Attività sessuale in linea problematica in l'omi: U rolu di l'autoestima, a solitudine è di l'ansietà sociale (2020)

07 Può 2020, Comportamentu Umanu è Tecnulugia Emergenti

astrattu

Diversi studi anu dimustratu chì l'usu problematicu di e attività sessuale in linea (OSAs) pò custituisce una strategia di coping disfunzionale chì riflette un utilizazione compensativa di Internet. Eppuru, alcuni fatturi di risicu specificu - largamente investigati in u campu di l'usu generale problematicu di l'Internet - sò stati finu à oghje pocu studiati in u cuntestu di OSA. Dunque, u scopu di stu studiu era di pruvà un mudellu teoricu in u quale l'autostima, a solitudine è l'ansietà sociale sò ipotizzate per predicà u tipu di OSA favuritu è ​​u so usu addictivu potenziale. À questu scopu, una indagine in linea hè stata fatta in un campione d'omi chì si sò scelti in autumàticu chì usavanu OSAs in una basa regulare (N = 209). I risultati anu dimustratu chì a baixa autoestima hè assuciata positivamente à a solitudine è à l'ansietà suciale alta, chì sò stati rivolti in modu pusitivu à l'implicazione in dui OSA specifici: l'usu di a pornografia è a ricerca di contatti sessuali in linea. Un impegnu più grande in queste attività di OSA era in relazione cù i sintomi di l'usu additivu. Queste scuperte sottolineanu l'impurtanza in l'intervenzioni psicologiche di piglià in contu l'OSA specificu praticatu per migliurà l'autostima è per riduce a solitudine è i sintomi d'ansietà sociale.


1 INTRODUCCIU

Dapoi u principiu di l'anni 2000, Internet hè diventatu un mezu essenziale in a vita persunale è prufessiunale. Una di l'attività Internet più famose hè a participazione à e varie attività sessuale in linea (OSA), per esempiu, a pornografia (video è / o ritratti), circà l'infurmazioni relative à i cumpurtamenti sessuali, ghjucà à i ghjochi video sessuali, incontri siti sessuali è sessu webcams (Ballester ‐ Arnal, Castro ‐ Calvo, Gil ‐ Llario, & Giménez ‐ García 2014; Ross, Månsson, & Daneback, 2012; Wéry & Billieux, 2016). Per a vasta maiurità di e persone, questu usu di OSA ùn hè micca problematicu. Tuttavia, per un subgruppu di individui, l'ingaghjamentu in OSA pò diventà eccessivi è assuciati à una perdita di cuntrollu è indebolimentu funzionale (Albright, 2008; Ballester ‐ Arnal et al., 2014; Grov, Gillespie, Royce, & Lever, 2011).

Hè cusì essenziale capisce perchè, per un sottogruppu di persone, l'usu di OSA diventa problematicu. Numerosi studii anu dimustratu chì l'usu problematicu di OSA pò custituisce una strategia di coping disfunzionale (Chawla & Ostafin, 2007; Ley, Prause, & Finn, 2014; Moser, 2011, 2013). In questi casi, a participazione à OSA hè prubabile di riflette una strategia di evitazione sperimentale per affrontà o dissociare da penseri intollerabili, sensazioni corporee è stati emotivi (Chawla & Ostafin, 2007). Alcuni studii anu dimostratu chì trà 85 è 100% di e persone chì segnalanu un comportamentu sessuale eccessivu presente cù almenu un disordine psichiatricu co-accadente (Kafka & Hennen, 2002; Raymond, Coleman, & Miner, 2003; Wéry, Vogelaere, et al., 2016). Inoltre, parechji studii anu suggeritu chì i motivi principali per impegnassi in OSA problematiche sò cum'è un meccanismu di fronte (cun ​​ansietà, depressione è bassa autostima), cum'è una distrazione, o cum'è un mezu di riduzione di u stress (Castro-Calvo, Giménez ‐ García, Gil ‐ Llario, & Ballester ‐ Arnal, 2018; Cooper, Galbreath & Becker,2004; Ross et al., 2012; Wéry & Billieux, 2016).

Queste scoperte sò coerenti cù Kardefelt ‐ Winther (2014a) pruposta di ancorare malattie in relazione à Internet (cum'è l'usu problematicu di OSA) in un quadru "compensatore". Sicondu sta tiuria, l'utilizazione di l'Internet pò aiutà à allevà una situazione problematica è à cumpiendu esigenze inespettate in a vita reale. Tuttavia, sta strategia pò ultimamente risultatu in parechji risultati negativi (per esempiu, prufessiunali, suciali, riguardanti a salute) è cusì costituisce un cumportamentu di cagione sbagliatu. Sicondu Kardefelt ‐ Winther (2014a), ricerche sostanziali realizate in u campu di un comportamentu eccessivu in relazione à l'Internet anu largamente focu annantu à fatturi isolati (p.e., variabili psicosociali) è per quessa ùn hà micca riesciutu à pruvà mudelli cumpleti, cumpresi effetti moderatori è mediadori. Una tale tendenza hà purtatu à una sopravalutazione di certi fatturi isolati è una sottovalutazione di altre variabili potenzalmente pertinenti. Per esempiu, in un studiu centratu nantu à ghjoculi in ligna eccessivi, Kardefelt ‐ Winther (2014b) hà dimustratu chì l'associazioni di a solitudine è di l'ansietà suciale cù i ghjoculi in ligna eccessivi diventanu micca significanti quandu u stress hè stata cuntrullata. Piglià in contu l'interazioni è / o mediazioni trà variabili pare indispensabile per migliurà a nostra capiscitura di l'usu problematicu di OSAs.

Pare dunque esse impurtante, dunque, per enfasi in fattori di risicu specifici (in particulare quelli chì sò assuciati à a disregulazione emotiva è à i cumportamenti di ripruduzzione inadaptativa) chì puderanu esse implicati in u sviluppu di l'usu problematicu di OSA. In particulare, u rolu di l'autoestima, di solitudine è d'ansietà sociale - chì sò cunnisciuti per interagiscenu cun l'altri (vede quì sottu) è chì hè statu studiatu largamente in u cuntestu d'usu Internet (spicificu) problematicu di l'Internet - hè fin'à oghje. studiatu in u campu di l'usu di l'OSA (o hè statu studiatu in modu isolatu, cum'è suggeritu in una critica fatta da Kardefelt ‐ Winther (2014a, 2014b)).

Parechji studii anu, tuttavia, investigatu i trè fattori sopra menzionati in u cuntestu di comportamenti in linea problematichi. Questi studii precedenti anu mostratu chì una bassa autostima (Aydin & San, 2011; Bozoglan, Demirer, & Sahin, 2013; Kim & Davis, 2009), un altu livellu di solitudine (Bozoglan et al., 2013; Kim, LaRose, & Peng, 2009; Morahan ‐ Martin & Schumacher, 2003; Odaci & Kalkan,2010), è l'ansietà suciale (Caplan, 2007; Kim & Davis, 2009) sò pusitivi in ​​relazione cù l'usu di Internet generale problematicu è eccessivu (sti studii ùn sò micca stati cuncentrati in attività specifiche in linea). Questi risultati suggerenu chì per individui caratterizati da a solitudine, l'ansietà sociale è a mala autoestima, si sviluppa progressivamente una preferenza per l'interazione in linea, sustinuta da credenze chì l'Internet hè un postu più sicuro è rinforzante ch'è u mondu offline, chì pò esse risultatu. in participazione eccessiva è incontrolata (Caplan, 2007; Kim et al., 2009; Morahan ‐ Martin & Schumacher, 2003; Tangney, Baumeister, & Boone, 2004). Caplan (2007) si cuncintrau nantu à u rolu di a solitudine è di l'ansietà suciale in a preferenza per l'interazione suciale in linea (piuttostu cà da a faccia) è dimustrò chì sta preferenza hè spiegata per l'ansietà sociale, ma micca per a solitudine.

In u cuntestu di l'OSA, uni pochi di studii anu analizatu i ligami trà a solitudine è l'usu di a pornografia. Per esempiu, Yoder, Virden, è Amin (2005) hà truvatu chì più u tempu dedicatu à cunsumà pornografia, u più grande hè u sensu di a solitudine. Altri autori anu dimustratu ancu chì l'utenti di pornografia prublema sò più soli ca l'utilizatori di recreazione (Bőthe et al., 2018; Butler, Pereyra, Draper, Leonhardt, & Skinner, 2018). Efrati è Gola (2018) anu truvatu chì l'adulescenti chì anu mostratu un cumpurtamentu sessuale compulsivu anu ancu livelli più elevati di solitudine è più attività sessuale in linea ligata à u sessu. Un studiu recente hà ancu dimustratu chì un sentimentu di solitudine hè assuciatu à a frequenza di utilizà materiale Internet Internet esplicitu trà l'omi (Weber et al., 2018). Alcuni studii anu segnalatu un ligame trà l'usu di a pornografia è a bassa autostima, è pochi suggerenu chì l'usu problematicu di a pornografia sia pusitivamente correlatu cù livelli inferiori di autostima generale (Barrada, Ruiz-Gomez, Correa, & Castro, 2019; Brown, Durtschi, Carroll, & Willoughby, 2017; Kor et al. 2014) è autostima sessuale (Noor, Rosser, & Erickson, 2014). In modu analogu, Borgogna, McDermott, Berry, è Browning (2020) hà dimustratu chì l'omi cun autoreestima bassa sò stati attirati in particulare à a pornografia (cum'è un modu di cunfurmà è esaminendu norme di rolu masculinu) è avè una visualizazione di pornografia più problematica. Finalmente, anche se parechji studii anu riportatu un altu tasso di ansietà suciale in persone cun comportamenti ipersexuale (in particulare in linea; Raymond et al., 2003; Wéry, Vogelaere, et al., 2016), pochi studi sò stati fattu specificamente in relazione cù OSAs. Tuttavia, certi studii anu dimustratu a presenza di sintomi d'ansietà suciale in utilizatori problematiche di pornografia (Kor et al., 2014; Kraus, Potenza, Martino, & Grant, 2015). Inoltre, parechji studii anu investigatu u rolu di l'ansietà sociale in una populazione specifica: delinquenti di pornografia infantile in Internet. Questi studii anu segnalatu chì l'ansietà sociale hè più alta in i trasgressori in ligna chè in altri trasgressori sessuali (Armstrong & Mellor, 2016; Bates & Metcalf, 2007; Middleton, Elliott, Mandeville ‐ Norden, & Fagiu, 2006), indicendu chì l'ansietà sociale pò ghjucà un rolu primu in l'offesa in linea (per esempio, Internet furnisce un modu per esplorà a sessualità per quelli chì anu difficoltà cù l'interazioni interpersonali; Quayle & Taylor, 2003).

Una limitazione impurtante di studi esistenti, però, hè chì centranu quasi solu in pornografia in ligna, mentre chì una larga varietà di OSA esistenu (cum'è webcams sessu, ghjochi di sessu 3D, ricerche di cuntattu sessuale in linea / offline, o ricerca di informazioni sessuale) per quale questi trè fatturi psicologichi ùn puderanu micca esse implicati di listessa manera. Per esempiu, si pò suppone chì un individuu cun alta ansietà suciale pò esse più piacevule à a ricerca di partenarii sessuale in linea (per esempiu, aduprendu applicazioni specifiche). Eppuru, hè improbabile chì tutti i tipi di OSA possu u potenziale di diventà copi malattivi, chì hè tipicamente u casu di una attività cum'è a ricerca di l'informazione sessuale. Dunque, hè impurtante di piglià in contu l'eterogeneità di OSA quandu si tratta di cunsiderà i fatturi psicologichi sottumessi à l'usu problematicu.

Un'altra limitazione impurtante di i studii esistenti hè chì ùn tenenu micca contu di l'interrelazioni cumplesse trà a solitudine, l'ansietà sociale è l'autoestima. Prima, alcuni autori anu trovu chì e persone cun bassa autostima anu poca fiducia è ùn si sentenu micca comodi in l'interazioni sociali, chì hè assuciata (è probabilmente prumove) a solitudine (Çivitci & Çivitci, 2009; Creemers, Scholte, Engels, Prinstein, & Wiers, 2012; Kong è tù, 2013; Olmstead, Guy, O'Malley, & Bentler, 1991; Vanhalst, Goossens, Luyckx, Scholte, & Engels, 2013). Dopu, studii precedenti anu mostratu chì a bassa autostima costituisce un fattore di risicu per l'ansietà sociale (de Jong, Sportel, De Hullu, & Nauta, 2012; Kim & Davis, 2009; Obeid, Buchholz, Boerner, Henderson, & Norris, 2013). Terzu, certi studii anu enfatizatu un ligame trà l'ansietà sociale è a solitudine (Anderson & Harvey, 1988; Johnson, LaVoie, Spenceri, & Mahoney ‐ Wernli, 2001; Lim, Rodebaugh, Zyphur, & Gleeson, 2016). Infine, altri studii suggerenu chì (1) autoestima è solitudine predichendu significativamente l'ansietà sociale (Subasi, 2007), (2) autostima (ma micca ansia sociale) predice a solitudine (Panayiotou, Panteli, & Theodorou, 2016), è (3) a relazione trà autostima è solitudine hè mediata da l'ansietà sociale (Ma, Liang, Zeng, Jiang, & Liu, 2014). Cusì, ancu se ste variabile pare chì sò assuciatu perfettamente è prisentate cù interrelazioni cumplesse, ùn anu mai stati oggi cunisciuti in u cuntestu di l'usu problematicu di OSA.

U studiu attuale hà dunque fattu scopu di cumpensà una lacuna in a letteratura, pruvandu un mudellu (vede a Figura 1) chì leia a bassa autoestima, l'ansietà suciale è a solitudine à e preferenze OSA (vale à dì, u tipu di OSA realizatu) è, infine, à i sintomi d'usu additivu. Avemu ipotesi chì (1) l'autoestima bassa hè assuciata positivamente à l'ansietà sociale è a solitudine, (2) l'ansietà sociale hè pusitiva in relazione cù a solitudine (mediate u rolu di l'ansietà sociale in a relazione trà a bassa autoestima è a solitudine), è (3) sti variàbili sò assuciati positivamente cù e preferenze OSA è u so usu problematicu.

Paràmetri standardizati per u mudellu. *p <.05. **p <.01. ***p <.001

2 METODU

2.1 Participanti è prucedura

I partecipanti eranu maschili reclutati per mezu di annunzii mandati in un serviziu di messageria universitaria, rete suciale è fori ligati à a sessualità. U studiu era limitatu à i participanti maschili, secondu chì l'omi sò stati trovati da 3 à 5 volte più spessu impegnati in l'usu problematicu di l'OSA cà e donne sò (Ballester-Arnal et al., 2014; Ballester ‐ Arnal, Castro ‐ Calvo, Gil ‐ Llario, & Gil ‐ Julia, 2017; Ross et al., 2012; Wéry & Billieux, 2017). L'indagine era accessibile in linea per via di u situ Web Qualtrics. Tutti i participanti anu ricivutu infurmazioni nantu à u studiu è anu datu u so accunsentu in linea prima di inizià l'indagine. L'anonimatu di i participanti hè statu guarantitu (ùn hè statu recullatu alcun datu persunale o indirizzu di u Protocolu Internet). Nisuna compensazione hè stata data per participà à u studiu. U protocolu di studiu hè statu appruvatu da u cumitatu eticu di l'Istitutu di Ricerca in Scienze Psicologiche (Université Catholique de Louvain).

I criteri di inclusione eranu male, più di 18 anni, è un parlante francese nativu o fluente, in quantu à avè usatu l'OSA almenu una volta durante l'ultimi 6 mesi. U studiu hà investigatu e caratteristiche sociodemografichi, l'abitudini di cunsumu di OSAs, sintomi d'usu problematicu di OSAs, solitudine, autoestima è ansietà suciale (vede sezione Misure).

In totale, 209 participanti anu cumpritatu tutte e misure utilizate in u studiu attuale. L'età di a mostra finale variava da 18 à 70 anni (M = 30.18, SD = 10.65; 77% 18-35 anni). I participanti anu dichjaratu se avianu prevalentemente un diploma universitaria (55.5%), sia se eranu in una relazione (48.3%) è eranu eterosessuali (73.7%; vede Tabella 1).

TABLE 1. Caratteristiche di campione (N = 209)
CarattirìstichiM (SD) o%
Age30.18 (10.6)
Education
Nisun diploma1.9
Scola primaria0
Liceu24.9
College17.7
University55.5
Relationship
Solu (senza cumpagnu sessuale occasionale)27.8
Solu (cù cumpagnu sessuale occasionale [s])22.5
In una relazione chì vive separatamente31.6
In una relazione chì vivenu inseme16.7
Altri1.4
Situazione orientali
Straight73.7
Omosessuali10.5
bisex12
Ùn sapè3.8

2.2 Measures

I questionari inclusi in l'indagine in linea sò stati selezziunati per priorità strumenti chì anu stati validati è per chì e versioni publicate esistenu in francese.

Infurmazione sociodemografica hè stata valutata in quantu à l'età, u gradu di educazione, u statutu di relazione, è l'orientazione sessuale.

Implicazione in ogni tipu di OSA durante l'ultimi 6 mesi. Deci articuli sò stati aduprati per valutà a frequenza di l'usu OSA (per esempiu, pornografia, webcam sessuale, ghjocu sessuale 3D) nantu à una scala Likert in 6 punti chì và da "mai" à "parechje volte à ghjornu". Questi articuli sò stati aduprati in studii precedenti (Wéry & Billieux, 2016; Wéry, Burnay, Karila è Billieux, 2016).

Prova di Addiczione Internet corta adattata à attività sessuale in linea (s-IAT-sex; Wéry, Burnay, et al., 2016). Questa scala misura l'usu problematicu di OSA. U s-IAT-sex hè una scala d'elementi 12 chì valuta un mudellu d'usu dipendente, cù sei elementi chì valutanu a perdita di cuntrollu è a gestione di u tempu è l'altri sei elementi chì misuranu a brama è i prublemi suciali. Tutti l'articuli sò marcati nantu à una scala Likert à 5 punti chì và da "mai" à "sempre". Puntu più alti indicanu livelli più alti di usu problematicu. L'affidabilità interna (alfa di Cronbach) di u s-IAT-sex in u campione attuale era 0.85 (95% CI = 0.82-0.88).

Scala di Ansietà Soziale di Liebowitz (LSAS; Heeren et al., 2012). Questa scala valuta a paura è l'evità in situazioni suciali è di prestazione. U LSAS hè una scala d'articulu 24 puntuata nantu à una scala Likert in 4 punti chì varieghja da "nimu" à "severu" per l'intensità di a paura, è da "mai" à "generalmente" per evità e situazioni. Puntu più alti indicanu livelli più alti di paura è evità. L'affidabilità interna (alfa di Cronbach) di u LSAS in u campione attuale era 0.96 (95% CI = 0.95-0.97).

Scala di Self-Esteem di Rosenberg (RSE; Vallières & Vallerand, 1990). Questa scala di 10 elementi valuta l'autoestima nantu à una scala Likert in 4 punti da "fermamente in disaccordu" à "fermamente d'accordu". Puntu più alti indicanu una autostima più alta. Avemu decisu di riversà l'articuli per a fine di a chiarezza di u mudellu. Cusì, punteggi più alti indicanu livelli inferiori di autostima. L'affidabilità interna (alfa di Cronbach) di u RSE in u campione attuale era 0.89 (95% CI = 0.87-0.91).

Scala di Solitudine di UCLA (De Grâce, Joshi, & Pelletier, 1993). Questa scala di 20 elementi misura i sentimenti di solitudine è di isolamentu suciale. Tutti l'articuli sò marcati nantu à una scala Likert à 4 punti chì varieghja da "mai" à "spessu". Puntu più alti indicanu un livellu più altu di solitudine sperimentata in a vita. L'affidabilità interna (alfa di Cronbach) di u Scala di Solitudine di UCLA in a mostra attuale hè stata di 0.91 (95% CI = 0.89–0.93).

2.3 Strategia analitica di dati

U R (R Core Team, 2013) Pacchettu Lavaan (Rosseel, 2012) hè stata utilizata per calculà u mudellu è a paràmetra di stima. U mudellu strutturali finali hè statu determinatu via un approcciu stepical. À u primu passu, l'associazioni dirette di ogni OSA è l'usu problematicu di l'OSA sò stati cunsiderati per determinà quali attività eranu ligate à l'usu problematicu di OSA è dunque custituìanu candidati per l'analisi di rigressioni multiple sussegwenti per pruvà u mudellu postulatu. U mudellu di associazioni specificatu da u mudellu prupostu (Figura 1) hè statu analizatu per mezu di l'analisi di u percorsu aduprendu un puntuu unicu osservatu per ogni variabile esaminata in u mudellu. I parametri standardizati sò stati stimati aduprendu u metudu di massima probabilità (Satorra & Bentler, 1988). Per evaluà a bonità generale di u mudellu, avemu cunsideratu u R2 di ogni variabile endogena è u coeficientu tutale di determinazione (TCD; Bollen, 1989; Joreskog & Sorbom, 1996). U TCD indica l'effettu generale di e variabili indipendenti nantu à e variabili dipendenti, cun un TCD più altu chì indica più varianza spiegata da u mudellu prupostu (per l'usu previ di u TCD, vede Canale et al., 2016, 2019).

3 RISULTATI

3.1 Analisi descrittivi preliminari

Rapportatu in Tabella 2 sò i media score, SDs, skewness, e kurtosis di u sessu di I-IAT (valutazione di sintomi d'usu problematicu di OSAs), LSAS (valutazione di paura è evità in situazioni soziale è di performance), RSE (valutazione di l'autoestima), è UCLA Solitude Scala (valutendu u sensu di a solitudine è di l'isulamentu suciale).

TABLE 2. Mediu è intervallu per e scali utilizati in l'indagine in linea (N = 209)
QuestionnaireM (SD; intervallu)ScialitàKurtosis
s ‐ IAT ‐ sessu2.02 (0.70; 1-5)0.900.45
LSAS1.89 (0.54; 1-4)0.730.12
RSE1.91 (0.63; 1-4)0.67-0.18
Scala di solitudine di l'UCLA2.09 (0.58; 1-4)0.76-0.11
  • Abreviazioni: LSAS, Liebowitz Scala d'ansietà suciale; RSE, Rosenberg Scala Self-Esteem; s ‐ IAT ‐ sessu, Test di Dipendenza Internet cortu adattatu à attività sessuale in linea.

I participanti cumpiendu articuli rilativi à u tippu di OSA utilizati (vede Figura 2). I tassi di prevalenza sò stati determinati nantu à a basa di l'OSA in quale u participante era statu implicatu almenu una volta durante i 6 mesi precedenti. U OSA più omnipresente era "guardà a pornografia" (96.7%) seguita da "ricerca di cunsiglii sessuali in linea" (59.3%) è di "ricerca di informazioni sessuale" (56.5%).

U percentuariu di l'OSA usanu durante l'ultimi 6 mesi (N = 206)

3.2 Passu 1: OSAs Assuciati cù usu problematicu di OSA

Nisun prublema di multicolinearità hè stata rilevata in l'analisi di regressione multivariata. Tutte e variabili indipendenti anu avutu valori di tolleranza di almenu 0.54 è fattore di inflazione di varianza (VIF) valori sottu 2.27. Valori di tolleranza di più di 0.02 è sottu 2.5 per i VIF sò generalmente cunsiderati punti di cutoff affidabili per l'assenza di multicolinearità (Craney & Surles, 2002). Avemu basatu ancu nantu à a distanza di Cook per valutà l'influenza di l'osservazioni individuali nantu à u mudellu di regressione per l'usu problematicu di OSA. A distanza di Cook era menu di 1 (Cook & Weisberg, 1982), dunque nessunu di i participanti hà soddisfattu i criteri per i valori outlier valutati da a distanza di Cook. I risultati mostranu chì l'usu più altu di pornografia (beta = 0.21, p = .002) è a ricerca più frequente di relazioni sessuale in linea (beta = 0.24, p = .01) eranu assuciati pusitivamente cù a gravità di OSA. Dati questi risultati, a pornografia è a ricerca di relazioni sessuale in linea sò stati mantinuti cum'è candidati per esse implementati in u mudellu computatu.

3.3 Passu 2: Prova u mudellu ipotesi

Tutte e correlazioni bivariate trà e variàbili di mudellu sò stati in a direzzione prevista (vede Table S1). I risultati ottenuti da l'analisi di percorsu anu cunvalidatu u mudellu ipotesi. L'autoestima bassa hè stata assuciata cù livelli più elevati di solitudine è ansietà suciale più altu. Un più altu livellu d'ansietà suciale era assuciatu à più alti livelli di solitudine, chì à u turnu era cunnessu à più impegnu in i dui OSA cunsiderati (pornografia è ricerca di relazioni sessuale in linea). Un livellu più altu di questi OSA hè stata assuciata cù l'usu OSA problematicu, chì à u turnu era ancu ligatu cù l'autostima più bassa. A correlazione multiple quadrata indicò chì u mudellu cuntene una parte impurtante di a variazione in variabili di studiu, vale à dì, 18% di a variazione in ansietà suciale, 45% in solitudine, 3% in pornografia, 4% in ricerca di relazioni sessuali in linea. , è 24% in usu prublema di OSA. A varianza totale di quantità spiegata da u mudellu (TCD = 0.36) hà indicatu una bona adatta à i dati osservati. In termini di dimensione di l'effettu, TCD = 0.36 currisponde à una correlazione di r = .60. Sicondu Cohen's (1988) criteri tradiziunali, questu hè un tamantu di effettu assai grande. In più di l'effetti diretti mostrati in Figura 2L'autoreestima hà avutu ancu una relazione indiretta cù a solitudine per via di u so effettuutu nantu à l'ansietà sociale (beta = 0.19, p <.001). Una seconda versione di u mudellu hè stata valutata per cunsiderà u statutu di a relazione (vede Figura S1). In questu mudellu, l'unicu effettu di a relazione nantu à u statu circhendu relazioni sessuale in linea hè stata cunsiderata, perchè ci era una differenza in termini di circhendu relazioni sessuale in linea trà gruppi (unicu vs in una relazione; vede Table S1).

4 DISCUSSIONE

Un capiscenu megliu di i fatturi psicologichi implicati in u sviluppu è u mantenimentu di l'usu problematicu di l'OSA hè necessariu, datu l'ubiquità di l'usu di l'OSA in a populazione generale. Malgradu i sforzi fatti in questa direzzione è i numerosi studi realizati in l'ultimi anni, a letteratura esistente in stu campu hà prisentatu limitazioni impurtanti. In cunsegna, u scopu di stu studiu attuale era di testà un mudellu chì cunghjerava l'autostima, l'ansietà suciale, è a solitudine à u tipu d'OSA realizati è à i sintomi di l'usu problematicu di OSA.

In u sustegnu di i nostri ipotesi, i risultati presenti anu datu evidenza per un mudellu meditariu in quale a bassa autoestima hè assuciata cù a solitudine è l'ansia sociale alta, è in u quale a relazione trà l'autoestima è a solitudine era mediata da l'ansietà sociale. Questi fatturi sò in turnu assuciati à l'usu di pornografia è a ricerca di cuntatti sessuali in linea, è ancu di sintomi d'usu problematicu. Questi risultati sò cunzistenti cun quelli di studi precedenti chì anu dimustratu chì a basse autoestima hè assuciata cù a solitudine (Panayiotou et al., 2016) è cun più grande ansietà suciale (di Jong, 2002; Obeid et al., 2013), chì a relazione trà l'autoestima è a solitudine hè mediata da l'ansietà sociale (Ma et al., 2014), è chì l'usu problematicu di a pornografia hè assuciatu à a bassa autoestima (Barrada et al., 2019; Brown et al. 2017; Kor et al. 2014), solitudine (Bőthe et al., 2018; Butler et al., 2018; Yoder et al., 2005), è sintomi d'ansietà suciale (Kor et al., 2014; Kraus et al. 2015). Finu a data, sti fattori sò stati studiati principarmenti di manera separata è raramente in u cuntestu di l'OSA. I risultati di u studiu attuale dunque furniscenu un megliu cunniscenza di e relazioni cumplesse trà ste variabili. I nostri risultati, puru siddu in sezione trasversale, sò cumpatibili cù a vista chì una autoestima più bassa pò esse un fattore di risicu per l'ansietà sociale più solita è a solitudine. In circustanze tali, è in cunfurmità cù l'usu compensativu di u mudellu Internet (Kardefelt ‐ Winther, 2014a), l'individui sò sottumessi à affissà una preferenza per a sessualità in linea è sperimentate l'usu additivu.

Inoltre, trà l'OSA valutati in u studiu prisenti, solu duie parianu esse ligati à l'usu problematicu: fighjulà a pornografia è a ricerca di relazioni sessuale in linea. Questi risultati sò in cunfurmità cù quelli di studi previ chì dimustranu chì a pornografia hè l'OSA più prublema di l'omi in omi (Ross et al., 2012; Wéry & Billieux, 2016). Inoltre, parechji studii precedenti anu enfatizatu chì u cuntattu sessuale in linea cù altri utilizatori hè ancu una attività frequente in i masci è chì questu OSA hà u potenziale di diventà problematicu è di generà cunsequenze negative tangibili (Daneback, Cooper, & Månsson, 2005; Döring, Daneback, Shaughnessy, Grov, & Byers,2017; Goodson, McCormick è Evans, 2001; Wéry & Billieux, 2016). In più, i risultati attuali suggerenu ancu chì u statu di relazione ghjucà un rolu in u tipu d'usu OSA. L'statu di relazione ùn hè stata trovata per affettà l'usu di pornografia, ma pare chì hà impattu a ricerca di relazioni sessuale in linea, chì hè coerente cù i risultati ottenuti in un studiu precedente da Ballester ‐ Arnal et al. (2014). Stu risultatu hè prubabile per u fattu chì certi OSA - tipicamenti in cerca di partenarii sessuali in linea - sò visti cum'è una prova di infidelità è cusì menu praticata da e persone chì si trovanu in una relazione romantica (Ballester-Arnal et al., 2014; Whitty, 2003). I nostri risultati suggerenu chì l'usu di Internet per scopi sessuale hè multi-determinatu è chì hè indispensabile chì ulteriori ricerche sistematicamente tenenu in contu sistematicamente l'attività sessuale specifica praticata in ligna (per argumenti simili, vedi ancu Barrada et al., 2019; Shaughnessy, Fudge, & Byers, 2017). I risultati prisenti anu ancu evidenziatu l'impurtanza di realizà una ricerca nantu à diverse OSA oltre u semplice cunsiderazione di pornografia in ligna, cum'è spessu in stu campu di ricerca.

Notevolmente, e duie attività ritenute in u nostru mudellu (guardà a pornografia è a ricerca di relazioni sessuali in linea) supportanu ancu a visione chì e caratteristiche strutturali di OSA sò impurtanti per spiegà u so usu problematicu potenziale. In effetti, l'anonimatu offertu da Internet ne face un locu privilegiatu per esplorà a sessualità fora di u ghjudiziu suciale (Cooper, Scherer, Boies, & Gordon, 1999). A listessa linea, i nostri risultati puderanu esse spiegati da u fenomenu di disinhibizione online, vale à dì a diminuzione di e preoccupazioni per a presentazione di sè stessu è di u ghjudiziu di l'altri (Suler, 2004). In generale, a distanza fisica è l'anonimatu offriti da l'Internet generanu un sensu di sicurità chì aumenta u cunfortu durante i relazioni virtuali cù i potenziali partenarii (Daneback, 2006). In verità, parechji studi anu dichjaratu chì l'individui cun queste caratteristiche tendenu à preferisce in linea sopra l'interazioni suciale offline (Caplan, 2007; Lee & Cheung, 2014; Steinfield, Ellisonthose, & Lampe, 2008; Valkenburg è Petru, 2007). Questi risultati previ sò cunfurmate cù l'ipotesi di compensazione suciale (Kardefelt ‐ Winther, 2014a), chì suggerisce chì e persone cun capacità suciale povere sò particularmente propensi à sviluppà una preferenza per l'interazzioni in linea; u studiu attuale suggerisce chì questu puderia ancu validu in materie di sessualità. Hè dunque pussibule di speculà chì in e tappe iniziali, l'usu di l'OSA aumenterà in modu efficace a autoestima è mitigarà l'ansietà è a solitudine sociale. Un tali effettu hè, per esempiu, suggeritu da Shaw è Gant (2002), chì hà truvatu chì l'impegnu in u chat in linea porta à una diminuzione di a solitudine è di i sintomi depressivi è à un aumentu di l'autoestima è di u sustegnu suciale. Tuttavia, cù u tempu è u putenziale mantenimentu di u cumpurtamentu, hè pussibule d'aspittà chì l'usu di l'OSA pò diventà indispensabile è causà cunsequenze negative (Caplan, 2007), dendu una autoestima compromessa è un più isolamentu è ansietà suciale. In modu cruciale, continuà à utilizà Internet per u cumpurtamentu sessuale implica una evità di situazioni reali di accoppiamento, chì probabilmente rinforza ancu u fenomenu di evità sessuale.

U studiu attuale presenta alcune limitazioni. Prima, u campione era relativamente chjucu è autoregettatu, è a so cumpusizioni è a ripresentazione limitanu a generalizazione di i risultati. Tuttavia, a dimensione di mostra (N = 209) pò esse cunsideratu adeguatu per l'analisi di percorsu aduprate quì, assicurendu una putenza statistica soddisfacente (Bentler & Chou, 1987; Kline, 2005; Quintana & Maxwell, 1999). Dopu, ùn avemu micca inclusu misure di comportamenti sessuali offline, chì implica chì l'interpretazione di i nostri risultati basata nantu à l'ipotesi di disinibizione in linea rimane speculativa. Terzu, u presente studiu hè statu cunduttu solu in masci, mentre a realizazione di studii futuri chì participanu ancu à e donne hè necessaria. In effetti, studii precedenti anu enfatizatu a differenza di genere in OSA preferenze d'usu (per esempiu, e donne tendenu à preferisce OSA interattivi cum'è chat sessuale mentre chì l'omi tendenu à preferisce OSA cumpresu cuntenutu visuale cum'è pornografia, vede Green, Carnes, Carnes, & Weinman, 2012; Cooper et al., 2003; Schneider, 2000). Studii futuri chì implicanu entrambi i sessi sò dunque richiesti per allargà i risultati attuali. Quartu, puderia esse chì alcune spiegazioni alternative micca trattate in u documentu attuale spieghenu i mudelli di associazione truvati. Per esempiu, a teoria di l'incongruenza morale (Grubbs & Perry, 2019) mette chì certi utilizatori pensanu chì l'OSA sò sbagliati (p.e., à un livellu religioso o morale), ma li realizanu in ogni modu, chì in definitiva promuvenu i sintomi emotivi è diminuite l'autoestima. Studi futuri avianu dunque esse realizati per pruvà questi qafas teorichi alternattivi. U quintu, u nostru studiu hè stata basatu nantu à e misure autorealizate è pò esse limitatu da risponde è bias. Infine, u studiu hà adupratu un disignu transversale chì ùn ci hà micca permessu di pruvà u mudellu in tempu. Queste ultimu puntu hè di impurtanza perchè averia statu ancu assai cuncepitu di pruvà l'ipotesi chì l'usu eccessivu di l'OSS predice a solitudine è a bassa autoestima. E studii longitudinali sò dunque obligati à cunfirmà l'ipote sviluppate in a nostra discussione è à accertà u rolu di i fatturi di studiu in u sviluppu è u mantenimentu di l'usu problematicu di OSA.

Malgradu i so limitazioni, stu studiu cuntribuisce à a cunniscenza di e relazioni trà l'autostima, a solitudine è l'ansietà suciale in usu problematicu di l'OSA in l'omi. In quantu à questi risultati, l'autostima mejorata è i sintomi ridotti di a solitudine è l'ansietà sociale costituiscenu un scopu sanu per l'intervenzioni psicologiche in e persone chì stanu affrontendu un usu disfunzionale è impauritu di pornografia o ricerche di contatti sessuali in linea.