CASU DI RITORATU | ||
|
Adnan Kadiani, Ekram Goyal, Spandana Devabhaktuni, Briganti Daniel Saldanha, Bhushan Chaudhari
Dipartimentu di Psichiatria, Dr DY Patil Medical College, Hospital and Research Center, Pune, Maharashtra, India
Data di prisentazione | 28-Dec-2016 |
Data d'Accettazione | 17-Feb-2017 |
Data di Publicazione Web | 14-Nov-2017 |
Indirizzu di currispundenza:
Briganti Daniel Saldanha
Dipartimentu di Psichiatria, Dr DY Patil Medical College, Pimpri, Pune - 411 018, Maharashtra
India
Fighjatu di supportu: Nisunu, Conflicte d'intérêt: None
Cunsultazione |
DOI: 10.4103/MJDRDYPU.MJDRDYPU_303_16
astrattu |
|
Trà tutti i diversi tipi di addictions cumportamentali, quellu chì hè ligatu à l'attività sessuale hè probabilmente u più difficiuli di trattà, postu chì simu riluttanti à discutiri di tematiche relative à u sessu. Da a visualizazione innocua di u cuntenutu pornograficu in l'adolescenza, un omu maritatu di 34 anni per 6 anni diventa addictu à questu. U casu mette in risaltu l'impurtanza di ricunnosce l'addiction pornografica cum'è un disordine è e difficultà scontri in a so gestione.
Segni: Terapia cognitiva cumportamentale, cumportamentu di porn-watching, addiction pornografica
Cumu per citaru stu articulu: Kadiani A, Goyal E, Devabhaktuni S, Saldanha BD, Chaudhari B. Addiction pornografica: Hè una entità distinta? Med J DY Patil Univ 2017;10:461-4 |
Cità cite questu URL: Kadiani A, Goyal E, Devabhaktuni S, Saldanha BD, Chaudhari B. Addiction pornografica: Hè una entità distinta? Med J DY Patil Univ [serial online] 2017 [cited 2017 Dec 22];10: 461-4. Disponibile da: http://www.mjdrdypu.org/text.asp?2017/10/5/461/218191 |
I MUVRINI |
|
A crescita esponenziale di l'Internet in i tempi recenti mostra l'estensione di e persone, chì vedenu a pornografia, vale à dì, ci sò più di 4.2 milioni di siti pornografichi cù 68 milioni di richieste di u mutore di ricerca pornograficu ogni ghjornu. Quasi 42.7% di i telespettatori di Internet vedenu a pornografia è 72 milioni di vede siti per adulti in u mondu per mese. Quasi u 28% di i rivenuti pornografichi di a Cina è di a Corea di u Sud ammontu à più di $ 27.40 miliardi ognuna chì hè abbastanza per alimentà u 62% di a pupulazione affamata di u mondu per tuttu l'annu.[1] Dati i fatti sopra, l'addiction à l'internet, ancu s'ellu ùn hè micca listatu in i disordini mentali in a Classificazione Internaziunale di Malattia 10 o Manuale Diagnosticu è Statisticu di Disorder Mentale-5 (DSM-5), a so presenza hè una materia di dibattitu, ancu se parechji dichjaranu di esse addicted. à a pornografia è cercà aiutu.[2] Certi circadori anu pruvatu à paragunà cù criterii per altri addictions stabiliti cum'è l'abusu di sustanzi.[3] L'addiction cumportamentale più vicinu chì puderia esse paragunatu à questu hè forse "luce" chì hè chjamatu addiction senza droga. U ragiunamentu di l'inclusione di u ghjocu cum'è un disordine addictivu inseme cù i disordini di l'usu di sustanza hè basatu annantu à l'evidenza di studii clinichi chì indicanu chì i ghjucatori sparte anormalità cerebrali è anormalità di cumportamentu cumunimenti vistu in individui cù disordini di l'usu di sustanzi.[3],[4]
U studiu di l'addictioni cumportamentali, vale à dì u ghjocu, a navigazione in Internet, i ghjoculi, i shopping, l'alimentariu, u travagliu, u sessu, etc., hà guadagnatu una popularità crescente in l'ultimi anni.[4] L'addiction sessuale hè un statu di cumpurtamentu persistente attuatu malgradu cunsiquenzi sempre più negativi per sè stessu è angustia à l'altri. L'addiction sessuale hà parechje forme diverse: masturbazione compulsiva, sessu cù prostitute, sessu anonimu cù parechje partenarii, affari multipli fora di una relazione impegnata, esibizionismu abituale, voyeurismu abituale, toccu sessuale inappropriatu, abusu sessuale ripetutu di i zitelli, è episodii di violenza. Calchì volta, l'addiction ùn pò micca implicà l'attuazione di l'attività sessuale in publicu, invece, pò implicà ore di lettura è guardà a pornografia.[5] U 20% à u 60% di i masci universitarii anu dichjaratu chì vede a pornografia problematica secondu u so duminiu di interessu. Ci sò stati uni pochi di rapporti di casi scientifichi chì documentanu a dipendenza pornografica è e so cunsequenze avverse.[2],[6] Avemu prisentatu un tali casu chì hè ghjuntu à a nostra attenzione.
Casu Casu |
|
Un omu di 34 anni, maritatu dapoi 6 anni, hè ghjuntu à u dipartimentu di l'ambulatoriu cù a so moglia cù l'intenzione di risolve i prublemi maritali principarmenti riguardanti u disinteressu di u maritu in u sessu è a so relativa preoccupazione per a pornografia per l'ultimi 3 anni. U prublema attuale era risuscitatu 3 anni fà quandu a so moglia era incinta, è ùn puderanu micca indulge in u sessu più spessu chì sò stati abituati per via di e restrizioni per a gravidanza.
U maritu hà datu a storia di vede a pornografia da l'età di 16 anni. Ancu s'ellu era pocu frequente allora, avà ricorreva à fighjà più freti seguitu da a masturbazione. Hà cunfessu chì hà cuminciatu à passà più tempu à fighjà a pornografia per ottene u so livellu desideratu di piacè. À u mumentu di a rappurtazione, hà passatu 4-5 h / ghjornu o ancu più volte à vede materiale pornograficu. Fighjulava i filmi ancu dopu avè finitu di masturbarsi è hà dettu chì ottene gratificazione solu per vede quelli filmi. Se u so tempu hè statu tagliatu o hè statu interrotta da qualchissia, hà sviluppatu angustia è diventa irritable. À u travagliu, hè statu avvistatu per una conducta impropria dopu chì un virus Internet avia purtatu à un fallimentu di u sistema è hè statu tracciatu finu à i siti pornografichi chì avia visitatu. In seguitu, dopu à ùn esse più capaci di vede siti sessualmente espliciti in u locu di travagliu, u paziente hà pigliatu riviste pornografiche cun ellu è hà passatu a maiò parte di u so tempu à leghje. Queste pratiche anu diminuite significativamente a so capacità in cuncentrazione è efficienza di u travagliu. Cuminciò à passà menu tempu cù a so figliola è a so moglia è più tempu solu davanti à u so urdinatore o u telefuninu. A so moglia hà nutatu un cambiamentu in u so cumpurtamentu è passanu più tempu in Internet. Dopu avè risposte insoddisfacenti à e so dumande è u disinteressu per ella è a so figliola, l'hà affruntatu è hà avutu cunuscenza di u so prublema di visualizazione di pornografia in Internet per suddisfà a so libido. Hà accettatu ch'ellu ùn era micca capace di cuntrullà i so impulsi è u desideriu di vede materiale pornograficu ancu s'ellu amava a so moglia è sapia chì questu avia messu u so matrimoniu in ghjocu. Ellu, però, hà dettu ch'ellu ùn cercà micca aiutu prufessiunale, perchè ellu sentia ch'ellu pò rinunzià. A so moglia, però, ùn era micca cunvinta, è l'hà purtatu per cunsultà.
L'esame di u statu mentale hà revelatu un umore bassu è un affettu depressu. U so prucessu di pensamentu dimustrava a sensazione di impotenza è disperazione in quantu à a so incapacità di cuntrullà u so cumpurtamentu. In Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D) hà puntuatu 9. Ùn ci era micca illusioni o allucinazioni. U so ghjudiziu è insight eranu intactu. Avemu escluditu, u Disordine Obsessive Compulsive (OCD), a depressione è u disordine di personalità attraversu interviste seriali è separate di u paziente è a moglia. Questu hè statu fattu indipindentamente da dui psichiatri, è un diagnosticu finali di a dipendenza da Internet hè statu fattu dopu a diligenza dovuta tenendu in mente i criteri diagnosticabili applicabili à i disordini di l'usu di sustanzi. Ùn ci era micca storia di parafilia di ogni tipu. Avemu criatu un mediu terapeuticu per affruntà u so prublema è hà indirizzatu trè spazii problematici in a so vita, à dì, (a) persunale, (b) famiglia, è (c) occupational.
pirsunali
U paci hè stata scuperta per altri fattori coesistenti assuciati à u sviluppu di l'addiction. U paziente hà presumitu falsamente chì una ligera migliione hè abbastanza per dì: "Aghju u cuntrollu di i mo impulsi". A negazione di u prublema avia da esse cuntenuta. Hè statu spiegatu chì a ricuperazione cumpleta significava investigà i prublemi sottostanti chì anu purtatu à u cumpurtamentu è risolve quelli prublemi in una manera sana; altrimenti, a ricaduta era u risultatu prubabile.
Hè statu educatu nantu à cumu tali mudelli di cumportamentu puderanu esse da altri prublemi emotivi o situazioni cum'è a depressione, l'ansietà, u stress, i prublemi di relazione, i prublemi maritali è / o difficultà di carriera. Razionalizzò u so cumpurtamentu dicendu: "Ùn aghju micca dannu à nimu fighjendu u porn", "è ùn sò micca ingannà a mo moglia visitendu un travagliadore sessuale". Cù a so preoccupazione crescente per a pornografia, ùn mancava micca solu scadenze impurtanti à u travagliu, ma passava menu tempu cù a so famiglia.
U primu stadiu di a terapia era cumportamentale, cuncintratu nantu à cumpurtamenti specifichi è situazione induve u disordine di cuntrollu di l'impulsu hà causatu a maiò difficultà. A terapia di cumportamentu hà pigliatu in cunsiderà tutti i portali attraversu quale u paziente accede à u cuntenutu pornograficu cumpresi gadgets è pictoriali cum'è riviste. Hè statu ancu spiegatu chì i telefunini mobili è altri gadgets sò diventati una parte impurtante di a nostra vita è chì ùn significheghja micca chì avemu da esse addicted à elli, ma pudemu maximizà a so utilità in modu megliu. Unu di l'ugettivi iniziali di a terapia comportamentale era di cumincià à gestisce u tempu passatu nantu à u cuntenutu pornograficu è di sviluppà un prugramma di ricuperazione chjaru è strutturatu.
In questu casu, a terapia cognitiva cumportamentale (CBT) hè stata applicata per riduce i sintomi, migliurà u cuntrollu di l'impulse, sfida i distorsioni cognitive, è indirizzà i fatturi persunali è situaziunali specificamente assuciati cù l'usu compulsivu di l'Internet è per trattà i pinsamenti maladattivi spessu associati cù questu.
Terapia di riduzione di dannu è mantene u logu di visualizazione di u cuntenutu di ogni ghjornu
Un situ pornograficu particulari, una certa ora di u ghjornu o l'umore di un paziente appena prima di fighjà serve cum'è attivatori chì ponu purtà à una conducta inappropriata è abusu. Per aiutà à identificà è determinà questi triggers, hè statu dumandatu à mantene un logu di cuntenutu di ogni ghjornu per guardà quandu è cumu hà fighjatu è registrà a data è l'ora di ogni attività, l'avvenimenti antecedenti chì portanu à vede porn, è i mezi di accede à u cuntenutu. In seguitu, hè statu dumandatu à mantene a traccia di quantu durava ogni sessione, specificamente registrendu u numeru di minuti o ore per se sizzioni. Ellu hà descrittu u risultatu di ogni sessione in quantu à ciò chì l'azzioni sò stati cumpletati, ciò chì l'attività sò stati interrotti mentre guardava u porn, o i sentimenti chì hà sperimentatu dopu ogni sessione. A mantenimentu di un logu cusì detallatu hà servitu cum'è una basa per identificà e situazioni d'altu risicu chì portanu à l'usu eccessivu. Questu ci hà aiutatu à stabilisce obiettivi in a pianificazione di trattamentu.
In u prossimu passu, u cliente hè cunsigliatu di sguassà i marcati o i schedarii preferiti in l'urdinatore è di scaccià i parafernalii chì hà utilizatu mentre vede o leghje u cuntenutu pornograficu.
Pochi sessioni focalizati nantu à a ristrutturazione cognitiva di u cliente. A ristrutturazione cognitiva implicava l'identificazione sistematica di i mudelli di pensamentu problematicu chì anu cuntribuitu à l'iniziu è u mantenimentu di a so visualizazione problematica di porn. Questu hà aiutatu à rivalutà a logica di u so cumpurtamentu versu a so moglia è u zitellu.
In u tempu, sfidendu stu tipu di interpretazione negativa è difettu di u so cumpurtamentu è a cooperazione attiva di a so moglia aiutau l'individuu à superà gradualmente a visualizazione compulsiva di a pornografia in Internet. U cliente hè statu incuraghjitu à dà una lista di prublemi maiò causati da l'addiction è à vene cù i grandi benefici di taglià o astensi da l'usu pornograficu. U paci hè datu 12 sessioni di CBT per un periudu di 3 mesi di 45-60 min ognunu. È per cuntene l'ansietà, l'angoscia è l'affettu ligeru di depressione, avemu principiatu nantu à una tableta sertraline d'inhibitore selectivu di reuptake di serotonina (SSRI) adattatu in a dosa di 50 mg inizialmente una volta à ghjornu è gradualmente aumentatu à 150 mg à ghjornu.
Famiglia è occupazione
Siccomu u paziente avia prublemi di relazione cù a so moglia, u cunsigliu di e coppie hè statu suggeritu invece di vultà à u cibersessu per affruntà quelli prublemi d'intimità. Inoltre, cum'è hè statu pigliatu à fighjà u porno à u travagliu, hè statu insignatu di tecniche di rilassazione musculare progressiva è di distrazione per una gestione efficace di u stress per aiutà à rilassate invece di confià in u porn. Hè statu incuraghjitu à distraisce ogni volta ch'ellu avia u desideriu di fighjà materiale pornograficu passendu per l'uffiziu o per andà à vede ciò chì u membru di a famiglia face in a stanza vicinu. Queste tecniche l'anu aiutatu à svià da l'usu problematicu è fucalizza nantu à e manere di disturbà i vechji mudelli di cumpurtamentu addictive. L'inclusione graduali di a so moglia in e sessioni, a cumunicazione efficace è a tecnica di scambiu di cumportamentu rinfurzanu a so relazione. Dopu à rivisioni ambulatorii seriali una volta chì hè statu truvatu per avè risoltu i so prublemi maritali in una grande misura, avemu affucatu di a sertraline di tableta SSRI in u tempu di 3 mesi. U pazientu hà riportatu una diminuzione significativa di a freccia di u cumpurtamentu di u porn watching è hà migliuratu a relazione intima cù a so moglia. Duranti l'ultima rivista, a moglia hà infurmatu a migliione in u cumpurtamentu di u so maritu è u ligame maritali chì esistevanu trà elli in a so prima parte di a vita maritale.
Articulu discussione |
|
Ci sò innumerevoli opportunità per qualcunu per spiegà u cuntenutu sessuale in Internet per l'autogratificazione di i so impulsi interni. Un studiu longitudinale di 1 annu di l'applicazioni Internet da Meerkerk Et al. hà revelatu a pornografia in Internet per avè u più altu potenziale per l'addiction.[7] DSM in u so 5th L'edizione includeva u disordine di u ghjocu cum'è un disordine di dipendenza senza sustanza. I criterii per diagnosticà a dipendenza da u ghjocu sò stati modellati nantu à e caratteristiche generali di a dipendenza da sostanze, vale à dì u cunsumu compulsivu, a retirazzione, a tolleranza, incapaci di riduce ancu dopu a disfunzione socio-occupazionale. Tuttavia, s'hè astenutu da aghjunghje disordine sessuale cumportamentale perchè ùn ci era micca abbastanza letteratura per stabilisce criteri diagnostichi per l'ipersessualità è u so sottotipu di visualizazione pornografica eccessiva.[8],[9] Un studiu di risonanza magnetica funzionale di l'omi chì cercanu trattamentu per l'usu pornograficu problematicu (PPU) Gola Et al.[10] hà trovu una attivazione aumentata di una regione di ricumpensa di u cervellu (u striatum ventrale) specificamente per i ritratti erotici cà per i guadagni monetari. Questa attivazione di u cervellu hè stata accumpagnata da una motivazione cumportamentale aumentata per vede l'imaghjini erotiche (più "vuluzione"). A reattività striata ventrale significativamente ligata à a gravità di PPU, a quantità di usu di pornografia per settimana è u numeru di masturbazioni settimanali. Questi eranu simili à l'usu di sustanza è i disordini di ghjoculi. Questi risultati suggerenu chì u PPU pò rapprisintà una dipendenza di cumportamentu chì suggerenu cusì intervenzioni in targeting addictions cumportamentali è sustanziali ponu aiutà l'omi cù PPU.[11],[12] I studii suggerenu ancu chì u cumpurtamentu di risichi di i ghjucatori anu una causa neurologica sottostante, vale à dì, a concentrazione subnormale di 3 methoxy-4 hydroxyphenylglycol (MHPG) in plasma è a concentrazione aumentata di MHPG in u fluidu cerebrospinale. Ci hè ancu evidenza per suggerisce una disfunzione regulatoria serotoninergica in i ghjucatori patologichi.[13] Dunque, l'utilità di SSRI in casi cum'è l'addiction à l'internet chì hè simile à u disordine di u ghjocu vale a pena, è avemu trovu utile in u nostru casu per rompe a so riluttanza iniziale à accettà l'aiutu prufessiunale.
A riluttanza di u paci à accettà l'aiutu prufessiunale in u principiu è a vuluntà dopu, l'intervenzione puntuale è a cooperazione di a so moglia in tuttu aiutau stu casu à migliurà i sintomi per restaurà a so vita di famiglia.
I criteri per chjamà u nostru casu cum'è una dipendenza pornografica parenu risponde à i criterii generali per l'addiction comportamentale. In questu, hà avutu tolleranza, ritirata, salienza è disgrazia socio-occupazionale ligati à u so cumpurtamentu di vede porn.
cunchiusioni |
|
L'addiction pornografica hè difficiule di gestisce senza a piena cooperazione di u paziente è di quelli affettati. Cù più numeru di casi chì venenu à a luce è un travagliu ulteriore pò rinfurzà cum'è un casu per l'inclusione cum'è un disordine addictive.
Dichjarazione di cunsensu di u paziente
L'autori certificanu ch'elli anu ottenutu tutte e forme di accunsentu di u paziente apprupriate. In a forma chì u paziente (s) hà datu u so accunsentu per e so immagini è altre informazioni cliniche per esse riportate in u ghjurnale. I pazienti capiscenu chì i so nomi è iniziali ùn saranu micca publicati è i sforzi dovuti seranu fatti per ammuccià a so identità, ma l'anonimatu ùn pò esse garantitu.
Un supportu finanzamenu è patronu
Nilu.
Conflitti di interessu
Ùn ci hè micca nuvellu cunflittu d'interessu.
Vede ancu |
|
1. | Disponibile da: http://www.internet-filter-review.toptenreviews.com/internet-pornography-statistics.html. [Ultima accessu u 2017 di ghjennaghju di u 25]. |
2. | Darshan MS, Sathyanarayana Rao TS, Manickam S, Tandon A, Ram D. Un rapportu di casu di dipendenza da pornografia cù u sindromu di Dhat. Indian J Psychiatry 2014;56:385-7. Disponibile da: http://www.indianjpsychiatry.org/text.asp?2014/56/4/385/146536. [Ultima citazione u 2017 di ghjennaghju di u 23]. |
3. | Leeman RF, Potenza MN. Similitudini è differenze trà u ghjocu patologicu è i disordini di l'usu di sustanzi: Un focusu nantu à l'impulsività è a compulsività. Psicofarmacologia (Berl) 2012;219:469-90. [PUBBLICATU] |
4. | Alavi SS, Ferdosi M, Jannatifard F, Eslami M, Alaghemandan H, Setare M. Addiction cumportamentale versus addiction substance: Correspondance of psychiatric and psychoological views. Int J Prev Med 2012;3:290-4. [PUBBLICATU] |
5. | Bancroft J, Vukadinovic Z. Addiction sessuale, compulsività sessuale, impulsività sessuale, o chì? Versu un mudellu teoricu. U Journal of Sex Research 2004; 41: 225-34. [PUBBLICATU] |
6. | Twohig MP, Crosby JM, Cox JM. Vede a pornografia in Internet: Per quale hè problematicu, cumu è perchè? Compulsività di l'addiction sessuale 2009; 16: 253-66. |
7. | Meerkerk GJ, Van Den Eijnden RJ, Garretsen HF. Predizzione di l'usu compulsivu di l'Internet: tuttu hè di sessu! Cyberpsychol Behav 2006;9: 95-103. |
8. | Reid RC, Carpenter BN, Hook JN, Garos S, Manning JC, Gilliland R, et al. Rapportu di scuperte in una prova di campu DSM-5 per u disordine ipersessuale. J Sex Med 2012; 9: 2868-77. [PUBBLICATU] |
9. | Associazione Psichiatrica Americana. Manuale Diagnosticu è Statistiche di Disordini Mentali (DSM-5®). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing; 2013. p. 585-92. |
10. | Gola M, Wordecha M, Sescousse G, Starowicz ML, Kossowski B, Wypych M, Et al. A pornografia pò esse addictive? Un studiu fMRI di l'omi chì cercanu trattamentu per l'usu problematicu di pornografia. DOI: 10.1101/057083 http://dx.doi.org/10.1101/057083. [Ultima accessu u 2017 di ferraghju 22]. |
11. | Brand M, Snagowski J, Laier C, Maderwald S. L'attività di striatum ventral quandu si vede l'imaghjini pornografichi preferiti hè correlata cù sintomi di dipendenza da pornografia in Internet. Neuroimage 2016;129:224-32. [PUBBLICATU] |
12. | Klucken T, Wehrum-Osinsky S, Schweckendiek J, Kruse O, Stark R. Altered conditioning appetitive and connectivity neural in subjects with compulsive sexual behavior. J Sex Med 2016;13:627-36. [PUBBLICATU] |
13. | Wilson D, da Silva Lobo DS, Tavares H, Gentil V, Vallada H. Analisi di l'associazione basata in famiglia di i geni di serotonina in u disordine patologicu di u ghjocu: Evidenza di risicu di vulnerabilità in u genu di u receptore 5HT-2A. J Mol Neurosci 2013;49:550-3. [PUBBLICATU] |