornografia in Internet per a ricerca di eccitazione.

Opzioni di scelta

4. Discussion

4.1. Cunclusioni generale

I risultati principali di u studiu sò chì i tendenzi versu l'IPD sò stati assuciati negativamente cù u sensu in generale bè, svegliu è calmu, è ancu positivamente cù u stress percepitu in a vita di ogni ghjornu è a motivazione per utilizà a pornografia in Internet in termini di ricerca di eccitazione è evità emotiva. Inoltre, hè statu dimustratu chì fighjulà a pornografia in Internet in modu autodeterminatu in un ambiente privatu era senza sorpresa accumpagnatu da una forte riduzzione di l'excitazione sessuale è a necessità di masturbarsi, ma ancu da un aumentu di l'umore in quantu à sentenu megliu, più svegliu è più tranquillu. Inoltre, i tendenzi versu l'IPD eranu negativamente ligati à l'umore prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet, è ancu un aumentu di l'umore bonu è calmu. A relazione trà e tendenze versu l'IPD è a ricerca di eccitazione per via di l'usu di a pornografia in Internet hè stata moderata da a valutazione di a satisfaczione di l'orgasimu sperimentatu. In generale, i risultati di u studiu sò in linea cù l'ipotesi chì l'IPD hè ligata à a motivazione per truvà a gratificazione sessuale è per evità o per affruntà l'emozioni avversive è ancu cù l'assunzione chì i cambiamenti d'umore dopu u cunsumu di pornografia sò ligati à l'IPD.Cooper et al., 1999 e Laier è Brand, 2014).

Hè statu postulatu prima chì u funziunamentu di l'usu di a pornografia in Internet per affruntà l'umore depressivu o u stress puderia esse cunsideratu cum'è un fattore di risicu per u sviluppu di l'IPD.Cooper et al., 1999). Siccomu avemu investigatu un campione non clinicu, i risultati descrittivi indicanu chì questi individui riportanu punteggi piuttostu bassi di gravità di sintomi di IPD, stress è piuttostu un bon umore generale. Tuttavia, cum'è previstu, fighjendu a pornografia in Internet porta à un aumentu di l'umore è à una diminuzione di l'excitazione sessuale, ancu in una mostra non clinica. I risultati chì i tendenzi versu l'IPD sò stati assuciati negativamente cù l'umore prima è dopu l'usu di a pornografia in Internet è positivamente cù i cambiamenti currispondenti in l'umore sò coerenti cù u ligame ipotizatu di affruntà disfunzionale è IPD.Cooper et al., 1999). A rilevanza di affruntà disfunzionale per u sviluppu di l'IPD hè stata ancu evidenziata in u mudellu I-PACE assai recente (Brand, Young, Laier, Wolfing, et al., 2016). U mudellu I-PACE assume chì l'individui cù parechje caratteristiche di u core predisponenti puderanu truvà in una situazione in quale si sentenu stressati, avè cunflitti persunali, o sentenu un umore anormale. Questu duverebbe purtà à risposti affettivi è cognitivi, per esempiu in a necessità di regulazione di l'umore è a decisione di utilizà una certa applicazione Internet cum'è a pornografia in Internet. L'assunzione hè chì a gratificazione ricevuta da l'usu di a pornografia in Internet rinforza u stilu di coping utilizatu, ma in più di motivi specifichi per fighjà a pornografia è i preghjudizii cognitivi legati à a pornografia in Internet. L'interazione di una motivazione specifica per fighjà a pornografia in Internet è a gratificazione percepita per spiegà i sintomi di l'IPD hè rapprisintata in a regressione moderata, in quale a relazione trà a motivazione di l'usu di a pornografia in Internet per via di a ricerca di eccitazione è i sintomi di l'IPD hè stata moderata da l'IPD. valutazione di a satisfaczione di l'orgasmu sperimentatu. L'individui chì cercanu pocu eccitazione per via di l'usu di a pornografia in Internet è a bassa gratificazione sessuale percepita anu riportatu i tendenzi più bassi versu l'IPD. Tuttavia, l'individui anu puntuatu più altu nantu à a gravità di i sintomi di l'IPD s'ellu avianu una alta motivazione per l'usu di a pornografia in Internet in quantu à l'eccitazione chì cercanu indipindentamente da esse o micca veramente percepitu di vede a pornografia in Internet cum'è gratificante o micca. Stu risultatu puderia esse ligatu à un'altra ipotesi di u mudellu I-PACE, vale à dì chì l'addiction à Internet-pornografia duveria guidà à a gratificazione in u cortu tempu, ma chì certi individui sò in risicu di sperimentà un cambiamentu da a gratificazione à a compensazione cum'è l'addictive. U circulu cuntinueghja à purtà à u sviluppu di cue-reattività è brama, è ancu à un cuntrollu crescente diminuitu annantu à l'usu di pornografia è cunsequenze negative in a vita di ogni ghjornu (Brand, Young, Laier, Wolfing, et al., 2016). Siccomu l'excitazione sessuale pò esse cumpresa cum'è un stimulu di rinforzu primariu è dunque forte (Georgiadis è Kringelbach, 2012 e Janssen, 2011) è in u sfondate di i prucessi di cundizzioni in u cuntestu di l'addiction (Berridge, Robinson, & Aldridge, 2009), hè sensu per suppone chì l'excitazione sessuale pò esse capitu cum'è un stimulus incondizionatu chì pò esse assuciatu à l'externu è internu di l'antichi segnali neutri chì portanu à a cue-reattività è a riazzioni di craving resultanti. Questu currisponde à studii chì valutanu i correlati cerebrali di i prublemi percepiti in u cuntrollu di i cumpurtamenti sessuale chì mostranu chì l'attività di strutture cerebrali ligati à a ricumpensa è a brama sughjettivamente percepita sò correlati à a presentazione di segnali sessuale legati à l'addiction.Brand et al., 2016a e Voon et al., 2014). Finu a ora, i risultati sò in linea cù a prediczione chì l'usu disfunzionale di a pornografia in Internet per affruntà l'umore depressivu o u stress puderia esse cunsideratu cum'è un fattore di risicu per u sviluppu di un IPD. I risultati sustenenu alcune ipotesi principali di quadri teorichi per i disordini di l'usu di l'Internet, ma questi quadri anu da esse specificati in quantu à i meccanismi chì cuntribuiscenu à u sviluppu è u mantenimentu di un usu addictivu di a pornografia in Internet.

4.2. Limitazioni è studii futuri

Avemu indirizzatu una ipotesi clinica investigandu un campione non clinicu. Ci era ancu una varianza notevole in a tendenza di u campione versu l'IPD, i risultati anu da esse verificati in un campione di ricerca d'aiutu. Inoltre, postu chì avemu reclutatu solu individui chì anu accunsentutu à esse investigati ghjustu prima è dopu avè vistu a pornografia in Internet in casa, un preghjudiziu di selezzione puderia esse accadutu. Ancu avemu dumandatu à i participanti s'ellu campanu in una relazione, ma micca s'ellu campanu inseme cù u so cumpagnu. Per i preghjudizii potenziali, questu deve esse cuntrullatu in studii futuri. Inoltre, i preghjudizii potenziali in l'ambiente privatu ùn puderanu micca esse cuntrullati. Studi futuri puderanu indirizzà l'effetti di l'usu di a pornografia nantu à l'umore in più dettagliu (per esempiu, cù studii à longu andà) o in quantu à l'utilizatori femine di pornografia in Internet.

Vede ancu

APA, 2013

APA

Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali

(5ª ed.) American Psychiatric Publishing, Arlington, VA (2013)

 

Berridge et al., 2009

KC Berridge, TE Robinson, JW Aldridge

Dissezzione di cumpunenti di ricumpensa: "Mi piace", "vulete" è amparà

Current Opinion in Pharmacology, 9 (2009), pp. 65-73 http://doi.org/10.1016/j.coph.2008.12.014

articulu

|

 PDF (869 K)

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (478)

 

Brand et al., 2011

M. Brand, C. Laier, M. Pawlikowski, U. Schächtle, T. Schöler, C. Altstötter-Gleich

Fighjendu stampe pornografiche in Internet: Role di e valutazioni di l'excitazione sessuale è sintomi psicologichi-psichiatrici per l'usu eccessivu di siti di sessu in Internet

CyberPsychology, Behavior and Social Networking, 14 (2011), pp 371-377 http://doi.org/10.1089/cyber.2010.0222

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (48)

 

Brand et al., 2016a

M. Brand, J. Snagowski, C. Laier, S. Maderwald

L'attività di striatum ventrale quandu si vede e foto pornografiche preferite hè correlata cù i sintomi di a dipendenza da pornografia in Internet.

NeuroImage, 129 (2016), pp. 224-232 http://doi.org/10.1016/j.neuroimage.2016.01.033

articulu

|

 PDF (886 K)

|

Vede u Record in Scopus

 

Brand et al., 2014

M. Brand, KS Young, C. Laier

Cuntrolu prefrontale è dipendenza da Internet: Un mudellu teoricu è rivisione di i risultati neuropsicologichi è di neuroimaging

Frontiers in Human Neuroscience, 8 (2014), p. 375 http://doi.org/10.3389/fnhum.2014.00375

 

Brand et al., 2016b

M. Brand, K. Young, C. Laier, K. Wolfling, MN Potenza

Integralizate i cunservazioni psicologichi è neurobiulogichi in quantu u sviluppu è mantenimentu di disordini spiculate di l'Internet: Un interazzione di u modellu Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE)

Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 71 (2016), pp. 252-266 http://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2016.08.033

articulu

|

 PDF (2051 K)

|

Vede u Record in Scopus

 

Campbell è Kohut, 2016

L. Campbell, T. Kohut

L'usu è l'effetti di a pornografia in relazioni romantiche

Current Opinion in Psychology, 13 (2016), pp. 6-10 http://doi.org/10.1016/j.copsyc.2016.03.004

 

 

Cohen et al., 2003

J. Cohen, P. Cohen, SG West, LS Aiken

Analisi di regressione / correlazione multipla applicata per a scienza di u cumpurtamentu

Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ (2003)

 

 

Cooper et al., 2004

Cooper, D. Delmonico, E. Griffin-Shelley, R. Mathy

Attività sessuale in linea: Un esame di cumpurtamenti potenzialmente problematiche

Addiction Sexual & Compulsivity, 11 (2004), pp. 129-143 http://doi.org/10.1080/10720160490882642

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

 

Cooper et al., 1999

Cooper, DE Putnam, LS Planchon, SC Boies

Compulsività sessuale in linea: Intruduce in a reta

Addiction Sexual & Compulsivity, 6 (1999), pp. 79-104 http://doi.org/10.1080/10720169908400182

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (1)

 

Duffy et al., 2016

Duffy, DL Dawson, R. das Nair

Addiction à a pornografia in adulti: Una rivista sistematica di e definizioni è l'impattu riportatu

U Journal of Sexual Medicine, 13 (2016), pp 760-777 http://doi.org/10.1016/j.jsxm.2016.03.002

articulu

|

 PDF (529 K)

|

Vede u Record in Scopus

 

Garcia è Thibaut, 2010

FD Garcia, F. Thibaut

Addiccioni sessuale

American Journal of Drug and Alcohol Abuse, 36 (2010), pp. 254-260 http://doi.org/10.3109/00952990.2010.503823

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (55)

 

Georgiadis è Kringelbach, 2012

JR Georgiadis, ML Kringelbach

U ciculu di risposta sessuale umana: evidenza di l'imaghjini cerebrali chì liganu u sessu à altri piacè

Prugressu in Neurobiology, 98 (2012), pp 49-81 http://doi.org/10.1016/j.pneurobio.2012.05.004

articulu

|

 PDF (2215 K)

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (70)

 

Griffiths, 2012

MD Griffiths

Internet addiction di sessu: Una rivista di a ricerca empirica

Addiction Research & Theory, 20 (2012), pp. 111-124 http://doi.org/10.3109/16066359.2011.588351

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (53)

 

Grubbs et al., 2016

JB Grubbs, JJ Exline, KI Pargament, F. Volk, MJ Lindberg

L'usu di a pornografia in Internet, a dipendenza percepita è e lotte religiose / spirituali

Archives of Sexual Behavior (2016) http://doi.org/10.1007/s10508-016-0772-9

 

 

Hald è Malamuth, 2008

GM Hald, NM Malamuth

Eperate per cunseguitu per u cunsumu di pornografia

Archives of Sexual Behavior, 37 (2008), pp 614-625 http://doi.org/10.1007/s10508-007-9212-1

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (113)

 

Harkness et al., 2015

EL Harkness, BM Mullan, A. Blaszczynski

Associazione trà l'usu di a pornografia è i cumpurtamenti di risicu sessuale in i cunsumatori adulti: una revisione sistematica

CyberPsychology, Behavior, and Social Networking, 18 (2015), pp. 1-13 http://doi.org/10.1089/cyber.2014.0343

 

 

Janssen, 2011

E. Janssen

Eccitazione sessuale in l'omi: una rivista è analisi conceptuale

Hormones and Behavior, 59 (2011), pp 708-716 http://doi.org/10.1016/j.yhbeh.2011.03.004

articulu

|

 PDF (324 K)

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (35)

 

Kafka, 2015

MP Kafka

DSM-IV assi I psicopatologia in i masci cù disordine ipersessuale non parafilicu

Current Addiction Reports, 2 (2015), pp 202-206 http://doi.org/10.1007/s40429-015-0060-0

CrossRef

 

Kraus et al., 2016

SW Kraus, V. Voon, MN Potenza

Solu cumpurtamentu compulsivu si tratta com'è una addiction?

Addiction, 111 (2016), pp 2097-2106 http://doi.org/10.1111/add.13297

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

 

Laier è Brand, 2014

C. Laier, M. Brand

Evidenza empirica è considerazioni teoriche nantu à i fatturi chì cuntribuiscenu à l'addiction di cibersessu da una vista cognitivo-comportamentale

Addiction Sexual & Compulsivity, 21 (2014), pp. 305-321 http://doi.org/10.1080/10720162.2014.970722

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (11)

 

Laier et al., 2013

C. Laier, M. Pawlikowski, J. Pekal, FP Schulte, M. Brand

Addiction di cibersiti: Pruvucione sessuale persunale attentatu a pornografia è micca cuntatti cuntinuti sessuale in vita cuntendu a diffarenza

Journal of Behavioral Addictions, 2 (2013), pp 100-107 http://doi.org/10.1556/JBA.2.2013.002

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (23)

 

Laier et al., 2014

C. Laier, J. Pekal, M. Brand

L'addiction cibersessu in l'utilizatori femminili eterosessuali di pornografia in Internet pò esse spiegata da l'ipotesi di gratificazione

CyberPsychology, Behavior, and Social Networking, 17 (2014), pp. 505-511 http://doi.org/10.1089/cyber.2013.0396

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (14)

 

Laier et al., 2015

C. Laier, J. Pekal, M. Brand

L'eccitabilità sessuale è l'affrontamentu disfunzionale determinanu a dipendenza da cibersessu in i masci omosessuali

CyberPsychology, Behavior, and Social Networking, 18 (2015), pp. 575-580 http://doi.org/10.1089/cyber.2015.0152

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (1)

 

Love et al., 2015

T. Love, C. Laier, M. Brand, L. Hatch, R. Hajela

Neuroscienze di a dipendenza da pornografia in Internet: Una revisione è aghjurnazione

Scienze di u Cumportamentu, 5 (2015), pp 388-433 http://doi.org/10.3390/bs5030388

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (1)

 

Meerkerk et al., 2006

G.-J. Meerkerk, RJJM van den Eijnden, HFL Garretsen

Predizzione di l'usu compulsivu di l'Internet: Hè tuttu u sessu!

CyberPsychology & Behavior, 9 (2006), pp. 95-103 http://doi.org/10.1089/cpb.2006.9.95

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (107)

 

Petru è Valkenburg, 2014

J. Peter, Primo Valkenburg

L'esposizione à materiale Internet sessualmente esplicitu aumenta l'insatisfazione di u corpu? Un studiu longitudinale

Computers in Human Behavior, 36 (2014), pp 297-307 http://doi.org/10.1016/j.chb.2014.03.071

articulu

|

 PDF (368 K)

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (5)

 

Potenza, 2014

MN Potenza

Cumportamenti addictive senza sustanza in u cuntestu di DSM-5

Addictive Behaviors, 39 (2014), pp 1-2 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2013.09.004

articulu

|

 PDF (118 K)

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (22)

 

Reid et al., 2011

RC Reid, DS Li, ​​R. Gilliland, JA Stein, T. Fong

Affidabilità, validità è sviluppu psicometricu di l'inventariu di cunsumu di pornografia in una mostra di l'omi ipersessuali

Journal of Sex & Marital Therapy, 37 (2011), pp. 359-385 http://doi.org/10.1080/0092623X.2011.607047

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (18)

 

Rosenberg è Kraus, 2014

H. Rosenberg, SW Kraus

A relazione di "attaccamentu passione" per a pornografia cù a compulsività sessuale, a freccia d'usu, è a brama di pornografia

Addictive Behaviors, 39 (2014), pp 1012-1017 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2014.02.010

articulu

|

 PDF (243 K)

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (5)

 

Ross et al., 2012

MW Ross, S.-A. Månsson, K. Daneback

Prevalenza, gravità è correlate di l'usu problematicu di l'Internet sessuale in l'omi è e donne svedese

Archives of Sexual Behavior, 41 (2012), pp 459-466 http://doi.org/10.1007/s10508-011-9762-0

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (27)

 

Schulz et al., 2004

P. Schulz, W. Schlotz, P. Becker

Trierer Inventar zum Chronischen Stress (TICS)

Hogrefe, Göttingen (2004)

 

 

Shaughnessy et al., 2014

K. Shaughnessy, ES Byers, SL Clowater, A. Kalinowski

Autovalutazione di l'attività sessuale in linea orientata à l'arousal in campioni universitarii è comunitari

Archives of Sexual Behavior, 43 (2014), pp 1187-1197 http://doi.org/10.1007/s10508-013-0115-z

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (2)

 

Snagowski et al., 2015

J. Snagowski, E. Wegmann, J. Pekal, C. Laier, M. Brand

Associazioni implicite in l'addiction cibersessu: adattazione di una prova d'associazione implicita cù stampe pornografiche

Addictive Behaviors, 49 (2015), pp 7-12 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2015.05.009

articulu

|

 PDF (460 K)

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (7)

 

Stanley et al., 2016

N. Stanley, C. Barter, M. Wood, N. Aghtaie, C. Larkins, A. Lanau, C. Överlien

Pornografia, coercizione sessuale è abusu è sexting in e relazioni intime di i ghjovani: Un studiu europeu

Journal of Violence Interpersonale (2016) http://doi.org/10.1177/0886260516633204

 

 

Steyer et al., 1997

R. Steyer, P. Schwenkmezger, P. Notz, M. Eid

Der Mehrdimensionale Befindlichkeitsfragebogen (MDBF)

Hogrefe, Göttingen (1997)

 

 

Voon et al., 2014

V. Voon, TB Mole, P. Banca, L. Porter, L. Morris, S. Mitchell, … M. Irvine

Correlati neurali di reattività cue sessuale in individui cu e senza comportamenti sessuali compulsivi

PloS One, 9 (2014), Articulu e102419 http://doi.org/10.1371/journal.pone.0102419

CrossRef

 

Wéry è Billieux, 2015

Wéry, J. Billieux

Cibersessu problematicu: cuncepimentu, valutazione è trattamentu

Addictive Behaviors, 64 (2015), pp 238-246 http://doi.org/10.1016/j.addbeh.2015.11.007

 

 

Wéry et al., 2015

Wéry, J. Burnay, L. Karila, J. Billieux

U breve test francese di dipendenza da Internet adattatu à l'attività sessuale in linea: Validazione è ligami cù preferenze sessuale in linea è sintomi di dipendenza

Journal of Sex Research, 30 (2015), pp 1-10 http://doi.org/10.1080/00224499.2015.1051213

 

 

Young, 2008

KS Young

Addiction à u sessu in Internet: fattori di risicu, tappe di sviluppu è trattamentu

Scientist Cumportamentu Americanu, 52 (2008), pp 21-37 http://doi.org/10.1177/0002764208321339

CrossRef

|

Vede u Record in Scopus

Citazione di articuli (65)

Autore currispundente à: Psiculugia generale: Cognition, Università di Duisburg-Essen è Center for Behavioral Addiction Research (CeBAR), Forsthausweg 2, 47057 Duisburg, Germania.

© 2016 L'autori. Editore: Elsevier BV

Nota à i seguenti:
I manuscritti accettati sò Articuli in Press chì sò stati rivistati da i pari è accettati per a publicazione da u Cunsigliu Editoriale di sta publicazione. Ùn sò micca stati ancora editati è / o furmatu in u stilu di a casa di publicazione, è ùn anu ancu avè a funziunalità cumpleta di ScienceDirect, per esempiu, i fugliali supplementari pò ancu avè bisognu di aghjunghje, i ligami à i riferimenti ùn ponu micca risolve ancu ecc. cambia sempre prima di a publicazione finale.

Ancu s'è i manuscritti accettati ùn anu micca ancu tutti i dati bibliografichi dispunibuli, ponu digià esse citati utilizendu l'annu di pubblicazione in linea è u DOI, cum'è seguente: autore (s), titulu di l'articulu, Publicazione (annu), DOI. Per piacè cunsultate u stilu di riferimentu di a rivista per l'apparenza esatta di questi elementi, l'abbreviazione di i nomi di u ghjurnale è l'usu di puntuazione.

Quandu l'ultimu articulu hè attribuitu à volumi / temi di a Publicazione, l'articulu in Press a versione serà sdirmata è a versione finali quì nantu à i volumi publicati / duminii publicati di a Publicazione. A data l'articulu hè stata prima dispunibilivule in ligna serà purtata.