L'usu problematicu autopercepitu di a pornografia in linea hè ligata à livelli clinicamente rilevanti di distress psicologicu è sintomi psicopatologichi (2022)

 

Archives of Sexual Behavior (ligame per studià)

astrattu

A pornografia in linea hè una applicazione Internet diffusa. Cum'è cù altre applicazioni Internet, in certi casi u so usu pò diventà problematicu. I primi indicazioni indicanu un ligame trà l'usu problematicu di a pornografia in linea è l'angoscia psicologica è l'incapacità funzionale generale. Tuttavia, finu à a data, ùn ci sò micca criteri standardizati per valutà l'usu problematicu di a pornografia in linea. In questu studiu, avemu usatu u Questionnaire di Disorder Pornography Online (OPDQ) - un strumentu chì hà adattatu i criteri ufficiali per u Disordine di Gaming Internet à a pornografia in linea - per misurà l'usu problematicu è investigatu in quale misura i cunsumatori cun un usu problematicu autopercivutu di a pornografia in linea. differenu da l'utilizatori casuali in quantu à a so distress psicologicu. Un campionu in linea di visitatori adulti tedeschi à un popular situ di incontri casuale hà cumpletu l'OPDQ, u Brief Symptom Inventory (BSI), è furnisce infurmazioni nantu à u so usu di pornografia in linea (n = 1539; 72.6% masculi; 31.43 ± 11.96 anni). T-scores per u BSI sò stati calculati è indipendenti t-I testi sò stati realizati per paragunà l'utilizatori casuali cù i cunsumatori cù un usu problematicu autopercepitu di a pornografia in linea. Di l'utilizatori, 5.9% cumpiendu i criterii per l'usu problematicu. Stu gruppu hà cunsumatu pornografia in linea per più tempu è hà dimustratu livelli più alti di distress psicologicu (Hedges' g da 0.75 à 1.21). U T-scores di l'utilizatori cù l'usu di pornografia in linea problematicu auto-percepitu hà righjuntu livelli clinicamente pertinenti in tutte e sottoscale. In generale, i risultati di u studiu indicanu chì l'autopercive L'usu problematicu di a pornografia in linea pare esse ligata à un disgustu psicologicu severu chì pò ghjustificà l'attenzione clinica.

Segni: Dipendenza di Cybersessu, Distress psicologicu, Internet, Pornografia

I MUVRINI

Dapoi l'inclusione di Disorder di Internet Gaming (IGD) in a quinta versione di u Manual Diagnostic and Statistical of Mental Disorders (DSM-5) cum'è "condizione per più studiu" (Associazione Psichiatrica Americana, ), ci hè statu un interessu crescente in parechji spazii specifichi di l'usu di l'Internet chì ponu diventà clinicamente rilevanti. Una di queste zone hè u cunsumu eccessivu di pornografia in linea (OP). A pornografia in linea hè una di l'applicazioni Internet più usate è u so cunsumu hè un fenomenu generalizatu in a società occidentale (Short et al., ). Questu hè riflessu da u fattu chì unu di i siti web OP più famosi - Pornhub - hè classificatu u ottanu situ web più visitatu in u mondu, cù 33.5 miliardi di visite in 2018 (Pornhub, ; Simile Web, ). Per esempiu, questu currisponde à circa 92 milioni di hits per ghjornu, chì hè apprussimatamente equivalente à a pupulazione cumminata di l'Australia, u Canada è u Venezuela. In generale, ci sò quattru siti di pornografia in linea in u top 20 di i siti web più visitati in u mondu (SimilarWeb, ).

Per a maiò parte di l'utilizatori, u cunsumu di OP ùn hè micca problematicu è ancu alcuni effetti pusitivi sò stati ancu osservati (Litras et al., ; McKee, ; Short et al., ). Tuttavia, per una piccula parte di l'utilizatori, u cunsumu di OP pare esse problematicu (Short et al., ; Wéry & Billieux, ). Siccomu ùn ci sò micca criteri standardizati per definisce l'usu problematicu, ùn ci hè ancu un accordu trà i circadori in quantu à ciò chì currisponde esattamente à l'usu problematicu (Duffy et al., ; Sniewski et al., ). Ci hè, però, un cunsensu chì l'usu eccessivu di OP pò diventà un prublema è, in a so rivista sistematica, Duffy et al. () identificanu trè caratteristiche recurrenti in definizioni di l'usu problematicu: usu eccessivu di OP, cunsiquenzi negativi o disfunzioni funziunali, è riduzzione di cuntrollu di l'usu di OP.

A causa di i criteri di diagnostichi inconsistenti è a multitùdine risultante di diversi strumenti di diagnostichi, hè difficiule di furnisce infurmazioni precise nantu à a prevalenza di un usu problematicu di OP. Inoltre, a maiò parte di i studii anu utilizatu campioni di cunvenzione per investigà a prevalenza di l'usu problematicu (de Alarcón et al., ). Dunque, i tassi di prevalenza riportati varianu trà 0.7 è 9.8% (Ballester-Arnal et al., ; Bőthe et al., ; Najavits et al., ; Ross et al., ). Attualmente, solu u studiu di Rissel et al. () hà analizatu un campione rappresentativu naziunale (Australia: n = 20,094). Anu trovu tassi di prevalenza di 1.2% per e donne è 4.4% per l'omi. In a maiò parte di i studii, l'usu problematicu hè da trè à cinque volte più frequenti in l'omi chè in e donne (Wéry & Billieux, ). Inoltre, l'usu problematicu di a pornografia in linea pare esse più cumuna trà i ghjovani omi soliti ben educati (Ballester-Arnal et al., ; de Alarcón et al., ; Wéry & Billieux, ). Tuttavia, deve esse nutatu chì questi risultati pò esse in parte dovuti à i campioni rispettivi (= campioni di studienti) chì sò stati analizati è ùn ponu esse generalizati (Wéry & Billieux, ).

L'usu problematicu di OP hè stata ligata à una quantità di prublemi diffirenti. I cunsumatori cù l'usu problematicu di OP riportanu difficultà emuzionale (Allen et al., ; Short et al., ), cum'è sentimenti di vergogna è di culpabilità, è ancu di sentimenti aumentati di inadeguatezza, preoccupazione è aggressione (Duffy et al., ; Kingston et al., ; Sniewski et al., ). Inoltre, l'usu problematicu hè correlate cù i prublemi di relazione è interpersonali, cum'è disputi, menti, o isolamentu suciale (Allen et al., ; Duffy et al., ; Levin et al., ; Wéry & Billieux, ). Inoltre, l'usu problematicu di OP hè ancu assuciatu cù prublemi accademichi o prufessiunali (Duffy et al., ; Ross et al., ; Wéry & Billieux, ). Inoltre, pare esse una associazione trà l'usu problematicu di OP è i sintomi psicopatologichi. Questi includenu sintomi di depressione, ansietà, stress, perdita di cuncentrazione, autostima più bassa, è ancu riduzzione di benessere fisicu è psicologicu (Duffy et al., ; Kor et al. ; Sniewski et al., ; Young, ). Questu hè ancu cunfirmatu da studii in l'area di cumportamentu sessuale compulsivu chì fucalizza nantu à l'usu problematicu di a pornografia in linea: anu ancu infurmatu chì l'utilizatori chì rispondenu à i criterii per u cumpurtamentu sessuale compulsivu spessu soffrenu di disordini psichiatrici cum'è l'umore, l'ansietà, l'usu di sustanzi. , u cuntrollu di l'impulsu, o disordini di personalità (Kraus et al., ; Raymond et al. ). Grubbs et al., () hà realizatu un studiu longitudinale cù un seguitu di un annu in quale anu esaminatu a relazione trà l'usu problematicu di l'OP è l'angoscia psicologica. I so scuperte suggerenu chì l'usu problematicu di l'OP hè un predictore di distress psicologicu. Stu ligame enfatiza a rilevanza clinica di l'usu problematicu di OP. Tuttavia, duie limitazioni maiò deve esse cunsiderate quandu l'interpretazione di questi risultati precedenti. Prima, sti studii sò - cù una eccezzioni - studii trasversali, per quessa ùn hè micca appruvatu per piglià cunclusioni in quantu à e relazioni causali. L'OP pò esse a causa di u prublema assuciatu, ma di sicuru hè cum'è pussibule chì l'usu problematicu di l'OP hè una strategia di coping per trattà cù l'angoscia psicologica è / o chì a relazione trà l'usu problematicu di l'OP è l'angoscia psicologica hè mediata da altre variàbili ( Wéry et al., ) o torna à una causa cumuni. Perry () hà sappiutu dimustrà chì ancu u tempu d'utilizazione bassu di OP hè assuciatu cù sintomi depressivi se l'utilizatori sperimentanu incongruenza morale. Per l'utilizatori chì ùn anu micca l'incongruenza morale, solu i tempi d'usu assai elevati sò stati assuciati cù sintomi depressivi, chì puderanu indicà a causalità inversa, vale à dì, l'usu problematicu di OP cum'è strategia di coping. Siconda, u numeru di studii chì anu investigatu a relazione di l'usu problematicu di l'OP cù l'angoscia psicologica hè in generale ancu assai limitatu è sò necessarii studii chì utilizanu valutazioni più forti standardizzate.

Dunque, l'obiettivu di stu studiu hè di esaminà in più detail in quantu i cunsumatori cù un usu problematicu autopercivutu di l'OP differenu da l'utilizatori casuali, in particulare in quantu à u so distress psicologicu. Cumu l'esitatu sopra, ùn esiste micca un criteriu standardizatu attualmente per identificà un usu problematicu di OP. Cusì, in stu studiu usemu un questionnaire chì utilizeghja i criteri ufficiali DSM-5 per IGD per valutà l'usu problematicu di pornografia in linea - u Questionnaire di Disorder Pornography Online (OPDQ; (Mennig et al., ; Petry et al., ). Siccomu stu questionnaire hè un strumentu d'autore rapportu è a valutazione di a gravità di u prublema lasciata solu à i rispondenti, cunsideremu chì u terminu "usu OP problematicu autopercivutu" (usu SPP-OP) hè più apprupriatu chè "OP problematicu". usu" è dunque aduprà stu terminu per u nostru studiu. À questu puntu, puderia esse sustinutu chì l'IGD è l'usu SPP-OP ùn sò micca listessi è, per quessa, l'usu di i stessi criteri ùn hè micca applicabile. Questa hè una quistione seria chì hà bisognu di più ricerca. Suggeremu d'utilizà i criteri IGD cum'è un puntu di partenza per tali ricerche per i seguenti motivi. Parechji circadori criticanu chì u diagnosticu DSM-5 "Disordine di l'Internet Gaming" hè troppu specificu è, invece, sustene l'usu di un cuncettu generale di "usu problematicu di l'Internet" chì copre l'usu problematicu di tutte l'applicazioni Internet (cumpresu OP) (Block, ; Potenza, 2014 ; Amore et al., ). In ogni casu, in quantu à u casu particulare di l'usu problematicu di OP, parechji circadori sustene chì deve esse classificatu cum'è un disordine specificu di l'usu di l'Internet (Brand et al., ; Garcia è Thibaut, ; Kuss et al., ; Laier & Brand, ). Sta pruposta pare raghjone, postu chì ci sò paralleli etiologichi maiò trà l'usu problematicu di i ghjochi di computer (IGD) è a pornografia in linea. I dui cumpurtamenti sò spessu classificati cum'è addictions cumportamentali è in u so mudellu I-PACE Brand et al. () postulate, chì i meccanismi implicati in l'emergenza è u mantenimentu di l'usu problematicu di l'applicazioni Internet - sia ghjochi di computer o pornografia in linea - sò assai simili. Dunque, pare abbastanza plausibile di cunsiderà l'usu problematicu di l'OP in u quadru di l'usu problematicu di l'Internet è, per quessa, l'utilizanu criterii chì sò digià stati ben investigati in u cuntestu di un altru disordine specificu di l'usu di l'Internet (IGD). Inoltre, u fattu chì i criteri IGD currispondenu ancu bè cù e caratteristiche chì definiscenu un usu problematicu di OP estratti da Duffy è i so cumpagni di travagliu in a so rivisione sistematica () sustene ancu l'applicazione di i criteri IGD.

Appruntera

Parteċipanti è Prucessu

I dati sò stati raccolti via un sondaghju in linea (ottobre 2017 - ghjennaghju 2018). U ligame à u questionnaire hè statu publicatu in diversi fori di Internet (per esempiu, reddit), gruppi di Facebook, listi di mailing, è un situ web populari tedescu per incontri casuale (poppen.de). I participanti puderanu vince unu di i cinque boni rigalu per una tenda in linea populari (valore: 20 € ognunu). I participanti sò stati inclusi s'ellu anu datu un accunsentu infurmatu, avianu 18 anni o più, anu dichjaratu chì a so lingua nativa era tedesca, è u so usu OP era almenu 1% di u so tempu tutale in linea.

I criteri d'inclusione sò stati cumpresi da 2443 participanti. Di questi, 904 (36.27%) anu da esse esclusi: 839 perchè avianu mancatu dati per l'OPDQ, 9 perchè avianu mancatu dati per l'Inventariu Breve di Sintomu (BSI; menu di 40 di 53 elementi), 37 perchè ùn anu micca fattu. furnisce infurmazioni serii (per esempiu, sessione d'utilizazione media di OP: 72 h), ottu per via di cumenti chì suggerenu chì i so dati eranu preghjudiziunati (per esempiu, alti valori BSI per via di a morte recente di un amicu vicinu, cum'è spiegatu in a sezione di cumenti à u fine di l'inchiesta), è 11 perchè avianu un tempu di risposta micca realisticu (2 SD sottu à u tempu mediu). In fine, i dati di i participanti 1539 sò stati analizati. Per pruvà l'effetti di l'abbandunamentu sistematicu, i participanti chì anu cumpletu l'OPDQ è quelli chì anu terminatu a so participazione prima di questu sò stati paragunati utilizendu indipindenti. ttesti.

Prima di principià stu studiu, l'approvazione etica hè stata ottenuta da u cunsigliu di rivisione interna lucale. I participanti anu infurmatu nantu à u studiu; anu cunfirmatu ch'elli avianu più di 18 anni di età è anu datu un accunsentu infurmatu clicchendu un buttone di accunsentu prima di pudè accede à l'indagine. Tutte e dati sò stati raccolti anonimamente.

Measures

 

Informazioni sociodemografiche 

L'infurmazioni riguardanti u sessu, l'età, u livellu di educazione, è ancu u statu di l'impieghi è di a relazione sò stati raccolti.

 

Informazioni riguardanti l'usu generale è specificu di l'Internet 

I participanti anu infurmatu quantu tempu (ore) passanu in linea in una settimana tipica. Inoltre, anu furnitu infurmazioni specifiche in quantu à u so usu OP, cum'è chì tipu di OP usanu è quantu l'utilizanu (ore / settimana).

 

Usu problematicu 

A tendenza di l'usu SPP-OP hè stata valutata cù l'OPDQ. L'OPDQ hè una versione di Internet Gaming Disorder Questionnaire (IGDQ; Petry et al., ) chì hè statu mudificatu per valutà l'usu di SPP-OP (Mennig et al., ) è hè custituitu di nove elementi, cù un furmatu di risposta dicotomica di "no" (0) è "sì" (1). L'articuli sò modellati nantu à i criteri DSM-5 per l'IGD è un puntuatu tutale hè calculatu aghjunghjendu e risposti (score range: 0-9). In u questionariu IGD originale, un puntuatu di ≥ 5 hè statu definitu cum'è un cutoff sopra à quale l'interrogante hè cunsideratu cum'è i criterii DSM-5 per l'IGD. Per adattà à l'usu SPP-OP, i riferimenti in l'articuli di ghjoculi sò stati rimpiazzati da referenze à OP. Un articulu di esempiu hè: "Senti chì duvete passà menu tempu à fighjà OP, ma ùn pudete micca riduce a quantità di tempu chì passate à fighjà OP?". A valutazione psicometrica hà indicatu chì questu hè un strumentu utile per a valutazione basata in questionarii di l'usu problematicu di OP (Mennig et al., ). L'OPDG hà mostratu una bona coherenza interna cù ωordinale = 0.88. In una analisi di fattore esplorativa, un fattore hè stata estratta è stu risultatu hè statu validatu da una analisi di fattore cunfirmativa. Stu risultatu indica a validità di custruzzione. U fattu chì i punteggi OPDGQ eranu assai correlati cù i punteggi di una versione mudificata di u Test di Addiction à Internet Cortu (uriginale: Young, ; Versione tedesca: Pawlikowski et al., ) chì hè designatu per valutà l'usu problematicu di Internet, o in u nostru casu, l'usu SPP-OP, hè un indicazione di validità convergente. Inoltre, hè statu truvatu chì l'utilizatori chì anu superatu u cutoff per l'usu problematicu avianu periudi più longu di usu OP. Questa scuperta sustene u criteriu di validità di u strumentu.

 

Inventariu di Sintomu Breve 

A versione tedesca validata di u BSI hè stata aduprata per valutà l'angoscia psicologica percepita di i participanti (Derogatis, ; Franke, ). U BSI hè custituitu da 53 dichjarazioni chì dumandanu u funziunamentu psicologicu di i participanti in l'ultima settimana. L'articuli sò risposti nantu à una scala di 5 punti chì varieghja da 0 (affattu) per 4 (assai) è formanu nove sottuscale differenti. Inoltre, un indicatore globale di distress psicologicu pò esse calculatu, vale à dì, l'indice di gravità globale (GSI). U GSI combina u numeru di sintomi cù u so livellu di intensità. I so punteggi varianu da 0 à 4 cù punteggi più alti chì indicanu più disgrazia. In u presente campionu, a cunsistenza interna (alfa di Cronbach) di a scala glubale era α = 0.96. I valori prima di u BSI ponu esse trasfurmati in T-punteggi usando norme specifiche per sessu (Franke, ). T-scores (M = 50, SD = 10) seguitanu una distribuzione normale, cusì chì i punteggi trà 40 è 60 sò cunsiderati cum'è mediu (Michel & Conrad, ). Sicondu Derogatis (), un GSI T-score ≥ 63 indica chì a distressa hè clinicamente pertinente.

Analisi di Dati

IBM SPSS Statistics 25 (IBM SPSS Statistics) hè stata utilizata per l'analisi statistiche. Indipendente t I testi (in u casu di varianze ineguali: i testi di Welch) sò stati realizati per identificà ogni diffarenza trà l'utilizatori casuale (puntu OPDQ < 5) è i cunsumatori cù un usu SPP-OP (puntu OPDQ ≥ 5). Questi gruppi sò stati paragunati in quantu à l'usu di l'Internet (h / settimana), l'usu OP (h / settimana) è l'angoscia psicologica (risultati BSI). I valori prima di u BSI sò stati trasfurmati in standardizati T-score utilizendu e tavule di norme di sessu specifichi dispunibili per piglià in cunsiderà variazioni specifiche di sessu in i sintomi psicopatologichi riportati (Franke, ). Questu permette di paragunà i risultati BSI in u cuntestu di un standardizatu T-distribuzione, chì facilita l'interpretazione è a comparabilità di i risultati cù i valori di a pupulazione. Perchè e dimensioni di u gruppu di i cunsumatori cù l'usu SPP-OP è l'utilizatori casuali sò assai diffirenti, raportemu Hedges. g (Sawilowsky, ) cum'è misura di a dimensione di l'effettu. Effetti di g = 0.20 sò cunsiderate cum'è petite, g = 0.50 cum'è mediu, è g = 0.80 cum'è grande. Perchè parechje paraguni sò stati realizati, una correzione Bonferroni-Holm hè stata applicata per cuntrullà a rata di errore di famiglia (Holm, ). Per valutà u risicu di preghjudiziu di u metudu cumuni, u Score Single Factor di Harman hè statu calculatu (Harman, ; Podsakoff et al., ). A prova hè fatta carichendu tutte e variàbili pertinenti in un fattore in una analisi di fattori esplorativa è poi esaminà a suluzione di fattore senza rotazione. L'assunzione di basa di sta prova hè chì a varianza di u metudu cumuni hè presente quandu u fattore unicu spiega più di 50% di a varianza (Podsakoff et al., ).

Risposte alla lingua

Statistica descrittiva

L'esempiu finale era custituitu da 1539 utenti di pornografia di lingua tedesca (72.6% maschili) trà 18 è 76 anni (31.43 ± 12 anni). A maiò parte di i participanti anu finitu l'educazione di u sicondu livellu (42.3%) o un diploma universitariu (35.8%). Circa a mità di i participanti eranu in una relazione (47.7%). A forma più populari di OP era i video (54.5%), seguitu da l'imaghjini (35.8%). Per i dettagli vede Table EnseñanzaTable11.

Table 1

Dati demugrafici di i participanti

 M or nSD o %
Age31.4311.96
Sex1118a| 421b72.6a| 27.4b
usu di Internet (h/settimana)22.3115.56
Utilizazione di pornografia in linea (h / settimana)3.175.11
Status di rilatazione
 Single71746.6
 In una relazione73547.7
 Nisuna infurmazione furnita875.7
Education
 Nisun certificatu di scola30.2
 Certificatu di scola secundaria33421.7
 A-Livelli65142.3
 Studiente universitariu55135.8
Tipu di pornografia in linea
 Videos83854.5
 Pictures55135.8
 Webcam1459.4
 Altri50.3

n = 1539

aMasculino

bWomen

Paragone di abbandunamentu

I participanti chì anu cessatu a so participazione prima di l'OPDQ eranu più ghjovani [M = 31.5 ± 11.7 anni vs. M = 32.7 ± 12.5 anni, d = 0.09; ((1856) = 1.97, p <.05)] è hà avutu tempi d'utilizazione OP più altu [M = 4.96 ± 2.28 h vs. M = 4.06 ± 2.10 h, d = 0.11; ((893) = 2.12, p < .05)] cà quelli chì l'anu cumpletu.

Comparazione di l'Usuari Casuali è i Consumatori cù un SPP-OP Use

I participanti avianu un puntu OPDQ mediu di 1.4 ± 1.7, cù i participanti 91 (5.9%) chì righjunghjenu un puntu OPDQ di cinque punti o più (= usu SPP-OP); a maiò parte di questi eranu maschili (n = 80; 87.9%). Per l'omi, a prevalenza di l'usu di SPP-OP era 7.15%, per e donne 2.61% (χ2 (1) = 11.35, p <.001). Ùn ci era micca differenze significative in quantu à l'età ((1537) = 1.04, p = .29), educazione (χ2 (6) = 2.24, p = .89), è u statutu di relazione (χ2 (3) = 2.39, p = .49).

 

Internet è usu OP 

I cunsumatori cù l'usu SPP-OP passanu più tempu in Internet in generale (M = 24.46 h ± 18.08 vs. M = 22.05 h ± 15.37) ainsi que sur OP (M = 7.85 h ± 10.05 vs. M = 2.89 h ± 4.49). E duie differenze eranu significative [Usu Internet: (98.35) = 2.28, p <.05, g = 0.28 | OP usu: (92.27) = 4.42, p <.001, g = 0.94].

 

Distress Psychological 

I cunsumatori cù l'usu di SPP-OP anu puntuatu significativamente più altu in ogni subscale BSI (p <.01 in tutti i casi). Anu dimustratu livelli più altu di somatizazione ((97.09) = 5.59, g = 0.75), cumportamentu obsessivu-compulsivu ((104.86) = 12.16, g = 1.21), sensibilità interpersonale ((1537) = 9.19, g = 0.99), depressione ((1537) = 10.18, g = 1.10), ansietà ((96.77) = 6.87, g = 0.94), ostilità ((1537) = 8.29, g = 0.89), ansietà fobica ((96.79) = 7.59, g = 1.04), ideazione paranoica ((1537) = 8.67, g = 0.94), è psicoticismu ((1537) = 10.18, g = 1.10), risultatu in un livellu generale più altu di distress psicologicu ((1537) = 10.32, g = 1.12). Vede Fig. 1.

 
Un schedariu esternu chì cuntene una maghjina, illustrazione, ecc U nome di l'ughjettu hè 10508_2021_2101_Fig1_HTML.jpg

Distress psicologicu di i cunsumatori cù l'usu problematicu di l'OP è l'utilizatori casuale (tutte e differenze sò significative, p <.01; l'incubatura grisa indica l'area induve un risultatu di prova hè cunsideratu mediu; e barre d'errore (errore standard) per l'usu casuale sò in l'ordine di a dimensione di u puntu di u graficu)

 

Score unicu di Harman 

L'analisi di fattore esplorativa senza rotazione cù tutte e variàbili pertinenti caricate nantu à un fattore spiegà 31.4% di a varianza tutale, parlendu cusì contru u preghjudiziu di u metudu cumuni.

Articulu discussione

In u presente studiu, un campione di 1539 utilizatori OP hè statu esaminatu in quantu à l'usu SPP-OP, u cumpurtamentu generale di l'usu di l'Internet, e caratteristiche sociodemografiche è distress psicologicu.

A prevalenza di l'usu di SPP-OP era 5.9%. Ancu se paragunà i tassi di prevalenza hè difficiule per via di i diversi strumenti di diagnostichi chì sò usati, stu risultatu hè paragunabile à qualchi altri studii. Daneback et al. () hà infurmatu una prevalenza di 5.6% in u so studiu di l'adulti suedichi. In un studiu nantu à l'adulti ungheresi, u 3.6% di l'utilizatori di pornografia chì participanu appartenevanu à u gruppu "à risicu", chì currisponde à pocu à un usu problematicu (Bőthe et al., ). Cù u so disignu, u presente studiu ùn era micca un studiu di prevalenza. I participanti sò stati reclutati deliberatamente in modu di include un bonu numeru di utilizatori problematici auto-percepiti utilizendu un situ di incontri casuale chì pò esse visitatu più frequentemente da persone ancu più probabili di appruvà livelli problematici di OP. L'usu di SPP-OP era assai più frequente in l'omi chè in e donne. Questa scuperta hè ben rapportata è truvata in tutti i studii cunnessi (per esempiu, Daneback et al., ; Giordano & Cashwell, ; Ross et al., ). À u cuntrariu di certi altri studii, ùn avemu micca truvatu nisuna differenza trà i cunsumatori cù l'usu di SPP-OP è l'utilizatori casuali in quantu à l'età, l'educazione è u statutu di relazione (Ballester-Arnal et al., ; Daneback et al., ; Ross et al., ).

I participanti cù SPP-OP utilizanu micca solu spentu più tempu in linea in generale, ma cunsuma più OP in particulare. Questu hè in linea cù i risultati di Bőthe et al. () (r = .14, p <.1), Grubbs et al., () (r = .19, p <.01) è Brand et al. () (r = .20, p > .05) chì tutti truvaru picculi correlazioni pusitivi trà u tempu d'utilizazione è l'usu problematicu di OP, ancu s'ellu dipende di a dimensione di mostra s'ellu righjunghjenu significatu. Dunque, definisce un usu problematicu di OP solu nantu à a basa di u tempu d'utilizazione di OP ùn hè micca appropritatu.

A più grande differenza trà i cunsumatori cù un usu SPP-OP è l'utilizatori casuale hè stata trovata in quantu à a so distress psicologicu. I participanti cù l'usu di SPP-OP anu puntuatu più altu in ogni subscala di u BSI, chì indicanu chì u so livellu di distress psicologicu era marcatamente più altu ch'è quellu di i so contraparti. I differenzi più pronunzianu sò stati truvati nantu à a depressione subscale, u cumpurtamentu obsessivo-compulsivu è u psicoticismu. U ligame trà l'usu di SPP-OP è a depressione hè unu di i sughjetti più ricercati in a literatura è hè statu cunfirmatu in stu studiu chì hà standardizati criteri diagnostichi è un campione più grande (Grubbs, et al., ; Philaretou et al., ; Wéry & Billieux, ). I punteggi elevati di i participanti cù un usu SPP-OP nantu à i subscales cumportamentu obsessive-compulsivu è psicoticismu pò esse influenzatu da differenzi in fatturi di personalità chì sò stati ligati à l'usu problematicu di OP. Studi precedenti anu riportatu una associazione trà l'usu problematicu di l'Internet (inclusi l'OP) è i livelli più altimi di impulsività è neuroticismu (Antons & Brand, ; Hardie è Tee, ; Müller et al., ; Wang et al. ). Questi tratti di personalità sò stati signalati per esse ligati à i subscales BSI cumportamentu obsessivo-compulsivu (impulsività) è psicoticismu (neurotismu) (Grassi et al., ; Loussiou-Ladd et al., ). A cunferma di stu studiu chì i cunsumatori cù l'usu SPP-OP mostranu un livellu generale più altu di distress psicologicu corrobora ancu i rapporti esistenti. Grubbs è i culleghi (Grubbs et al., ) hà realizatu dui studii esaminendu a relazione trà l'addiction autoghjudicata à l'OP è l'angoscia psicologica. In i dui studii, anu truvatu chì i livelli più alti di l'addiction percepita à l'OP eranu ligati à l'angoscia psicologica. In u so studiu longitudinale (Grubbs et al., ), a rilazioni hè stata significativa ancu quandu anu cuntrullatu per altre variàbili cum'è l'angoscia psicologica di basa o u tempu d'utilizazione di OP. In e so analisi di un campione di cercadori di trattamentu per a dipendenza da Internet (chì includeu l'usu problematicu di OP), Müller et al., () hà paragunatu i participanti chì rispondenu à i criterii per l'addiction à Internet è quelli chì ùn anu micca riguardu à a so distress psicologicu. Anu ancu trovu chì l'addiction à Internet era assuciata à livelli più alti di distress psicologicu (GSI: 0.83 vs 0.35, p <.001). In cuntrastu cù u nostru studiu, Müller et al., () hà analizatu un vastu campionu di pazienti cun dipendenza da Internet (chì includenu ancu siti di ghjoculi in linea o di rete suciale). Perchè avemu solu focu annantu à l'utilizatori di OP, i risultati di u nostru studiu ci permettenu di cuncludi specificamente in quantu à l'usu SPP-OP. Studi in l'area di ricerca nantu à l'addiction sessuale o cumportamentu sessuale compulsivu anu ancu truvatu una relazione trà un usu problematicu di a pornografia in linea è l'aumentu distress psicologicu. In un studiu in linea, Kor et al. () truvaru chì i punteggi di un questionnaire nantu à l'usu problematicu di a pornografia in linea eranu correlati positivamente cù l'angoscia psicologica. Anu ancu utilizatu u BSI per catturà l'angoscia psicologica di i participanti è, in cunfurmità cù i nostri risultati, truvaru correlazioni trà r = .18 (somatizazione) è r = .27 (psicotismu). In un altru studiu interessante cù una mostra clinica, Kraus et al. () esaminò 103 omi chì cercanu trattamentu per l'usu di pornografia compulsiva è / o a promiscuità sessuale. Anu scupertu chì a maiò parte di i participanti ùn anu micca solu un prublema cù l'usu di pornografia in linea, ma ancu scontra i criterii di i seguenti disordini psichiatrici: umore (71%), ansietà (40%), usu di sustanzi (41%), è disordini di cuntrollu di l'impulsu (24%).

In u presente studiu, i participanti cù l'usu di SPP-OP ùn anu micca solu valori di BSI più altu ch'è l'utilizatori casuale, ma a maiò parte di i so risultati sò stati elevati à un gradu clinicamente pertinente misuratu contru à a norma di pupulazione di u BSI. U T-punteggi di u so GSI è i so risultati nantu à i subscales cumportamentu obsessive-compulsive, sensibilità interpersonale, depressione, ansietà fobica, ideazione paranoica è psicoticismu eranu ≥ 63. In particulare, i punteggi GSI di T = 68 (valore prima: GSI = 1.12) sò notevuli, perchè questu currisponde à un percentile di 96%, chì significa chì u 96% di u gruppu di norma hà puntuatu più bassu. Tali punteggi elevati sò generalmente ottenuti solu da e persone cù disordini psichiatrici (Kellett et al., ). Wieland et al. () hà analizatu una mostra di ambulatori psichiatrici cù disabilità intellettuale. U sottugruppu chì hà ancu cumpletu i criterii DSM-4 per un disordine psichiatricu hà ottenutu un puntuatu tutale BSI di GSI = 1.10. Per cuntrastu, i valori BSI di l'utilizatori casuali eranu tutti in a gamma di a norma di a pupulazione trà T = 40-60. Questu suggerisce chì u cunsumu di pornografia in linea in sè stessu ùn hè micca problematicu, mentre chì e persone cù l'usu di SPP-OP eranu in disgrazia psicologica severa. Tuttavia, postu chì questu hè un studiu trasversale, ùn pudemu micca fà alcuna dichjarazione affidabile nantu à a causalità di a relazione. Hè pussibule chì l'usu di SPP-OP pò purtà à prublemi (per esempiu, ritirata suciale), chì ponu sussegwentemente guidà à distress psicologicu. Grubbs et al., () hà realizatu un studiu longitudinale è hà truvatu chì l'addiction autopercivuta à l'OP predicava distress psicologicu. A rilazioni hè stata significativa ancu quandu anu cuntrullatu per altre variàbili cum'è u distress psicologicu di basa o u tempu d'utilizazione di OP. Questi risultati stabiliscenu un certu ordine temporale. Siccomu a precedenza temporale hè una cundizione necessaria di causalità, questi risultati sò cumpatibili cù a vista chì l'angoscia psicologica porta à l'usu SPP-OP. In ogni casu, ùn hè micca una cundizione sufficiente è per quessa, nisuna interpretazione causale definita di a relazione hè permissibile, postu chì altre variabili terze pertinenti, ma micca misurate, puderanu cuntà l'associazione. U distress psicologicu è l'usu di SPP-OP ponu esse dui cunsequenze di una causa cumuni, cum'è una mancanza in i prucessi emotivi è cognitivi autoregulatori, avversità precoce o altri fattori transdiagnostici (Gershon et al., ; Sheppes et al., ). In l'experientia clinica, a maiò spessu, sti diversi camini causali coexistenu è interagiscenu. Comu digià citatu in l'intruduzioni, hè sicuru ancu cuncepibile chì ci hè una causalità inversa. In altre parolle, SPP-OP pò esse una reazione à l'angoscia psicologica esistente. In questu casu, u SPP-OP seria una strategia di coping per l'angoscia psicologica.

Forze è Limitazioni

Trà i punti di forza di u studiu attuale sò a grande dimensione di mostra di l'utilizatori di pornografia reclutati, a determinazione di l'usu SPP-OP utilizendu criteri analoghi à i criteri DSM-5 per IGD, è l'usu di BSI. T-punteggi chì facilitavanu paraguni significati cù e norme di pupulazione.

L'interpretazione di i risultati deve piglià in contu e limitazioni di u studiu, cum'è u so disignu trasversale chì impedisce ogni inferenza causale, a natura auto-selezzione di a mostra, è l'usu esclusivu di e misure d'autore-rapportu.

cunchiusioni

In generale, i risultati di stu studiu suggerenu chì l'usu di SPP-OP hè ligatu à un distress psicologicu severu. Avemu nutatu l'esistenza di un gruppu chì soffre simultaneamente da l'usu di SPP-OP è sintomi psicopatologichi elevati è distress altu. Dunque, in l'ambienti di trattamentu, puderia esse utile per esplorà l'usu di OP, postu chì l'usu problematicu puderia esse un fattore perpetuante per l'angoscia psicologica esistente è pò esse un prublema seriu, chì esige cuscenza è, in certi casi, attenzione clinica. Quandu si cunsidereghja chì u cunsumu di OP hè una di l'attività in linea più populari impegnate da milioni di persone in u mondu sanu, i studii futuri duveranu investigà in più ciò chì e relazioni uttene trà l'usu SPP-OP è l'angoscia psicologica cù disinni sperimentali è longitudinali.