COMENTARII: Scăderea dopaminei cortexului frontal (care se întâmplă în dependență), a determinat un răspuns mai mare și mai mare al dopaminei la alimente și sex. O altă constatare este că dopamina cortexului frontal va inhiba activitatea circuitului de recompensare.
J Neurosci. 1992 Sep; 12 (9): 3609-18.
TEXTUL FULL PDF
Mitchell JB, Gratton A.
Sursă
Centrul de Cercetare Spitalicesc Douglas, Departamentul de Psihiatrie, Universitatea McGill, Montreal, Quebec, Canada.
Abstract
Cronoamperometria de mare viteză a fost utilizată pentru a monitoriza concentrația extracelulară de dopamină din nucleul accumbens, un câmp terminal al sistemului de dopamină mezolimbică, în șobolani cu comportament liber expuși zilnic, în 6 zile consecutive, la unul dintre cei doi stimuli de întărire naturală; o hrană extrem de plăcută sau semne olfactive legate de sex.
Animalele fie au fost intacte sau au primit anterior microinjecții de 6-hidroxidopamina în cortexul prefrontal până la terminalele dopaminei leziunii. Alimentele au provocat creșteri fiabile ale nivelului de dopamină din nucleul accumbens și dacă dopamina corticală prefrontală a fost epuizată, răspunsul la alimente a crescut odată cu testarea repetată. Animalele expuse la stimulul olfactiv relevant din punct de vedere sexual au arătat o eliberare progresivă de dopamină îmbunătățită cu testarea repetată, iar această îmbunătățire a fost potențată de depletarea pre-frontală a dopaminei corticale.
Aceste rezultate indică faptul că expunerea repetată la evenimente de consolidare naturală poate duce la o hiperresponsabilitate a sistemului de dopamină mezolimbică la activarea viitoare și sugerează că proiecția de dopamină la cortexul prefrontal exercită o influență inhibitoare indirectă asupra neurotransmisiei dopaminei mesolimbice.