Addiczione pornografica: hè una entità distinta? (2017)

CASU DI RITORATU
 
Annu : 2017 |  Volume : 10 |  alba : 5 |  pagina : 461-464

 

Adnan Kadiani, Ekram Goyal, Spandana Devabhaktuni, Briganti Daniel Saldanha, Bhushan Chaudhari
Dipartimentu di Psichiatria, Dr DY Patil Medical College, Hospital and Research Center, Pune, Maharashtra, India

Data di prisentazione28-Dec-2016
Data d'Accettazione17-Feb-2017
Data di Publicazione Web14-Nov-2017

 

http://www.mjdrdypu.org/images/dpdf_b.gifhttp://www.mjdrdypu.org/images/09.gifhttp://www.mjdrdypu.org/images/pa_b.gifhttp://www.mjdrdypu.org/images/rwc_b.gifhttp://www.mjdrdypu.org/images/cmgr_b.gif

Indirizzu di currispundenza:
Briganti Daniel Saldanha
Dipartimentu di Psichiatria, Dr DY Patil Medical College, Pimpri, Pune - 411 018, Maharashtra
India

Fighjatu di supportu: Nisunu, Conflicte d'intérêt: None

 Cunsultazione

DOI: 10.4103/MJDRDYPU.MJDRDYPU_303_16

  astrattu

 

 

Trà tutti i diversi tipi di addictions cumportamentali, quellu chì hè ligatu à l'attività sessuale hè probabilmente u più difficiuli di trattà, postu chì simu riluttanti à discutiri di tematiche relative à u sessu. Da a visualizazione innocua di u cuntenutu pornograficu in l'adolescenza, un omu maritatu di 34 anni per 6 anni diventa addictu à questu. U casu mette in risaltu l'impurtanza di ricunnosce l'addiction pornografica cum'è un disordine è e difficultà scontri in a so gestione.

Segni: Terapia cognitiva cumportamentale, cumportamentu di porn-watching, addiction pornografica

Cumu per citaru stu articulu:
Kadiani A, Goyal E, Devabhaktuni S, Saldanha BD, Chaudhari B. Addiction pornografica: Hè una entità distinta? Med J DY Patil Univ 2017;10:461-4
Cità ​​cite questu URL:
Kadiani A, Goyal E, Devabhaktuni S, Saldanha BD, Chaudhari B. Addiction pornografica: Hè una entità distinta? Med J DY Patil Univ [serial online] 2017 [cited 2017 Dec 22];10: 461-4. Disponibile da: http://www.mjdrdypu.org/text.asp?2017/10/5/461/218191

  I MUVRINI

 

Top

A crescita esponenziale di l'Internet in i tempi recenti mostra l'estensione di e persone, chì vedenu a pornografia, vale à dì, ci sò più di 4.2 milioni di siti pornografichi cù 68 milioni di richieste di u mutore di ricerca pornograficu ogni ghjornu. Quasi 42.7% di i telespettatori di Internet vedenu a pornografia è 72 milioni di vede siti per adulti in u mondu per mese. Quasi u 28% di i rivenuti pornografichi di a Cina è di a Corea di u Sud ammontu à più di $ 27.40 miliardi ognuna chì hè abbastanza per alimentà u 62% di a pupulazione affamata di u mondu per tuttu l'annu.[1] Dati i fatti sopra, l'addiction à l'internet, ancu s'ellu ùn hè micca listatu in i disordini mentali in a Classificazione Internaziunale di Malattia 10 o Manuale Diagnosticu è Statisticu di Disorder Mentale-5 (DSM-5), a so presenza hè una materia di dibattitu, ancu se parechji dichjaranu di esse addicted. à a pornografia è cercà aiutu.[2] Certi circadori anu pruvatu à paragunà cù criterii per altri addictions stabiliti cum'è l'abusu di sustanzi.[3] L'addiction cumportamentale più vicinu chì puderia esse paragunatu à questu hè forse "luce" chì hè chjamatu addiction senza droga. U ragiunamentu di l'inclusione di u ghjocu cum'è un disordine addictivu inseme cù i disordini di l'usu di sustanza hè basatu annantu à l'evidenza di studii clinichi chì indicanu chì i ghjucatori sparte anormalità cerebrali è anormalità di cumportamentu cumunimenti vistu in individui cù disordini di l'usu di sustanzi.[3],[4]

U studiu di l'addictioni cumportamentali, vale à dì u ghjocu, a navigazione in Internet, i ghjoculi, i shopping, l'alimentariu, u travagliu, u sessu, etc., hà guadagnatu una popularità crescente in l'ultimi anni.[4] L'addiction sessuale hè un statu di cumpurtamentu persistente attuatu malgradu cunsiquenzi sempre più negativi per sè stessu è angustia à l'altri. L'addiction sessuale hà parechje forme diverse: masturbazione compulsiva, sessu cù prostitute, sessu anonimu cù parechje partenarii, affari multipli fora di una relazione impegnata, esibizionismu abituale, voyeurismu abituale, toccu sessuale inappropriatu, abusu sessuale ripetutu di i zitelli, è episodii di violenza. Calchì volta, l'addiction ùn pò micca implicà l'attuazione di l'attività sessuale in publicu, invece, pò implicà ore di lettura è guardà a pornografia.[5] U 20% à u 60% di i masci universitarii anu dichjaratu chì vede a pornografia problematica secondu u so duminiu di interessu. Ci sò stati uni pochi di rapporti di casi scientifichi chì documentanu a dipendenza pornografica è e so cunsequenze avverse.[2],[6] Avemu prisentatu un tali casu chì hè ghjuntu à a nostra attenzione.

  Casu Casu

 

Top

Un omu di 34 anni, maritatu dapoi 6 anni, hè ghjuntu à u dipartimentu di l'ambulatoriu cù a so moglia cù l'intenzione di risolve i prublemi maritali principarmenti riguardanti u disinteressu di u maritu in u sessu è a so relativa preoccupazione per a pornografia per l'ultimi 3 anni. U prublema attuale era risuscitatu 3 anni fà quandu a so moglia era incinta, è ùn puderanu micca indulge in u sessu più spessu chì sò stati abituati per via di e restrizioni per a gravidanza.

U maritu hà datu a storia di vede a pornografia da l'età di 16 anni. Ancu s'ellu era pocu frequente allora, avà ricorreva à fighjà più freti seguitu da a masturbazione. Hà cunfessu chì hà cuminciatu à passà più tempu à fighjà a pornografia per ottene u so livellu desideratu di piacè. À u mumentu di a rappurtazione, hà passatu 4-5 h / ghjornu o ancu più volte à vede materiale pornograficu. Fighjulava i filmi ancu dopu avè finitu di masturbarsi è hà dettu chì ottene gratificazione solu per vede quelli filmi. Se u so tempu hè statu tagliatu o hè statu interrotta da qualchissia, hà sviluppatu angustia è diventa irritable. À u travagliu, hè statu avvistatu per una conducta impropria dopu chì un virus Internet avia purtatu à un fallimentu di u sistema è hè statu tracciatu finu à i siti pornografichi chì avia visitatu. In seguitu, dopu à ùn esse più capaci di vede siti sessualmente espliciti in u locu di travagliu, u paziente hà pigliatu riviste pornografiche cun ellu è hà passatu a maiò parte di u so tempu à leghje. Queste pratiche anu diminuite significativamente a so capacità in cuncentrazione è efficienza di u travagliu. Cuminciò à passà menu tempu cù a so figliola è a so moglia è più tempu solu davanti à u so urdinatore o u telefuninu. A so moglia hà nutatu un cambiamentu in u so cumpurtamentu è passanu più tempu in Internet. Dopu avè risposte insoddisfacenti à e so dumande è u disinteressu per ella è a so figliola, l'hà affruntatu è hà avutu cunuscenza di u so prublema di visualizazione di pornografia in Internet per suddisfà a so libido. Hà accettatu ch'ellu ùn era micca capace di cuntrullà i so impulsi è u desideriu di vede materiale pornograficu ancu s'ellu amava a so moglia è sapia chì questu avia messu u so matrimoniu in ghjocu. Ellu, però, hà dettu ch'ellu ùn cercà micca aiutu prufessiunale, perchè ellu sentia ch'ellu pò rinunzià. A so moglia, però, ùn era micca cunvinta, è l'hà purtatu per cunsultà.

L'esame di u statu mentale hà revelatu un umore bassu è un affettu depressu. U so prucessu di pensamentu dimustrava a sensazione di impotenza è disperazione in quantu à a so incapacità di cuntrullà u so cumpurtamentu. In Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D) hà puntuatu 9. Ùn ci era micca illusioni o allucinazioni. U so ghjudiziu è insight eranu intactu. Avemu escluditu, u Disordine Obsessive Compulsive (OCD), a depressione è u disordine di personalità attraversu interviste seriali è separate di u paziente è a moglia. Questu hè statu fattu indipindentamente da dui psichiatri, è un diagnosticu finali di a dipendenza da Internet hè statu fattu dopu a diligenza dovuta tenendu in mente i criteri diagnosticabili applicabili à i disordini di l'usu di sustanzi. Ùn ci era micca storia di parafilia di ogni tipu. Avemu criatu un mediu terapeuticu per affruntà u so prublema è hà indirizzatu trè spazii problematici in a so vita, à dì, (a) persunale, (b) famiglia, è (c) occupational.

pirsunali

U paci hè stata scuperta per altri fattori coesistenti assuciati à u sviluppu di l'addiction. U paziente hà presumitu falsamente chì una ligera migliione hè abbastanza per dì: "Aghju u cuntrollu di i mo impulsi". A negazione di u prublema avia da esse cuntenuta. Hè statu spiegatu chì a ricuperazione cumpleta significava investigà i prublemi sottostanti chì anu purtatu à u cumpurtamentu è risolve quelli prublemi in una manera sana; altrimenti, a ricaduta era u risultatu prubabile.

Hè statu educatu nantu à cumu tali mudelli di cumportamentu puderanu esse da altri prublemi emotivi o situazioni cum'è a depressione, l'ansietà, u stress, i prublemi di relazione, i prublemi maritali è / o difficultà di carriera. Razionalizzò u so cumpurtamentu dicendu: "Ùn aghju micca dannu à nimu fighjendu u porn", "è ùn sò micca ingannà a mo moglia visitendu un travagliadore sessuale". Cù a so preoccupazione crescente per a pornografia, ùn mancava micca solu scadenze impurtanti à u travagliu, ma passava menu tempu cù a so famiglia.

U primu stadiu di a terapia era cumportamentale, cuncintratu nantu à cumpurtamenti specifichi è situazione induve u disordine di cuntrollu di l'impulsu hà causatu a maiò difficultà. A terapia di cumportamentu hà pigliatu in cunsiderà tutti i portali attraversu quale u paziente accede à u cuntenutu pornograficu cumpresi gadgets è pictoriali cum'è riviste. Hè statu ancu spiegatu chì i telefunini mobili è altri gadgets sò diventati una parte impurtante di a nostra vita è chì ùn significheghja micca chì avemu da esse addicted à elli, ma pudemu maximizà a so utilità in modu megliu. Unu di l'ugettivi iniziali di a terapia comportamentale era di cumincià à gestisce u tempu passatu nantu à u cuntenutu pornograficu è di sviluppà un prugramma di ricuperazione chjaru è strutturatu.

In questu casu, a terapia cognitiva cumportamentale (CBT) hè stata applicata per riduce i sintomi, migliurà u cuntrollu di l'impulse, sfida i distorsioni cognitive, è indirizzà i fatturi persunali è situaziunali specificamente assuciati cù l'usu compulsivu di l'Internet è per trattà i pinsamenti maladattivi spessu associati cù questu.

Terapia di riduzione di dannu è mantene u logu di visualizazione di u cuntenutu di ogni ghjornu

Un situ pornograficu particulari, una certa ora di u ghjornu o l'umore di un paziente appena prima di fighjà serve cum'è attivatori chì ponu purtà à una conducta inappropriata è abusu. Per aiutà à identificà è determinà questi triggers, hè statu dumandatu à mantene un logu di cuntenutu di ogni ghjornu per guardà quandu è cumu hà fighjatu è registrà a data è l'ora di ogni attività, l'avvenimenti antecedenti chì portanu à vede porn, è i mezi di accede à u cuntenutu. In seguitu, hè statu dumandatu à mantene a traccia di quantu durava ogni sessione, specificamente registrendu u numeru di minuti o ore per se sizzioni. Ellu hà descrittu u risultatu di ogni sessione in quantu à ciò chì l'azzioni sò stati cumpletati, ciò chì l'attività sò stati interrotti mentre guardava u porn, o i sentimenti chì hà sperimentatu dopu ogni sessione. A mantenimentu di un logu cusì detallatu hà servitu cum'è una basa per identificà e situazioni d'altu risicu chì portanu à l'usu eccessivu. Questu ci hà aiutatu à stabilisce obiettivi in ​​a pianificazione di trattamentu.

In u prossimu passu, u cliente hè cunsigliatu di sguassà i marcati o i schedarii preferiti in l'urdinatore è di scaccià i parafernalii chì hà utilizatu mentre vede o leghje u cuntenutu pornograficu.

Pochi sessioni focalizati nantu à a ristrutturazione cognitiva di u cliente. A ristrutturazione cognitiva implicava l'identificazione sistematica di i mudelli di pensamentu problematicu chì anu cuntribuitu à l'iniziu è u mantenimentu di a so visualizazione problematica di porn. Questu hà aiutatu à rivalutà a logica di u so cumpurtamentu versu a so moglia è u zitellu.

In u tempu, sfidendu stu tipu di interpretazione negativa è difettu di u so cumpurtamentu è a cooperazione attiva di a so moglia aiutau l'individuu à superà gradualmente a visualizazione compulsiva di a pornografia in Internet. U cliente hè statu incuraghjitu à dà una lista di prublemi maiò causati da l'addiction è à vene cù i grandi benefici di taglià o astensi da l'usu pornograficu. U paci hè datu 12 sessioni di CBT per un periudu di 3 mesi di 45-60 min ognunu. È per cuntene l'ansietà, l'angoscia è l'affettu ligeru di depressione, avemu principiatu nantu à una tableta sertraline d'inhibitore selectivu di reuptake di serotonina (SSRI) adattatu in a dosa di 50 mg inizialmente una volta à ghjornu è gradualmente aumentatu à 150 mg à ghjornu.

Famiglia è occupazione

Siccomu u paziente avia prublemi di relazione cù a so moglia, u cunsigliu di e coppie hè statu suggeritu invece di vultà à u cibersessu per affruntà quelli prublemi d'intimità. Inoltre, cum'è hè statu pigliatu à fighjà u porno à u travagliu, hè statu insignatu di tecniche di rilassazione musculare progressiva è di distrazione per una gestione efficace di u stress per aiutà à rilassate invece di confià in u porn. Hè statu incuraghjitu à distraisce ogni volta ch'ellu avia u desideriu di fighjà materiale pornograficu passendu per l'uffiziu o per andà à vede ciò chì u membru di a famiglia face in a stanza vicinu. Queste tecniche l'anu aiutatu à svià da l'usu problematicu è fucalizza nantu à e manere di disturbà i vechji mudelli di cumpurtamentu addictive. L'inclusione graduali di a so moglia in e sessioni, a cumunicazione efficace è a tecnica di scambiu di cumportamentu rinfurzanu a so relazione. Dopu à rivisioni ambulatorii seriali una volta chì hè statu truvatu per avè risoltu i so prublemi maritali in una grande misura, avemu affucatu di a sertraline di tableta SSRI in u tempu di 3 mesi. U pazientu hà riportatu una diminuzione significativa di a freccia di u cumpurtamentu di u porn watching è hà migliuratu a relazione intima cù a so moglia. Duranti l'ultima rivista, a moglia hà infurmatu a migliione in u cumpurtamentu di u so maritu è ​​u ligame maritali chì esistevanu trà elli in a so prima parte di a vita maritale.

  Articulu discussione

 

Top

Ci sò innumerevoli opportunità per qualcunu per spiegà u cuntenutu sessuale in Internet per l'autogratificazione di i so impulsi interni. Un studiu longitudinale di 1 annu di l'applicazioni Internet da Meerkerk Et al. hà revelatu a pornografia in Internet per avè u più altu potenziale per l'addiction.[7] DSM in u so 5th L'edizione includeva u disordine di u ghjocu cum'è un disordine di dipendenza senza sustanza. I criterii per diagnosticà a dipendenza da u ghjocu sò stati modellati nantu à e caratteristiche generali di a dipendenza da sostanze, vale à dì u cunsumu compulsivu, a retirazzione, a tolleranza, incapaci di riduce ancu dopu a disfunzione socio-occupazionale. Tuttavia, s'hè astenutu da aghjunghje disordine sessuale cumportamentale perchè ùn ci era micca abbastanza letteratura per stabilisce criteri diagnostichi per l'ipersessualità è u so sottotipu di visualizazione pornografica eccessiva.[8],[9] Un studiu di risonanza magnetica funzionale di l'omi chì cercanu trattamentu per l'usu pornograficu problematicu (PPU) Gola Et al.[10] hà trovu una attivazione aumentata di una regione di ricumpensa di u cervellu (u striatum ventrale) specificamente per i ritratti erotici cà per i guadagni monetari. Questa attivazione di u cervellu hè stata accumpagnata da una motivazione cumportamentale aumentata per vede l'imaghjini erotiche (più "vuluzione"). A reattività striata ventrale significativamente ligata à a gravità di PPU, a quantità di usu di pornografia per settimana è u numeru di masturbazioni settimanali. Questi eranu simili à l'usu di sustanza è i disordini di ghjoculi. Questi risultati suggerenu chì u PPU pò rapprisintà una dipendenza di cumportamentu chì suggerenu cusì intervenzioni in targeting addictions cumportamentali è sustanziali ponu aiutà l'omi cù PPU.[11],[12] I studii suggerenu ancu chì u cumpurtamentu di risichi di i ghjucatori anu una causa neurologica sottostante, vale à dì, a concentrazione subnormale di 3 methoxy-4 hydroxyphenylglycol (MHPG) in plasma è a concentrazione aumentata di MHPG in u fluidu cerebrospinale. Ci hè ancu evidenza per suggerisce una disfunzione regulatoria serotoninergica in i ghjucatori patologichi.[13] Dunque, l'utilità di SSRI in casi cum'è l'addiction à l'internet chì hè simile à u disordine di u ghjocu vale a pena, è avemu trovu utile in u nostru casu per rompe a so riluttanza iniziale à accettà l'aiutu prufessiunale.

A riluttanza di u paci à accettà l'aiutu prufessiunale in u principiu è a vuluntà dopu, l'intervenzione puntuale è a cooperazione di a so moglia in tuttu aiutau stu casu à migliurà i sintomi per restaurà a so vita di famiglia.

I criteri per chjamà u nostru casu cum'è una dipendenza pornografica parenu risponde à i criterii generali per l'addiction comportamentale. In questu, hà avutu tolleranza, ritirata, salienza è disgrazia socio-occupazionale ligati à u so cumpurtamentu di vede porn.

  cunchiusioni

 

Top

L'addiction pornografica hè difficiule di gestisce senza a piena cooperazione di u paziente è di quelli affettati. Cù più numeru di casi chì venenu à a luce è un travagliu ulteriore pò rinfurzà cum'è un casu per l'inclusione cum'è un disordine addictive.

Dichjarazione di cunsensu di u paziente

L'autori certificanu ch'elli anu ottenutu tutte e forme di accunsentu di u paziente apprupriate. In a forma chì u paziente (s) hà datu u so accunsentu per e so immagini è altre informazioni cliniche per esse riportate in u ghjurnale. I pazienti capiscenu chì i so nomi è iniziali ùn saranu micca publicati è i sforzi dovuti seranu fatti per ammuccià a so identità, ma l'anonimatu ùn pò esse garantitu.

Un supportu finanzamenu è patronu

Nilu.

Conflitti di interessu

Ùn ci hè micca nuvellu cunflittu d'interessu.

  Vede ancu

 

Top

1.Disponibile da: http://www.internet-filter-review.toptenreviews.com/internet-pornography-statistics.html. [Ultima accessu u 2017 di ghjennaghju di u 25].  Torna à u testu citatu. 1
    
2.Darshan MS, Sathyanarayana Rao TS, Manickam S, Tandon A, Ram D. Un rapportu di casu di dipendenza da pornografia cù u sindromu di Dhat. Indian J Psychiatry 2014;56:385-7. Disponibile da: http://www.indianjpsychiatry.org/text.asp?2014/56/4/385/146536. [Ultima citazione u 2017 di ghjennaghju di u 23].  Torna à u testu citatu. 2
    
3.Leeman RF, Potenza MN. Similitudini è differenze trà u ghjocu patologicu è i disordini di l'usu di sustanzi: Un focusu nantu à l'impulsività è a compulsività. Psicofarmacologia (Berl) 2012;219:469-90.  Torna à u testu citatu. 3
[PUBBLICATU]    
4.Alavi SS, Ferdosi M, Jannatifard F, Eslami M, Alaghemandan H, Setare M. Addiction cumportamentale versus addiction substance: Correspondance of psychiatric and psychoological views. Int J Prev Med 2012;3:290-4.  Torna à u testu citatu. 4
[PUBBLICATU]    
5.Bancroft J, Vukadinovic Z. Addiction sessuale, compulsività sessuale, impulsività sessuale, o chì? Versu un mudellu teoricu. U Journal of Sex Research 2004; 41: 225-34.  Torna à u testu citatu. 5
[PUBBLICATU]    
6.Twohig MP, Crosby JM, Cox JM. Vede a pornografia in Internet: Per quale hè problematicu, cumu è perchè? Compulsività di l'addiction sessuale 2009; 16: 253-66.  Torna à u testu citatu. 6
    
7.Meerkerk GJ, Van Den Eijnden RJ, Garretsen HF. Predizzione di l'usu compulsivu di l'Internet: tuttu hè di sessu! Cyberpsychol Behav 2006;9: 95-103.  Torna à u testu citatu. 7
    
8.Reid RC, Carpenter BN, Hook JN, Garos S, Manning JC, Gilliland R, et al. Rapportu di scuperte in una prova di campu DSM-5 per u disordine ipersessuale. J Sex Med 2012; 9: 2868-77.  Torna à u testu citatu. 8
[PUBBLICATU]    
9.Associazione Psichiatrica Americana. Manuale Diagnosticu è Statistiche di Disordini Mentali (DSM-5®). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing; 2013. p. 585-92.  Torna à u testu citatu. 9
    
10.Gola M, Wordecha M, Sescousse G, Starowicz ML, Kossowski B, Wypych M, Et al. A pornografia pò esse addictive? Un studiu fMRI di l'omi chì cercanu trattamentu per l'usu problematicu di pornografia. DOI: 10.1101/057083 http://dx.doi.org/10.1101/057083. [Ultima accessu u 2017 di ferraghju 22].  Torna à u testu citatu. 10
    
11.Brand M, Snagowski J, Laier C, Maderwald S. L'attività di striatum ventral quandu si vede l'imaghjini pornografichi preferiti hè correlata cù sintomi di dipendenza da pornografia in Internet. Neuroimage 2016;129:224-32.  Torna à u testu citatu. 11
[PUBBLICATU]    
12.Klucken T, Wehrum-Osinsky S, Schweckendiek J, Kruse O, Stark R. Altered conditioning appetitive and connectivity neural in subjects with compulsive sexual behavior. J Sex Med 2016;13:627-36.  Torna à u testu citatu. 12
[PUBBLICATU]    
13.Wilson D, da Silva Lobo DS, Tavares H, Gentil V, Vallada H. Analisi di l'associazione basata in famiglia di i geni di serotonina in u disordine patologicu di u ghjocu: Evidenza di risicu di vulnerabilità in u genu di u receptore 5HT-2A. J Mol Neurosci 2013;49:550-3.  Torna à u testu citatu. 13
[PUBBLICATU]