U situ scuru di l'Internet: Pruvenza preliminarie per l'associazione di caractèreità di personalità scura cù e specìfichi in linea è l'utilizatori problematicu d'internet (2018)

U studiu trova chì "l'usu sessuale in linea" hè in relazione cù i tratti scuri di a personalità (machiavellismu, psicopatia, narcisismu, sadismu è spitefulness). Quistione: cumu si sferiscenu sti tratti dopu un longu periodu di tempu senza pornu è ghjoculi?


J Behav Addict. 2018 Nov 14: 1-11. doi: 10.1556 / 2006.7.2018.109.

Kircaburun K1, Griffiths MD2.

astrattu

ANTECEDENTU E OBJETI:

A ricerca hà dimustratu chì i tratti di personalità ghjucanu un rolu impurtante in l'usu problematicu di Internet (PIU). Tuttavia, a relazione trà i tratti di personalità scura (vale à dì, machiavellismu, psicopatia, narcisismu, sadismu è spitefulness) è PIU ùn anu ancu esse investigatu. In cunseguenza, l'ugettivi di stu studiu eranu di investigà e rilazioni di tratti scuri cù attività specifiche in linea (ie, social media, gaming, gambling, shopping, and sex) è PIU.

METHODS:

Un totale di 772 studenti universitari anu cumpletu un sondaghju d'autore, cumprese a Scala Dark Triad Dirty Dozen, a Scala di Impulsi Sadisti Corti, a Scala di Spitefulness, è una versione adattata di a Scala di Addiction di Facebook di Bergen.

RESULTU:

L'analisi di regressione gerarchica è un mudellu di mediazione multipla indicanu chì l'essere maschile era assuciatu positivamente cù u ghjocu in linea più altu, u sessu in linea è i ghjoculi in linea, è negativamente assuciatu cù e social media è shopping online. U narcisismu era ligatu à l'usu più altu di e social media; U machiavellismu era ligatu à u ghjocu in linea più altu, sessu in linea, è ghjoculi in linea; u sadismu era ligatu à u sessu in linea; e spitefulness era assuciatu cù u sessu in linea, ghjoculi in linea è shopping in linea. Infine, u machiavellismu è u spitefulness sò stati assuciati direttamente è indirettamente cù PIU per via di ghjoculi in linea, ghjoculi in linea è shopping in linea, è u narcisismu era assuciatu indirettu cù PIU per l'usu di e social media.

DISCUSSION:

I risultati di stu studiu preliminare mostranu chì l'individui alti in tratti di personalità scura ponu esse più vulnerabili in u sviluppu di l'usu problematicu in linea è chì più ricerca hè garantita per esaminà l'associazioni di tratti di personalità scura cù tipi specifichi di attività problematiche in linea.

KEYWORDS:

machiavellismu; narcisisimu; usu problematicu di Internet; psicopatia; sadismu; disprezzu

PMID: 30427212

DOI: 10.1556/2006.7.2018.109

I MUVRINI

L'ultima versione beta di a 11a revisione di a Classificazione Internaziunale di Malatie (Organizazione di a Salutazione Mundiale, 2017) hà ricunnisciutu "disordine di ghjoculi, principarmenti in linea", cum'è un diagnosticu ufficiale, è l'ultima edizione di u Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali (Associazione Psychiatrice Americana, 2013) hà inclusu Disorder di Internet Gaming in Section 3 cum'è un prublema di salute mentale emergente chì deve esse investigatu più. Malgradu l'opinioni sferenti in quantu à cunsiderà attività problematiche in linea, fora di u Disordine di u ghjocu in Internet, cum'è addictions comportamentali (Mann, Kiefer, Schellekens è Dom, 2017), l'evidenza empirica suggerisce chì una piccula minurità di l'individui riportanu cumpurtamenti problematici in linea, cum'è l'usu problematicu di l'internet (PIU; Kuss, Griffiths, Karila, & Billieux, 2014). Ci sò parechji termini chì sò stati largamente utilizati per discrìviri l'ingaghjamentu problematicu di l'Internet, cumprese "addiction à l'internet", "disordine di l'usu di l'internet", "usu eccessivu di l'internet", "dipendenza da Internet" è "usu compulsivu di l'internet", ancu s'è questi termini chì descrizanu problematiche in linea. usu spessu usa criteri di diagnostichi simili (Kuss et al., 2014). Unu di i quadri di sintomatologia più largamente utilizati hè fundatu in u quadru biopsicosociale di l'addiction è hè custituitu da sei cumpunenti core chì includenu un impegnu problematicu in ogni cumpurtamentu (vale à dì, salienza, preoccupazione, mudificazione di l'umore, tolleranza, ritirata è cunflittu; Griffiths, 2005). In altrò, PIU hè statu riferitu cum'è a preoccupazione è a perdita di cuntrollu di l'usu di l'internet chì porta à l'impurtanza in a vita suciale di l'individuu, a salute, u cumpletu di e so funzioni di a vita reale (per esempiu, occupazione è / o educazione), è u sonnu è u sonnu. mudelli di manghjà (Spada, 2014). Per a cunsistenza, stu studiu usa u terminu "usu problematicu di l'internet" per descriverà una gamma di cumpurtamenti addictive, compulsivi è / o eccessivi in ​​linea simili è / o sovrapposti. PIU hè senza dubbitu un termine più globale (è "catch-all") cà u disordine di l'usu di l'internet, postu chì PIU ùn significa micca necessariamente chì l'individui soffrenu di un disordine.

I tassi di prevalenza di PIU varianu assai (trà 1% è 18%) in diversi studii (per una rivista, vede Kuss et al., 2014). U PIU hè un prublema di salute impurtante in particulare trà l'adulescenti è l'adulti emergenti per via di i so tassi più elevati di accessu à Internet ogni ghjornu (Anderson, Steen è Stavropoulos, 2017). I cunsiquenzi negativi di PIU trà una minurità di l'individui anu include depressione, ansietà, stress, solitudine (Ostovar et al., 2016), sonnolenza di ghjornu, mancanza d'energia è disfunzioni fisiulogiche (Kuss et al., 2014). Queste disfunzioni anu purtatu i circadori à investigà i fatturi di risichi PIU per sviluppà strategie di prevenzione per PIU.

Sicondu u mudellu Interaction of Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE), chì hè unu di i quadri teorichi pruposti per spiegà i miccanismi sottostanti di PIU (Marca, Young, Laier, Wölfling, & Potenza, 2016), a parsunalità, a cognizione suciale, a custituzione biopsicologica è i motivi specifichi di l'usu in linea sò trà i fatturi principali chì sò assuciati cù u sviluppu è u mantenimentu di PIU. Questi fattori ponu esse interrelati è puderanu ghjucà un rolu di mediatore l'un à l'altru in quantu à e so rilazioni chì implicanu PIU (Brand et al., 2016). Dunque, quandu si cunsiderà PIU, hè impurtante chì l'interazzione di e differenzi di personalità cù mutivi specifichi di l'usu in linea (per esempiu, ghjoculi, ghjoculi, sessu, social media è shopping) deve esse cunsideratu.

In quantu à i determinanti di personalità di PIU, una rivista meta-analitica hà nutatu u rolu coherente di i Big Five tratti di personalità in u sviluppu di PIU. Più specificamente, PIU era assuciatu cù un neuroticism più altu, una extraversione più bassa, una cuscenza più bassa, una apertura più bassa à l'esperienza è una piacevolezza più bassa.Kayis et al., 2016). Un studiu trasversale hà riportatu una relazione significativa trà e dimensioni di personalità PIU è HEXACO di cuscenza, onestà-umiltà è emuzionalità (Kopuničová & Baumgartner, 2016). Altri studii anu truvatu chì u PIU più altu hè assuciatu cù a ricerca di novità, a ricerca di divertimentu, u cuncepimentu di sè stessu è l'evitazione di emozioni negative (Kuss et al., 2014). In ogni casu, malgradu un grande corpu di letteratura empirica in quantu à l'impattu di a personalità nantu à PIU, u rolu di i tratti di personalità scura hè stata trascurata.

U studiu prisenti si cuncintrau à u machiavellismu, a psicopatia, u narcisismu, u sadismu è u spitefulness cù PIU per via di i correlati cumuni di sti custruzzioni di personalità (per esempiu, callousness, bassa piacevolezza, bassa cuscenza, aggressività, dissociazione più alta, caratteristiche di personalità borderline più elevate, è più sensazionale). interessi) assuciati à livelli elevati di PIU (Dalbudak, Evren, Aldemir, & Evren, 2014; Douglas, Bore, & Munro, 2012; James, Kavanagh, Jonason, Chonody, & Scrutton, 2014; Kayis et al., 2016; Lu et al., 2017; Richardson & Boag, 2016; Trumello, Babore, Candelori, Morelli, & Bianchi, 2018). I tratti scuri di a personalità sò stati assuciati à cumpurtamenti antisociali in linea, cumprese l'aghjurnamenti di u statu stranu, u cyberbullying, è u trolling in linea, è ancu cumpiendu diversi bisogni psicologichi utilizendu diverse piattaforme (Craker & marzu, 2016; Garcia & Sikström, 2014; Panek, Nardis è Konrath, 2013). Inoltre, un studiu recente hà truvatu è sustinutu chì u machiavellismu è u narcisismu sò stati assuciati positivamente cù l'usu problematicu di i media suciali, chì pò esse circa à cumpiendu i bisogni antisociali di l'individui altu nantu à questi tratti (Kircaburun, Demetrovics, & Tosuntaş, 2018). Parechje attività ponu esse facilitate da Internet (per esempiu, usu di e social media, ghjoculi in linea, ghjoculi in linea, cibersessu è shopping in linea) chì ponu appellu à e diverse esigenze di individui cù caratteristiche di personalità differenti. In cunseguenza, i tratti di personalità scura ponu esse assuciati cù diverse attività in linea è PIU. Dunque, stu studiu hà investigatu e relazioni trà i tratti di personalità scura, attività specifiche in linea è PIU.

Tratti di personalità scura è PIU

A Triade Oscura hè a custellazione di trè custruzzioni di personalità indeserate è antisociali sovrapposte: machiavellismu, psicopatia è narcisismu.Paulhus & Williams, 2002). Questi tratti anu attiratu crescente l'attenzione trà i circadori in l'ultimi decennii. Più ricenti, hè statu suggeritu chì a Triade scura deve esse allargata à a Tetrade scura cù l'aghjunzione di sadismu (Buckels, Trapnell è Paulhus, 2014; van Geel, Goemans, Toprak è Vedder, 2017). Inoltre, certi studii anu esaminatu u rolu di a spitefulness cù i tratti di Dark Tetrad (Jonason, Zeigler-Hill, & Okan, 2017; Zeigler-Hill & Vonk, 2015). In ogni casu, certi studiosi anu sustinutu chì a cuntribuzione di u sadismu è a rancore à a Triade Oscura ùn hè micca chjaru è più evidenza empirica hè necessaria (Jonason et al., 2017; Tran et al., 2018). Malgradu l'elementi core cumuni di i tratti di personalità scura cum'è a manipulazione interpersonale è a callosità (Jones & Figueredo, 2013; Marcus, Preszler è Zeigler-Hill, 2018), sti tratti anu caratteristiche distinte chì ponu generà vulnerabilità per l'usu problematicu in linea.

Narcissismu, chì si riferisce à un sensu grandiosu di l'impurtanza di sè stessu, a superiorità, a dominanza è u dirittu (Corry, Merritt, Mrug, & Pamp, 2008), hè statu assuciatu cù una implicazione più altu in l'usu problematicu di e social media (Andreassen, Pallesen, & Griffiths, 2017; Kircaburun, Demetrovics, et al., 2018), usu problematicu di ghjoculi in linea (Kim, Namkoong, Ku è Kim, 2008), è PIU (Pantic et al., 2017). Quelli chì sò ricchi di narcisismu riportanu un ingaghjamentu più altu in i cumpurtamenti in linea di autopromozione (à volte ingannevoli), cum'è l'editing di selfie è a pubblicazione in particulare trà l'omi (Arpaci, 2018; Fox & Rooney, 2015), mentri l'autopromozione è a presentazione di un sè più populari nantu à e social media sò fattori di risicu impurtanti per l'usu problematicu in linea (Kircaburun, Alhabash, Tosuntaş, & Griffiths, 2018). L'individui narcisisti ponu sperimentà una appartenenza è ammirazione più altu cù e social media in linea (Casale & Fioravanti, 2018), è / o impegnà in ghjoculi in linea cum'è un modu per sentenu superiore à i so cuncurrenti (Kim et al., 2008). Inoltre, sia l'usu di e social media sia l'usu di ghjoculi in linea ponu purtà à PIU in una minurità di individui (Király et al., 2014).

Machiavellismu, chì si riferisce à esse ingannevoli, manipulatori, ambiziosi è sfruttatori (Christie & Geis, 1970), hè stata assuciata cù l'usu problematicu di e social media (Kircaburun, Demetrovics, et al., 2018), trolling in ghjochi in linea (Ladanyi & Doyle-Portillo, 2017), l'autosurveglianza in linea è l'autopromozione (Abell & Brewer, 2014). I machiavelli ponu sceglie i media suciali è e plataforme di ghjocu per impegnà in a manipulazione interpersonale o l'autopromozione ingannosa (Abell & Brewer, 2014; Ladanyi & Doyle-Portillo, 2017) in parte per via di a so paura di u rifiutu suciale (Rauthmann, 2011). Data a natura potenzalmentu obsessiva di sti cumpurtamenti, sti cumpurtamenti problematici in linea ponu esse assuciati à sintomi simili à l'addiction cum'è a preoccupazione è a mudificazione di l'umore (Griffiths, 2005), è à u turnu, si sviluppa in PIU per una piccula minurità di individui (Kircaburun, Demetrovics, et al., 2018). Inoltre, u machiavellismu hè in relazione negativa cù l'umore pusitivu (Egan, Chan, & Shorter, 2014) è positivamente à livelli elevati di stress (Richardson & Boag, 2016). Data chì l'usu problematicu in linea hè una strategia di coping maladattiva contr'à sentimenti negativi (Kuss et al., 2014), hè logicu d'aspittà chì certi individui alti in machiavellismu per impegnà in PIU è diventenu utilizatori problematichi.

A psicopatia hè stata carattarizata da alta impulsività, imprudenza è empatia bassa (Jonason, Lyons, Bethell, & Ross, 2013). Simile à u machiavellismu, a psicopatia hè stata ancu assuciata cù a disregulazione di l'emozioni è l'umore pusitivu più bassu.Egan et al., 2014; Zeigler-Hill & Vonk, 2015). In più di a tendenza potenziale di i psicopati à u PIU cum'è una strategia di coping maladattiva (Kuss et al., 2014), ponu impegnà in PIU in un tentativu di circà è ottene una sensazione più altu (Lin & Tsai, 2002; Vitacco & Rogers, 2001). In listessu modu, l'individui chì anu un impulsu sadisticu si impegnanu in cumpurtamenti in linea devianti è antisociali, cum'è cyberbullying (van Geel et al., 2017), trolling in linea (Buckels et al., 2014), cyberstalking di partenarii intimi (Smoker & March, 2017), in quantu à i ghjoculi video viulenti (Greitemeyer & Sagioglou, 2017). Inoltre, i psicopati è i sadisti ponu pruvà à gratificà l'urgenza sessuale in linea (per esempiu, cibersessu è a visualizazione di pornografia) è campà e so fantasie (Baughman, Jonason, Veselka è Vernon, 2014) per aumentà l'eccitazione sessuale è l'estimulazione (Shim, Lee è Paul, 2007). I sadisti ponu pruvà à cumpensà a so necessità di crudeltà (O'Meara, Davies, & Hammond, 2011) chì ùn ponu micca cumpiendu in u mondu reale in cuntesti in linea. I tentativi riesciuti ponu purtà à l'usu problematicu via mudificazione di l'umore pusitivu.

Spitefulness, chì hè statu riferitu cum'è esse disposti à soffre di danni à sè stessu per dannà l'altri (Zeigler-Hill, Noser, Roof, Vonk, & Marcus, 2015), hè una dimensione di personalità distinta chì ùn hè micca studiata ma si sovrappone cù diversi custruzzioni di personalità, cum'è l'aggressione, u machiavellismu, a psicopatia, a bassa autostima, a bassa empatia è a bassa intelligenza emotiva (Marcus, Zeigler-Hill, Mercer è Norris, 2014; Zeigler-Hill et al., 2015). Queste custruzzioni sò fatturi di risichi impurtanti per i cumpurtamenti antisociali è problematici in linea (Kuss et al., 2014). In cunseguenza, una disprezzu più altu pò esse un fattore di risicu potenziale per l'usu problematicu in linea. Data l'aumentata probabilità di l'individui assai disprezzati per sperimentà interazzioni suciali problematiche in a vita reale per via di e so facette di personalità antisociale, cum'è a manipulazione interpersonale.Marcus et al., 2014) è stili di umore injurioso (Vrabel, Zeigler-Hill è Shango, 2017), ponu esse più propensi à impegnà in un usu in linea problematicu più altu per evità relazioni suciali in a vita reale è / o per manipulà l'altri più facilmente (Kircaburun, Demetrovics, et al., 2018; Kırcaburun, Kokkinos, et al., 2018). Inoltre, l'aumentu di i livelli di impulsività di l'individui rancorosi (Jonason et al., 2013; Marcus et al., 2014) ponu mette l'individui in una pusizioni vulnerabile per sperimentà PIU, perchè l'impulsività hè unu di i predittori consistenti di PIU (Kuss et al., 2014).

U rolu di attività specifiche in linea

L'Internet hè un mediu chì facilita l'usu di diversi cumpurtamenti è attività, cum'è l'usu di e social media, ghjoculi, ghjoculi, shopping è sessu (Griffiths, 2000; Montag et al., 2015). A maiò parte di sti attività esistenu digià in cuntesti offline fora di l'usu di e social media. Dunque, hè pussibule chì i cumpurtamenti offline di l'individui ponu migrà in quelli in linea in un tentativu di cumpensà i bisogni offline insoddisfatti (Kardefelt-Winther, 2014), cum'è ghjoculi, ghjoculi, sessu, shopping è cumunicazione. Sicondu u mudellu I-PACE (Brand et al., 2016), a personalità di l'individuu hè un determinante impurtante per a preferenza di usu di e plataforme specifiche in linea è / o applicazioni. L'evidenza empirica sopra citata nantu à cumu l'individui cù diverse facce di personalità ponu ottene gratificazioni diversificate da diverse attività in linea furnisce a validazione di u mudellu I-PACE.

Comu nutatu prima, impegnà in attività in linea pò diventà addictivu è guidà à PIU per una piccula minurità di individui. Per esempiu, u ghjocu in linea hè statu assuciatu cù u ghjocu problematicu. In ogni casu, in più di i ghjoculi in linea, l'usu di i media suciali in linea hè statu ancu truvatu per predichendu PIU più altu, mentre chì i ghjoculi problematici sò assuciati solu cù i ghjoculi in linea (Király et al., 2014). In cunseguenza, PIU pò esse riferitu cum'è l'usu generale di l'internet in e so diverse attività. Dunque, pò esse chì l'ingaghjamentu in queste attività in linea sopra citate sò in relazione à PIU più altu è cunta per e relazioni trà i tratti di personalità scura è PIU. Alcune evidenza empirica pare chì sustene sta supposizione per rapportu relazioni significativi di ghjoculi in linea, ghjoculi d'azzardo è visualizazioni di pornografia cù PIU (Alexandraki, Stavropoulos, Burleigh, King è Griffiths, 2018; Critselis et al., 2013; Stavropoulos, Kuss, Griffiths, Wilson, & Motti-Stefanidi, 2017). In cunseguenza, pò esse chì e diverse caratteristiche di personalità scura dirigenu l'individui à aduprà diverse attività in linea, è à u turnu, ottene gratificazioni da e so attività preferite in linea pò purtà à l'usu ripetutu è problematicu di l'internet. Cusì, hè previstu chì i tratti di a personalità scura seranu in relazione cù PIU utilizendu percorsi indiretti attraversu attività specifiche in linea.

U studiu prisidenti

Questu hè u primu studiu per investigà l'associazioni dirette è indirette di tratti di personalità scura (vale à dì, machiavellismu, psicopatia, narcisismu, sadismu è spitefulness) cù PIU attraversu attività in linea specifiche (vale à dì, social media, ghjoculi in linea, ghjoculi in linea, shopping online). , è sessu in linea). Studi precedenti anu cuncentratu soprattuttu nantu à e rilazioni di trè tratti di personalità scura (vale à dì, machiavellismu, psicopatia è narcisismu) in diversi cumpurtamenti in linea. In ogni casu, nisun studiu hà mai cunsideratu cinque tratti diffirenti (vale à dì, a Triade Dark in più di u sadismu è u spitefulness) cù l'usi di diverse attività in linea è PIU simultaneamente. Hè statu previstu chì ci saria un effettu mediatore da l'attività in linea trà e custruzzioni di personalità è PIU. Basatu annantu à l'assunzioni teorichi di u mudellu I-PACE (chì affirmeghja chì i fatturi core interrelati cum'è i tratti di personalità è i motivi specifichi di l'usu in linea ponu ghjucà un rolu mediatore in a so relazione cù PIU) è l'evidenza empirica esistente, stu studiu hà formulatu è pruvatu parechje ipotesi mentre cuntrullà per u sessu è l'età.

Parteċipatori è prucessu

Un totale di 772 studenti universitari turchi (64% femine), di età trà 18 è 28 anni (media = 20.72 anni, SD = 2.30), questionarii di carta è matita cumpletati. Tutti i participanti sò stati infurmati nantu à i dettagli di u studiu è anu datu u so accunsentu infurmatu. A participazione à u studiu era anonima è vuluntaria. I dati utilizati in stu studiu sò stati raccolti simultaneamente cù un altru studiu publicatu in altrò (ie, Kircaburun, Jonason, & Griffiths, 2018a).

Measures
Forma d'infurmazione persunale

Per ottene infurmazioni nantu à u sessu, l'età è l'attività in linea specifiche di i participanti impegnati, hè stata utilizata una forma d'infurmazione persunale. I participanti anu utilizatu una scala Likert di 5 punti da "mai"À"sempri" per indicà u so usu in linea di ghjoculi (vale à dì "Aghju utilizatu l'internet per u ghjocu"), ghjoculi (vale à dì, "Aghju aduprà l'internet per u ghjocu"), shopping (vale à dì, "Aghju utilizatu Internet per shopping"), i media suciali (vale à dì, "Aghju utilizatu l'internet per e social media"), è u sessu (vale à dì, "Aghju utilizatu Internet per u sessu").

Triade scura Dirty Dozen (Jonason & Webster, 2010)

A scala comprende 12 voci nantu à una scala Likert di 9 punti da "forti d 'accordiu"À"dibàttitu stu casu", cù quattru elementi per ogni dimensione di personalità cumpresu u machiavellismu (per esempiu, "Aghju utilizatu ingannà o mentitu per fà u mo modu"), psicopatia (per esempiu, "I tendenu à ùn esse troppu preoccupatu di a moralità o di a moralità di e mo azzioni"), è u narcissimu (per esempiu, "Tendu à vulè chì l'altri mi presti attenzione"). A forma turca di a scala hà datu prima validità è affidabilità (Özsoy, Rauthmann, Jonason, & Ardıç, 2017). A scala avia una coherenza interna adatta à bona in stu studiu (α di Cronbach = .67–.88).

Scala d'impulsi sadichi brevi (O'Meara et al., 2011)

A scala comprende 10 dicotomie ("cuntrariu di mè"È"cum'è mè) elementi (per esempiu, "Aghju fantasie chì implicanu ferite a ghjente"). A forma turca di a scala hà datu prima validità è affidabilità (Kircaburun, Jonason, & Griffiths, 2018b). A scala hà avutu una bona cunsistenza interna in stu studiu (α = .77).

Scala di disprezzu (Marcus et al., 2014)

A scala originale comprende 17 elementi (per esempiu, "Puderia vale a pena risicà a mo reputazione per sparghje pettegole nantu à qualchissia chì ùn mi piace micca") nantu à una scala Likert di 5 punti da "mai"À"sempri. " In questu studiu, 11 articuli cumpatibili cù i studienti universitari turchi sò stati scelti per l'analisi di fattori esploratori (EFA) è cunfirmatori (CFA). In u risultatu, EFA (KMO = 0.90; p <.001; cummunità chì varieghja trà 0.29 è 0.59; spieghendu 48% di a varianza) è CFA (pesi di regressione standardizati chì varieghja trà 0.49 è 0.72) hà pruduttu dui sottufattori, conceptualizzati cum'è dannu à l'altri (per esempiu, "S'e aghju avutu l'uppurtunità, allora aghju pagatu cun piacè una piccula somma di soldi per vede un cumpagnu di classe chì ùn mi piace micca fallu u so esame finale") È disturbà l'altri (per esempiu, "Sì eru unu di l'ultimi studienti in una aula chì faceva un esame è aghju nutatu chì l'instructore pareva impaziente, avissi da esse sicuru di piglià u mo tempu per finisce l'esame solu per irritallu."). CFA de second ordre (χ2/df = 2.67, RMSEA = 0.05 [90% CI (0.04, 0.06)], CFI = 0.97, GFI = 0.97) hà dimustratu chì a scala pò esse usata in modu unidimensionale. A scala hà avutu una bona cunsistenza interna in questu studiu (α = .84).

Scala di Addiction Internet di Bergen (BIAS; Tosuntaş, Karadağ, Kircaburun, & Griffiths, 2018)

U BIAS turcu hè statu usatu per valutà a dipendenza da Internet. U BIAS hè statu sviluppatu adaptendu u Bergen Facebook Addiction Scale (Andreassen, Torsheim, Brunborg, & Pallesen, 2012). U BIAS turcu (Tosuntaş et al., 2018) hà solu rimpiazzatu a parolla "Facebook" cù a parolla "maniscalchi. " U BIAS comprende sei elementi (per esempiu, "Quantu spessu durante l'ultimu annu avete pruvatu à riduce l'usu di l'internet senza successu?") nantu à una scala Likert di 5 punti da "mai"À"sempri." A forma turca di l'scala hà dettu prima di alta validità è affidabilità. A scala hà avutu una bona cunsistenza interna in questu studiu (α = .83).

Etica

L'approvazione etica per u studiu hè stata ricivuta da i cunsiglii amministrativi di a facultà prima di u reclutamentu di i participanti, è hà cumpletu cù a Dichjarazione di Helsinki.

Statistiche descrittive, skewness, curtosis, è i valori di u factor d'inflazione di varianza (VIF), è correlazioni trà u sessu, l'età, i tratti di Dark Tetrad, spitefulness, specifiche attività in linea, è PIU sò mostrati in a Tabella. 1. Prima di fà l'analisi di regressione multipla gerarchica, i valori di skewness, curtosis, VIF è tolleranza sò stati esaminati per assicurà chì a distribuzione anormale è a multicolinearità ùn sò micca rilevate. Sicondu West, Finch è Curran (1995), i soglie di skewness è curtosis per a normalità sò ± 2 è ± 7, rispettivamente, mentri Kline (2011) hà un approcciu più liberale cù ± 3 è ± 8, rispettivamente, ancu s'è alcune linee guida conservative assumenu una violazione di a distribuzione normale se i valori di asimmetria è curtosis eranu ± 2 (George & Mallery, 2010). In questu studiu, i variàbili ùn sò micca stati trasfurmati nè sò stati utilizati testi non parametrici perchè, quandu u valore di skewness hè sottu à u limitu, e violazioni di l'assunzioni di normalità causate da curtosi ponu esse trascurate in campioni più grandi (Tabachnick & Fidell, 2001). Analisi di regressione gerarchica (Table 2) hè stata applicata per esaminà i predittori di personalità di attività specifiche in linea mentre cuntrullanu u sessu è l'età cù u software SPSS 23. L'essere maschile era assuciatu positivamente cù u ghjocu in linea (β = 0.35, p < 001), sessu in linea (β = 0.42, p < 001), è u ghjocu in linea (β = 0.19, p <.001), è negativamente cù l'usu di e social media (β = -0.16, p <.001) è shopping in linea (β = -0.13, p <.001). L'età hè stata assuciata solu cù l'usu di e social media (β = -0.16, p <.001). Le narcissisme était lié à l'utilisation des réseaux sociaux (β = 0.18, p <.001); Le machiavélisme était associé aux jeux en ligne (β = 0.11, p < 05) è sessu in linea (β = 0.09, p <.05). Quelli chì sò assai rancorsi anu puntuatu più altu nantu à u sessu in linea (β = 0.10, p < 05), jeu en ligne (β = 0.16, p < 001), è shopping online (β = 0.15, p <.01). Infine, u sadismo era assuciatu solu cù u sessu in linea (β = 0.12, p <.01).

 

Table

Table 1. punteggi medii, SDs, è correlazioni di Pearson di e variàbili di studiu

 

Table 1. punteggi medii, SDs, è correlazioni di Pearson di e variàbili di studiu

123456789101112
1. Usu problematicu di Internet-
2. Utilizazione di e media.33***-
3. Usu Lusinghi.14***-.01-
4. Usu sessuale.10 **.00.28***-
5. usu di ghjocu.14***-.02.26***.32***-
6. Usu shopping.17***.19***.10 **.03.09 **-
7. Machiavellismu.24***.10 **.19***.32***.22***.05-
8. Psicopatia.15***.04.14***.26***.18***.05.53***-
9. Narcissismu.20***.18***.11 **.24***.07 *.03.50***.28***-
10. Sadismu.20***.08 *.16***.34***.16***.05.47***.48***.29***-
11. Spitefulness.26***.11 **.13***.31***.24***.13***.46***.48***.34***.49***-
12. Età−.16***−.17***-.04.04.06-.03-.00.03.02-.06.00-
13. Men-.00-.12 **.37***.50***.25***-.09 **.22***.20***.15***.26***.21***.05
M16.674.232.291.521.562.749.439.8316.2511.2916.6020.72
SD5.341.011.270.900.991.116.155.759.061.826.662.30
Scialità0.171.800.690.20-1.451.751.551.520.312.171.821.38
Kurtosis-0.372.44-0.62-0.561.672.432.433.11-0.935.163.591.67
VIF-1.201.241.091.131.551.891.621.421.611.611.05

Nota. SD: deviazione standard; VIF: fattore di inflazione di varianza.

*p <.05. **p <.01. ***p <.001.

 

Table

Table 2. Riassuntu di l'analisi di regressione gerarchica chì predice diverse attività in linea

 

Table 2. Riassuntu di l'analisi di regressione gerarchica chì predice diverse attività in linea

β(t)
suciali, di cumunicazioneCicaSexAgricultureShopping
Bloccu 1Masculino−0.16 (−4.33)***0.35 (9.93)***0.42 (13.40)***0.19 (5.43)***−0.13 (−3.42)***
Age−0.16 (−4.58)***−0.06 (−1.85)0.02 (0.78)0.05 (1.56)−0.02 (−0.60)
Bloccu 2Machiavellianism0.01 (0.17)0.11 (2.41) *0.09 (2.33) *0.14 (3.00) **0.01 (0.24)
Psychopathy−0.02 (−0.49)0.01 (0.19)0.00 (0.10)0.02 (0.55)−0.00 (−0.03)
Narcissismu0.18 (4.39)***−0.00 (−0.11)0.06 (1.83)−0.08 (−1.99)*−0.01 (−0.26)
Sadismu0.03 (0.71)0.01 (0.15)0.12 (3.27) **−0.02 (−0.46)0.01 (0.14)
Spitefulness0.07 (1.66)0.00 (0.10)0.10 (2.60) *0.16 (3.66)***0.15 (3.37) **
R2adj = .08; F(7, 764) = 10.48; p <.001R2adj = .15; F(7, 764) = 19.84; p <.001R2adj = .32; F(7, 764) = 53.25; p <.001R2adj = .11; F(7, 764) = 13.97; p <.001R2adj = .02; F(7, 764) = 3.62; p <.01

Nota. I valori in i parentesi riprisentanu t i valori di e variàbili.

*p <.05. **p <.01. ***p <.001.

Per esaminà i pussibuli effetti di mediazione di l'attività in linea trà i tratti di personalità è PIU, un mudellu di mediazione multipla saturatu hè statu pruvatu cù tratti di personalità scura cum'è variàbili indipendenti, attività specifiche in linea cum'è mediatori, PIU cum'è variabile di risultatu, è sessu è età cum'è variabili di cuntrollu. (Figura 1). U software AMOS 23 hè statu eseguitu per l'analisi di u percorsu utilizendu u metudu di bootstrapping cù 5,000 campioni bootstrapped è intervalli di cunfidenza 95% curretti per bias. I percorsi indiretti sò stati esaminati cù una stima (Gaskin, 2016). In u risultatu di l'analisi (Table 3), le machiavélisme était directement et indirectement associé à PIU grâce au jeu en ligne et au jeu en ligne (β = 0.12, p <.05; 95% CI [0.02, 0.21]). Le narcissisme était indirectement associé à PIU grâce à l'utilisation des réseaux sociaux (β = 0.09, p <.05; 95% CI [0.00, 0.18]). Infine, a rancore hè stata assuciata direttamente è indirettamente cù PIU per via di i ghjoculi d'azzaru in linea è di shopping in linea (β = 0.18, p <.001; 95% CI [0.10, 0.26]). U mudellu spiegà 21% di a varianza in PIU.

figurette parent elimina

Figura 1. Mudellu finale di i coefficienti di u percorsu significativu. U sessu è l'età sò stati adattati per u mediatore è variabili di u risultatu in u mudellu. Per a chiarità, e variabili di cuntrollu è e correlazioni trà e variabili indipendenti, di cuntrollu è di mediatore ùn sò micca stati raffigurati in a figura. *p <.05. **p <.01. ***p <.001

 

Table

Table 3. Stimi standardizati di l'effetti totali, diretti è indiretti nantu à l'usu problematicu di l'internet è variabili mediatori

 

Table 3. Stimi standardizati di l'effetti totali, diretti è indiretti nantu à l'usu problematicu di l'internet è variabili mediatori

effettu (SE)Effettu tutale spiegatu (%)
Machiavellismu → Usu problematicu di Internet (effettu tutale)0.12 (0.05) *-
Machiavellismu → Usu problematicu di Internet (effettu direttu)0.09 (0.05) *75
Machiavellismu → Usu problematicu di Internet (effettu indirettu tutale)0.03 (0.02)25
Machiavellismu → Ghjochi d'azzardo → Usu problematicu di Internet (effettu indirettu)0.01 (0.01) *8
Machiavellismu → Lusinghi → Usu problematicu di Internet (effettu indirettu)0.01 (0.01) *8
Narcisismu → Usu problematicu di Internet (effettu tutale)0.09 (0.04) *-
Narcisismu → Usu problematicu di Internet (effettu direttu)0.05 (0.04)56
Narcisismu → Usu di e social media → Usu problematicu di Internet (effettu indirettu)0.04 (0.02) *44
Spitefulness → Usu problematicu di Internet (effettu tutale)0.18 (0.04)***-
Spitefulness → Usu problematicu di Internet (effettu direttu)0.14 (0.04)***78
Spitefulness → Usu problematicu di Internet (effettu indirettu tutale)0.04 (0.02) **22
Spitefulness → Gambling → Usu problematicu di Internet (effettu indirettu)0.02 (0.01) *11
Spitefulness → Shopping → Usu problematicu di Internet (effettu indirettu)0.01 (0.01) *6

Nota. *p <.05. **p <.01. ***p <.001.

Articulu discussione

À u megliu di a cunniscenza di l'autori, questu hè u primu studiu per investigà l'associazioni dirette è indirette di tratti di personalità scura (vale à dì, machiavellismu, psicopatia, narcisismu, sadismu è spitefulness) cù PIU attraversu attività in linea specifiche (ie, social media, ghjochi in linea, ghjoculi in linea, shopping in linea è sessu in linea). Sicondu l'analisi, è coherente cù u mudellu I-PACE, diverse caratteristiche di personalità eranu assuciati cù diverse attività in linea è livelli di PIU. In ogni casu, deve esse nutatu chì a maiò parte di e dimensioni di l'effettu trà e variàbili eranu chjuchi. Mentre chì a relazione trà u narcisismu è u PIU hè stata interamente mediata da l'usu di e social media, u machiavellisimu era assuciatu direttamente è indirettu cù PIU per via di ghjoculi in linea è di ghjoculi in linea. Infine, i ghjoculi in linea è i shopping online mediavanu parzialmente l'associazione trà spitefulness è PIU. Mentre a prima è a terza ipotesi sò stati parzialmente supportati, i risultati ùn sò micca in linea cù a seconda ipotesi.

Parzialmente coherente cù l'ipotesi, l'usu di e social media hà mediatu a relazione trà u narcisismu è u PIU. U narcisismu era ligatu à l'usu più altu di e social media, è à u turnu, l'usu più altu di e social media hè assuciatu cù u PIU più altu. Sembra chì l'individui narcisistichi anu preferitu i media suciali à e plataforme di ghjoculi in linea per risponde à i so bisogni psicologichi derivanti da a so persunalità antisociale cum'è a necessità d'ammirazione (Casale & Fioravanti, 2018). I narcisisti utilizanu diversi strumenti di e social media per prumove è monitorà elli stessi, chì ponu esse preoccupati per i so profili è i cumenti di l'altri nantu à i so posti (Kircaburun, Demetrovics, et al., 2018). In turnu, sta preoccupazione pò trasfurmà in PIU per un picculu numeru di individui. Dapoi chì, sfarente di l'altri applicazioni in linea, l'usu di e social media pò esse impegnatu solu in linea, u so usu problematicu pò traduce più facilmente in PIU cumparatu cù l'attività in linea chì anu equivalenti offline.

Cum'è l'ipotesi, u machiavellisimu era assuciatu direttamente è indirettu cù PIU per via di ghjoculi in linea è di ghjoculi in linea. Siccomu i Machiavelliani ponu avè difficultà in l'interazzioni suciali in a vita reale per via di a so bassa piacevolezza, alta manipulazione emotiva, alta alexithymia è bassa intelligenza emotiva.Austin, Farrelly, Black, & Moore, 2007; Jonason & Krause, 2013), ponu sentenu più còmode in ligna è preferiscenu interazzione in ligna à a cumunicazione faccia à faccia. Inoltre, i studienti machiavelliani sò stati trovati per avè una depressione più altu in paragunà cù i studienti non-machiavelliani (Bakir et al., 2003). Questu suggerisce chì ci saria più altu PIU per l'individui alti in machiavellismu, perchè a depressione hè un predictor consistente di usu problematicu in linea (Kircaburun, Kokkinos, et al., 2018).

U machiavellismu era assuciatu cù i ghjoculi in linea è i ghjoculi in ligna, è à u turnu, i ghjoculi in linea è i ghjoculi in linea anu purtatu à un PIU più altu. Studi precedenti anu assuciatu u machiavellismu cù u ghjocu di dulore (vale à dì, trolling in ghjochi in linea), chì pò esse una spiegazione per questa relazione (Ladanyi & Doyle-Portillo, 2017). Dapoi chì l'individui altu in machiavellismu sò stati dimustrati per avè sentimenti cumpetitivi è ùn rispettanu micca cumportamentu morale è eticu per ghjunghje à i so scopi (Clempner, 2017), Puderanu esse impegnati in u ghjocu di dulore per superà l'altri attori è questi tentativi è sforzi ponu turnà in tempi più longu passati in ghjoculi in linea. Simile à u ghjocu, u ghjocu hè un altru ambiente cumpetitivu cù premii supplementari cum'è guadagnà soldi reale. E caratteristiche comportamentali di Machiavelli sò state truvate per associà cù a sensibilità di ricumpensa chì indicanu chì i premii sò motivatori impurtanti per l'individui cù alti tratti Machiavelliani (Birkás, Csathó, Gács, & Bereczkei, 2015). I ghjoculi in linea è i ghjoculi in linea sò dui di l'attività specifiche più populari per l'usu di l'internet è ponu facilmente trasfurmà in un impegnu in linea problematicu per alcuni utilizatori (Brand et al., 2016).

Parallelamente à i risultati anticipati, a spitefulness era direttamente assuciata cù PIU è indirettamente utilizendu ghjoculi in linea è shopping online. Simile à u machiavellianismu, a rancore hè stata assuciata cù una disregulazione emotiva più alta (Zeigler-Hill & Vonk, 2015), distaccamentu è disinhibition (Zeigler-Hill & Noser, 2018) - associazioni chì ponu risultà in cumpiendu i bisogni suciali cù gratificazioni in linea (Gervasi et al., 2017; Niemz, Griffiths, & Banyard, 2005). I cumpurtamenti disprezzanti sò motivati ​​​​da emozioni d'invidia è di dirittu (Marcus et al., 2014) è l'individui alti in spitefulness anu livelli più alti di narcissisimu vulnerabile è bassa autostima (Marcus et al., 2014), chì sò stati assuciati cù un usu in linea patologicu più altu (Andreassen et al., 2017; Casale, Fioravanti, & Rugai, 2016). In listessu modu, l'individui spiteful ponu aduprà shopping in linea motivati ​​​​da a so invidia per l'altri o a so constante necessità di rinfurzamentu di l'ego per via di i so sentimenti narcisisti vulnerabili è a bassa autoestima. À u turnu, a compra in linea pò purtà à l'usu compulsivu in ligna quandu investiganu tutti i diversi siti web per cumprà diversi prudutti.

Stu studiu hè trà i pochi chì sò stati realizati per cunsiderà u rolu di i tratti di personalità scura nantu à PIU. Ci sò alcune sovrapposizioni trà i risultati riportati quì è quelli trà questi studii, ancu s'ellu ci sò ancu alcuni scuperti contraddittori. Per esempiu, mentri stu studiu hà riportatu una relazione diretta trà u machiavellismu è u PIU, u machiavellismu era un predictore direttu di l'usu problematicu di e social media trà i studienti universitari in un studiu precedente (Kircaburun, Demetrovics, et al., 2018), è era irrilevante in un altru studiu chì esaminò i ghjoculi problematici in linea (Kircaburun et al., 2018b). In u listessu modu, u narcisismu hè statu assuciatu debbuli indirettu cù PIU via l'usu di e social media in stu studiu, ancu s'ellu era un predictore impurtante di l'usu problematicu di e social media è di u ghjocu problematicu. Siccomu i studii sopra citati sò stati realizati cù studienti universitarii è gamers completamente differenti, e differenze di mostra puderanu esse una spiegazione pussibule per i diversi tratti di personalità chì predicanu l'usu problematicu di e diverse attività in linea (per esempiu, e social media, i ghjoculi è l'usu di Internet). Tuttavia, sti differenze sustenenu ancu a nuzione chì (malgradu a so sovrapposizione in una certa misura) tipi specifichi di usu in linea problematicu (per esempiu, ghjoculi è social media) è PIU sò cuncepimentu cumportamenti diffirenti è entità nosologiche separate chì ponu avè predittori di personalità differenti (Brand et al., 2016; Király et al., 2014; Montag et al., 2015). Tuttavia, sti studii preliminari indicanu chì più focusu deve esse datu à i tratti di a personalità scura quandu si cunsidereghja PIU è altri cumpurtamenti problematici in linea, è più ricerca hè garantita nantu à u sughjettu per una megliu comprensione di sti rilazioni.

Stu studiu hà qualchì limitazione chì deve esse trattatu in studii futuri. Prima, i dati di ricerca sò stati raccolti per via di questionarii d'autoreportu in un campionu autoselettu chì sò propensi à preghjudizii è limitazioni ben cunnisciuti. Studi futuri duveranu aduprà strumenti più approfonditi, cum'è metudi qualitativi o misti trà campioni più grande è più rappresentativi. Siconda, u disignu trasversale impedisce u disegnu di relazioni causali. Per esse capaci di indicà a causalità è a direzzione di sti rilazioni, studii futuri duveranu impiegà disinni longitudinali. Terzu, u campionu di studiu cumprendi i studenti turchi da una sola università; dunque, a generalizazione di i risultati hè limitata. Studi futuri duveranu pruvà à riplicà e scuperte quì utilizendu diversi gruppi di età è individui di diversi paesi è culture.

Malgradu e limitazioni, questu hè u primu studiu per esaminà e relazioni trà i tratti di personalità scura, attività specifiche in linea è PIU. Inoltre, stu studiu hà dimustratu chì a spitefulness pò esse assuciata direttamente è indirettamente cù PIU elevatu attraversu l'usu di diverse attività in linea. I risultati di stu studiu indicanu chì ci deve esse più ricerca cuncentrata nantu à u rolu di i tratti di personalità scura nantu à l'usu problematicu in linea via associazioni dirette significative di machiavellismu è spitefulness cù PIU. Inoltre, i risultati dimustranu chì u machiavellismu, u spitefulness, u sadismu è u narcisismu sò stati ligati à diversi tipi di attività in Internet cum'è u sessu in linea, l'usu di e social media, i ghjoculi in linea, i ghjoculi in linea è i shopping online, tutti chì anu u putenziale di causà. dannu in a vita di certi individui per via di l'usu problematicu è / o eccessivu. I prufessiunali di a salute è i clinichi anu bisognu di piglià questi tratti di personalità in cunsiderà quandu cunsiderà pussibuli strategie di prevenzione è intervenzione per PIU. In più di l'implicazioni sopra menzionate, stu studiu hà pruvatu l'assunzioni teorichi di u mudellu I-PACE è hà furnitu evidenza empirica per u rolu impurtante di e differenze di personalità in a differenziazione di l'attività in linea è l'usu problematicu in linea, è ancu u rolu impurtante di e preferenze di e diverse online. attività in a determinazione di i livelli di PIU.

I dui autori anu cuntribuitu significativamente à a preparazione di u manuscrittu.

L'autori di dichjaranu micca cunflittu di interessu.

Abell, L., & birreria, G. (2014). Machiavellismu, autosurveglianza, autopromozione è aggressione relazionale in Facebook. Computers in u cumpurtamentu umanu, 36, 258-262. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2014.03.076 CrossrefGoogle Scholar
Alexandraki, K., Stavropoulos, V., Burleigh, T. L., Re, D. L., & Griffiths, M. D. (2018). A preferenza di visualizazione di a pornografia in Internet cum'è un fattore di risicu per a dipendenza da Internet di l'adulescenti: U rolu di moderatore di i fatturi di personalità di aula. Journal of Behavioral Addiction, 7 (2), 423-432. doi:https://doi.org/10.1556/2006.7.2018.34 MemberGoogle Scholar
Associazione Psicanale americana. (2013). Manual Diagnosticu è statisticu di disordini mentali (5 ed ed.). Arlington, TX: Associazione Psicanale americana. CrossrefGoogle Scholar
Anderson, E. L., Steen, E., & Stavropoulos, V. (2017). L'usu di l'Internet è l'usu problematicu di l'Internet: Una rivista sistematica di i tendenzi di ricerca longitudinali in l'adolescenza è l'adultu emergente. International Journal of Adolescenza è Ghjuventù, 22 (4), 430-454. doi:https://doi.org/10.1080/02673843.2016.1227716 CrossrefGoogle Scholar
Andreassen, C. S., Pallesen, S., & Griffiths, M. D. (2017). A relazione trà l'usu addictivu di e social media, u narcisismu è l'autoestima: risultati da una grande indagine naziunale. Cumportamenti Addictive, 64, 287-293. doi:https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2016.03.006 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Andreassen, C. S., Torsheim, T., Brunborg, G.S., & Pallesen, S. (2012). Sviluppu di una Scala di Addiction à Facebook. Rapporti psicologichi, 110 (2), 501-517. doi:https://doi.org/10.2466/02.09.18.PR0.110.2.501-517 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Arpaci, I. (2018). L'effettu moderatore di u sessu in a relazione trà u narcisisimu è u cumpurtamentu di selfie-posting. Personalità è Differenze Individuali, 134, 71-74. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.06.006 CrossrefGoogle Scholar
Austin, E.J., Farrelly, D., Neru, C., & Moore, H. (2007). Intelligenza emotiva, machiavellismu è manipulazione emotiva : L'EI hà un latu scuru ? Personalità è Differenze Individuali, 43 (1), 179-189. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2006.11.019 CrossrefGoogle Scholar
Bakir, B., Özer, M., Uçar, M., Güleç, M., ferru C., & Hasde, M. (2003). Relazione trà machiavellismu è satisfaczione di u travagliu in una mostra di medichi turchi. Rapporti psicologichi, 92 (3), 1169-1175. doi:https://doi.org/10.2466/PR0.92.3.1169-1175 CrossrefGoogle Scholar
Baughman, H. M., Jonason, P.K., Veselka, L., & Vernon, P. A. (2014). Quattru sfumature di fantasie sessuale ligati à a Triade Dark. Personalità è Differenze Individuali, 67, 47-51. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2014.01.034 CrossrefGoogle Scholar
Birkás, B., Csathó, Á., Gàcs, B., & Bereczkei, T. (2015). Rien ne s'aventure rien gagné : associations fortes entre la sensibilité à la récompense et deux mesures de machiavellisme. Personalità è Differenze Individuali, 74, 112-115. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2014.09.046 CrossrefGoogle Scholar
Marca, M., Young, K. S., Layer, C., Wölfling, K., & Potenza, M. N. (2016). Integralizate i cunservazioni psicologichi è neurobiulogichi in quantu u sviluppu è mantenimentu di disordini spiculate di l'Internet: Un interazzione di u modellu Person-Affect-Cognition-Execution (I-PACE). Neuroscienze è Biobehavioral Reviews, 71, 252-266. doi:https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2016.08.033 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
fibbie, E. E., Trapnell, P.D., & Paulus, D. L. (2014). I Trolls volenu solu divertevi. Personalità è Differenze Individuali, 67, 97-102. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2014.01.016 CrossrefGoogle Scholar
Casale, S., & Fioravanti, G. (2018). Perchè i narcisisti sò in risicu per u sviluppu di l'addiction di Facebook: A necessità di esse ammirata è a necessità di appartene. Cumportamenti Addictive, 76, 312-318. doi:https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2017.08.038 CrossrefGoogle Scholar
Casale, S., Fioravanti, G., & Rugai, L. (2016). Narcisisti grandiosi è vulnerabili: Quale hè più risicu per l'addiction à a rete suciale? Ciberpsicologia, Cumportamentu è Rete Suciali, 19 (8), 510-515. doi:https://doi.org/10.1089/cyber.2016.0189 CrossrefGoogle Scholar
Christie, R., & Geis, F. L. (1970). Studi di machiavellismu. New York, NY: Stampa accademica. Google Scholar
Clempner, J. B. (2017). Un mudellu di teoria di u ghjocu per a manipulazione basatu annantu à u machiavellismu: cumpurtamentu morale è eticu. Journal of Artificial Societies & Social Simulation, 20 (2), 1-12. doi:https://doi.org/10.18564/jasss.3301 CrossrefGoogle Scholar
Corry, N., Merritt, R.D., Mrug, S., & Pamp, B. (2008). A struttura di fattore di l'Inventariu di Personalità Narcisista. Journal of Personality Assessment, 90 (6), 593-600. doi:https://doi.org/10.1080/00223890802388590 CrossrefGoogle Scholar
craquer, N., & Marzu, E. (2016). U latu scuru di Facebook®: The Dark Tetrad, putenza suciale negativa, è cumpurtamenti di trolling. Personalità è Differenze Individuali, 102, 79-84. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2016.06.043 CrossrefGoogle Scholar
Critselis, E., Janikian, M., Paleomilitou, N., Oikonomou, D., Kassinopoulos, M., Kormas, G., & Tsitsika, A. (2013). U ghjocu in Internet hè un fattore predittivu di u cumpurtamentu addictivu in Internet trà l'adulescenti ciprioti. Journal of Behavioral Addiction, 2 (4), 224-230. doi:https://doi.org/10.1556/JBA.2.2013.4.5 MemberGoogle Scholar
Dalbudak, E., Evren, C., Aldemir, S., & Evren, B. (2014). A gravità di u risicu di dipendenza da Internet è a so relazione cù a gravità di e caratteristiche di a personalità borderline, traumi di a zitiddina, esperienze dissociative, depressione è sintomi d'ansietà trà i studienti universitari turchi.. Ricerca di psichiatria, 219 (3), 577-582. doi:https://doi.org/10.1016/j.psychres.2014.02.032 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Douglas, H., bore, M., & Munro, D. (2012). Distinguishing the Dark Triad: Evidenza da u mudellu di cinque fattori è l'indagine di sviluppu Hogan. Psiculugia, 3 (03), 237-242. doi:https://doi.org/10.4236/psych.2012.33033 CrossrefGoogle Scholar
Egan, V., Chan, S., & più corta, G.W. (2014). The Dark Triad, felicità è benessiri subjective. Personalità è Differenze Individuali, 67, 17-22. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2014.01.004 CrossrefGoogle Scholar
Vurpi, J., & Rooney, M. C. (2015). A Triade scura è l'autoobjetivazione di trattu cum'è predittori di l'usu di l'omi è i cumpurtamenti di l'autopresentazione in i siti di rete suciale. Personalità è Differenze Individuali, 76, 161-165. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2014.12.017 CrossrefGoogle Scholar
Garcia, D., & Sikström, S. (2014). U latu scuru di Facebook: Rappresentazione semantica di l'aghjurnamenti di statutu predice a Triade Dark di personalità. Personalità è Differenze Individuali, 67, 92-96. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2013.10.001 CrossrefGoogle Scholar
Gaskin, J. (2016). Statistiche di Gaskination. Retrieved June 19, 2018, da http://statwiki.kolobkreations.com Google Scholar
Giorgiu, D., & Mallery, M. (2010). SPSS per Windows passu per passu: Una guida simplice è riferimentu, aghjurnamentu 17.0. Boston, MA: Pearson. Google Scholar
Gervasi, A. M., La Marca, L., Lombardu, E., Manninu, G., Iacolinu, C., & Schimaldi, A. (2017). Tratti di personalità maladattivi è sintomi di dipendenza da Internet trà i ghjovani adulti: Un studiu basatu annantu à u mudellu alternativu DSM-5 per i disordini di personalità. Neuropsikjatria Clínica, 14 (1), 20-28. Google Scholar
Greitemeyer, T., & Sagioglou, C. (2017). A relazione longitudinale trà u sadismu di ogni ghjornu è a quantità di ghjocu video viulente. Personalità è Differenze Individuali, 104, 238-242. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2016.08.021 CrossrefGoogle Scholar
Griffiths, M. D. (2000). Addiction à l'Internet - U tempu di piglià seriu? Ricerca di Addiction, 8 (5), 413-418. doi:https://doi.org/10.3109/16066350009005587 CrossrefGoogle Scholar
Griffiths, M. D. (2005). Un mudellu di "cumpunenti" di l'addiction in un framework biopsychosocial. Journal of Substance Use, 10 (4), 191-197. doi:https://doi.org/10.1080/14659890500114359 CrossrefGoogle Scholar
Ghjàcumu, S., Kavanagh, P.S., Jonason, P.K., Chonody, J. M., & Scrutton, H. E. (2014). The Dark Triad, schadenfreude, and sensational interests: Personalità scure, emozioni scure è cumpurtamenti scuri. Personalità è Differenze Individuali, 68, 211-216. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2014.04.020 CrossrefGoogle Scholar
Jonason, P.K., & Krause, L. (2013). I deficit emotivi assuciati à i tratti di a Triade Oscura: Empatia cognitiva, empatia affettiva è alexitimia. Personalità è Differenze Individuali, 55 (5), 532-537. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2013.04.027 CrossrefGoogle Scholar
Jonason, P.K., Lione, M., Bethell, E., & Ross, R. (2013). Percorsi sferenti per l'empatia limitata in i sessi: Esaminendu i ligami trà a Triade Oscura è l'empatia. Personalità è Differenze Individuali, 54 (5), 572-576. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2012.11.009 CrossrefGoogle Scholar
Jonason, P.K., & Webster, G. D. (2010). A docena brutta: Una misura cuncisa di a Triade Oscura. Valutazione psicologica, 22 (2), 420-432. doi:https://doi.org/10.1037/a0019265 CrossrefGoogle Scholar
Jonason, P.K., Zeigler-Hill, V., & Okan, C. (2017). U bonu v. u male: Predizione di u peccatu cù tratti di personalità scura è fundamenti murali. Personalità è Differenze Individuali, 104, 180-185. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2016.08.002 CrossrefGoogle Scholar
Jones, D. N., & Figueredo, A. J. (2013). U core di a bughjura: Scopre u core di a Triade Dark. Rivista Europea di Personalità, 27 (6), 521-531. doi:https://doi.org/10.1002/per.1893 CrossrefGoogle Scholar
Kardefelt-Winther, D. (2014). Una critica conceptuale è metodologica di a ricerca di l'addiction à l'Internet: Versu un mudellu d'usu di Internet cumpensu. Computers in u cumpurtamentu umanu, 31, 351-354. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2013.10.059 CrossrefGoogle Scholar
Kayis, A. R., Satici, S. A., Yilmaz, M. F., Şimşek, D., Ceyhan, E., & Bakioğlu, F. (2016). Trattu di Big Five-personalità è dipendenza da Internet: Una rivista meta-analitica. Computers in u cumpurtamentu umanu, 63, 35-40. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2016.05.012 CrossrefGoogle Scholar
Kim, E.J., Namkoong, K., Ku, T., & Kim, S.J. (2008). A relazione trà l'addiction di u ghjocu in linea è l'aggressione, l'autocontrollu è i tratti di personalità narcisista. Psichiatria Europea, 23 (3), 212-218. doi:https://doi.org/10.1016/j.eurpsy.2007.10.010 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Király, O., Griffiths, M. D., Urbán, R., Farkas, J., Kökönyei, G., Elekes, Z., Tamás, D., & Demetrovics, Z. (2014). L'usu problematicu di l'Internet è i ghjoculi problematici in ligna ùn sò micca listessi: risultati da un grande campione d'adulescenti rapprisentanti naziunale. Cyberpsychology, Cumportamentu è Redescu Soziale, 17 (12), 749-754. doi:https://doi.org/10.1089/cyber.2014.0475 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Kircaburun, K., Alhabash, S., Tosuntaş, Ş. B., & Griffiths, M. D. (2018). Usi è gratificazioni di l'usu problematicu di e social media trà i studienti universitari: un esame simultaneo di i Big Five di tratti di personalità, e plataforme di e social media è i motivi di l'usu di e social media.. Rivista Internaziunale di Salute Mentale è Addiction. Publicazione anticipata in linea. doi:https://doi.org/10.1007/s11469-018-9940-6 CrossrefGoogle Scholar
Kircaburun, K., Demetrovics, Z., & Tosuntaş, Ş. B. (2018). Analizà i ligami trà l'usu problematicu di e social media, i tratti di Dark Triad, è l'autostima. Rivista Internaziunale di Salute Mentale è Addiction. Publicazione anticipata in linea. doi:https://doi.org/10.1007/s11469-018-9900-1 CrossrefGoogle Scholar
Kircaburun, K., Jonason, P.K., & Griffiths, M. D. (2018a). I tratti di Dark Tetrad è l'usu problematicu di e social media: U rolu di mediazione di u cyberbullying è u cybertrolling. Personalità è Differenze Individuali, 135, 264-269. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.07.034 CrossrefGoogle Scholar
Kircaburun, K., Jonason, P.K., & Griffiths, M. D. (2018b). I tratti di Dark Tetrad è i ghjoculi problematici in linea: U rolu mediatore di i motivi di ghjoculi in linea è u rolu di moderazione di i tipi di ghjocu. Personalità è Differenze Individuali, 135, 298-303. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.07.038 CrossrefGoogle Scholar
Kircaburun, K., Kokkinos, C. M., Demetrovics, Z., Király, O., Griffiths, M. D., & Çolak, T.S. (2018). Cumportamenti problematicu in linea trà l'adulescenti è l'adulti emergenti: Associazioni trà a perpetrazione di cyberbullying, l'usu problematicu di e social media è i fatturi psicosociali. Rivista Internaziunale di Salute Mentale è Addiction. Publicazione anticipata in linea. doi:https://doi.org/10.1007/s11469-018-9894-8 CrossrefGoogle Scholar
Kline, R. B. (2011). Principi è pratiche di mudeli di equazioni strutturali (2nd ed.). New York, NY: Guilford. Google Scholar
Kopuničová, V., & Baumgartner, F. (2016). Personalità, depressione è usu problematicu di Internet. Psiculugia è i so Cuntesti, 7 (1), 81-92. Google Scholar
Kuss, D. J., Griffiths, M. D., Karila, L., & Billieux, J. (2014). Addiction à Internet: Una rivista sistematica di a ricerca epidemiologica per l'ultima decada. Current Pharmaceutical Design, 20 (25), 4026-4052. doi:https://doi.org/10.2174/13816128113199990617 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Ladanyi, J., & Doyle-Portillo, S. (2017). U sviluppu è a validazione di u Grief Play Scale (GPS) in MMORPG. Personalità è Differenze Individuali, 114, 125-133. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2017.03.062 CrossrefGoogle Scholar
Lin, S.S., & Tsai, C. C. (2002). Ricerca di sensazioni è dipendenza da Internet di l'adulescenti di u liceu taiwanesi. Computers in Human Behavior, 18 (4), 411-426. doi:https://doi.org/10.1016/S0747-5632(01)00056-5 CrossrefGoogle Scholar
Lu, W. H., Ventu, K.H., Ko, C.H., Hsiao, R.C., Hu, H. F., & Iè, C. F. (2017). Relazione trà sintomi di personalità borderline è dipendenza da Internet: L'effetti mediatori di i prublemi di salute mentale. Journal of Behavioral Addiction, 6 (3), 434-441. doi:https://doi.org/10.1556/2006.6.2017.053 MemberGoogle Scholar
Mann, K., Kiefer, F., Schellekens, A., & Dom, G. (2017). Addizzioni cumportamentali: Classificazione è cunsequenze. Psichiatria Europea, 44, 187-188. doi:https://doi.org/10.1016/j.eurpsy.2017.04.008 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Marcus, D.K., Preszler, J., & Zeigler-Hill, V. (2018). Una reta di tratti di personalità scura: chì si trova in u core di a bughjura? Re Journal of Research in Personalità, 73, 56-62. doi:https://doi.org/10.1016/j.jrp.2017.11.003 CrossrefGoogle Scholar
Marcus, D.K., Zeigler-Hill, V., Mercer, S. H., & Norris, A. L. (2014). A psiculugia di spite è a misurazione di spitefulness. Valutazione psicologica, 26 (2), 563-574. doi:https://doi.org/10.1037/a0036039 CrossrefGoogle Scholar
Montag, C., Bei, K., Sha, P., Li, M., Chen, Y. F., Liu, W. Y., Zhu, Y.K., Li, C. B., Mercatu, S., Keiper, J., & Reuters, M. (2015). Hè significativu di distingue trà l'addiction generalizata è specifica di l'Internet? Evidenza da un studiu interculturale da Germania, Svezia, Taiwan è Cina. Psichiatria Asia-Pacificu, 7 (1), 20-26. doi:https://doi.org/10.1111/appy.12122 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Niemz, K., Griffiths, M., & Banyard, P. (2005). Prevalenza di l'usu patologicu di l'Internet trà i studienti universitari è correlazioni cù l'autostima, u Questionnaire di Salute Generale (GHQ), è a disinhibizione.. CyberPsychology & Behavior, 8 (6), 562-570. doi:https://doi.org/10.1089/cpb.2005.8.562 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
O'Meara, A., Davies, J., & Hammond, S. (2011). E proprietà psicometriche è l'utilità di a Scala di Impulsi Sadichi Corti (SSIS). Valutazione psicologica, 23, 523-531. doi:https://doi.org/10.1037/a0022400 CrossrefGoogle Scholar
Ostovar, S., Allahyar, N., Aminpoveru, H., Moafianu, F., nè, M. B. M., & Griffiths, M. D. (2016). A dipendenza da Internet è i so risichi psicosociali (depressione, ansietà, stress è solitudine) trà l'adulescenti iraniani è i ghjovani adulti: Un mudellu di equazione strutturale in un studiu trasversale. Re Journal of Health Mental Health and Addiction, 14 (3), 257-267. doi:https://doi.org/10.1007/s11469-015-9628-0 CrossrefGoogle Scholar
Özsoy, E., Rauthmann, J. F., Jonason, P.K., & Ardiç, K. (2017). Affidabilità è validità di e versioni turchi di Dark Triad Dirty Dozen (DTDD-T), Short Dark Triad (SD3-T) è Single Item Narcissism Scale (SINS-T). Personalità è Differenze Individuali, 117, 11-14. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2017.05.019 CrossrefGoogle Scholar
Panek, E.T., Nardi, Y., & Konrath, S. (2013). Spechju o megafonu ?: Cumu e relazioni trà u narcissimu è l'usu di u situ di rete suciale sò diffirenti in Facebook è Twitter. Computers in Human Behavior, 29 (5), 2004-2012. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2013.04.012 CrossrefGoogle Scholar
Pantic, I., Milanovic, A., Loboda, B., Błachnio, A., Przepiorka, A., Nesic, D., Mazic, S., Dugalic, S., & Ristic, S. (2017). Associazione trà l'oscillazioni fisiologiche in l'autostima, u narcisismu è l'addiction à Internet: Un studiu trasversale. Ricerca Psichiatria, 258, 239-243. doi:https://doi.org/10.1016/j.psychres.2017.08.044 CrossrefGoogle Scholar
Paulus, D. L., & Williams, K. M. (2002). A Triade Oscura di a Personalità: Narcisismu, Machiavellismu è psicopatia. Journal of Research in Personality, 36 (6), 556-563. doi:https://doi.org/10.1016/S0092-6566(02)00505-6 CrossrefGoogle Scholar
Rauthmann, J. F. (2011). Autopresentazione acquistiva o protettiva di personalità scure? Associazioni trà a Triade Dark è l'autosurveglianza. Personalità è Differenze Individuali, 51 (4), 502-508. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2011.05.008 CrossrefGoogle Scholar
Richardson, E.N., & Boag, S. (2016). Difesi offensivi: A mente sottu à a maschera di i tratti di a Triade Oscura. Personalità è Differenze Individuali, 92, 148-152. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2015.12.039 CrossrefGoogle Scholar
Shim, J. W., Ventu, S., & Paul, B. (2007). Quale risponde à i materiali sessualmente espliciti micca dumandati in Internet? U rolu di e differenze individuali. CyberPsychology & Behavior, 10 (1), 71-79. doi:https://doi.org/10.1089/cpb.2006.9990 CrossrefGoogle Scholar
fumatore, M., & Marzu, E. (2017). Predizione di a perpetrazione di u ciberstalking di u cumpagnu intimu: Genere è Tetrad Dark. Computers in u cumpurtamentu umanu, 72, 390-396. doi:https://doi.org/10.1016/j.chb.2017.03.012 CrossrefGoogle Scholar
Spada, M. M. (2014). Una panoramica di l'usu problematicu di Internet. Cumportamenti Addictive, 39 (1), 3-6. doi:https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2013.09.007 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Stavropoulos, V., Kuss, D. J., Griffiths, M. D., Wilson, P., & Motti-Stefanidi, F. (2017). U ghjocu MMORPG è l'ostilità predichenu sintomi di dipendenza da Internet in l'adulescenti: Un studiu longitudinale empirico multilivellu. Cumportamenti Addictive, 64, 294-300. doi:https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2015.09.001 Crossref, 영어 sublingualGoogle Scholar
Tabachnick, B.G., & Fidell, L.S. (2001). Utilizà statistiche multivariate (4 ed ed.). Needham, MA: Allyn è Bacon. Google Scholar
Tosuntaş, Ş. B., Karadağ, E., Kircaburun, K., & Griffiths, M. D. (2018). Un novu fenomenu trà l'adulti emergenti: Sofalizing è a so relazione cù l'addiction à e social media è i fatturi di risicu psicosociale. Manuscrittu sottumessu à a publicazione. Google Scholar
Tran, U.S., Bertl, B., Kossmeier, M., Pietschnig, J., Stieger, S., & Voracek, M. (2018). "Vi insegneraghju e differenze": Analisi taxometrica di a Triade Oscura, Sadismu Trattu, è u Core Scuru di Personalità. Personalità è Differenze Individuali, 126, 19-24. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.01.015 CrossrefGoogle Scholar
Trumello, C., Babore, A., Candelori, C., Morelli, M., & Bianchi, D. (2018). Relazione cù i genitori, a regulazione di l'emozioni è i tratti callosi-inemozionali in a dipendenza da Internet di l'adulescenti. BioMed Research International, 2018, 1-10. doi:https://doi.org/10.1155/2018/7914261 CrossrefGoogle Scholar
van Geel, M., Goemans, A., Toprak, F., & Vedder, P. (2017). Quali caratteristiche di personalità sò ligati à u bullying tradiziunale è u cyberbullying? Un studiu cù i Big Five, Dark Triad è u sadismu. Personalità è Differenze Individuali, 106, 231-235. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2016.10.063 CrossrefGoogle Scholar
Vitaccu, M. J., & Rogers, R. (2001). Predittori di psicopatia adulescente: U rolu di l'impulsività, l'iperattività è a ricerca di sensazioni. Journal of the American Academy of Psychiatry and the Law, 29 (4), 374-382. Google Scholar
Vrabel, J.K., Zeigler-Hill, V., & Shango, R. G. (2017). Stili di disprezzu è umore. Personalità è Differenze Individuali, 105, 238-243. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2016.10.001 CrossrefGoogle Scholar
Oeste, S. G., Finch, J. F., & Curran, P. J. (1995). Modelli di equazioni strutturale cù variabili non normali: Problemi è rimedii. in R.H. Hoyle (ed.), Modellazione di equazioni strutturali: cuncetti, prublemi è applicazioni (pp. 56-75). Thousand Oaks, CA: Sage Publications. Google Scholar
Organizazione di Salutazione Mundiale (2017). ICD-11 Beta draft. Disturbi mentali, comportamentali o di u neurosviluppu. Ritruvatu u 6 di settembre di u 2018, da https://icd.who.int/dev11/l-m/en Google Scholar
Zeigler-Hill, V., & Noser, A. E. (2018). Caratterizza a spitefulness in quantu à u mudellu DSM-5 di tratti di personalità patologica. Psiculugia attuale, 37 (1), 14-20. doi:https://doi.org/10.1007/s12144-016-9484-5 CrossrefGoogle Scholar
Zeigler-Hill, V., Noser, A. E., Tetti, C., Vonk, J., & Marcus, D.K. (2015). Spitefulness è valori morali. Personalità è Differenze Individuali, 77, 86-90. doi:https://doi.org/10.1016/j.paid.2014.12.050 CrossrefGoogle Scholar
Zeigler-Hill, V., & Vonk, J. (2015). Funzioni di personalità scura è disregulazione di l'emozioni. Journal of Social and Clinical Psychology, 34 (8), 692-704. doi:https://doi.org/10.1521/jscp.2015.34.8.692 CrossrefGoogle Scholar