Dependența de pornografie: interferența atenției și severitatea consumului (2019)

In spaniola. Link la PDF

Adăugarea pornografiei: interferență atențională și gravitatea consumului

august 2019

DOI: 10.17060/ijodaep.2019.n1.v4.1550

LicențăCC BY-NC-ND 4.0

V. Cervigón Carrasco, Jesús Castro-Calvo, Beatriz Gil, JuliáBeatriz, Gil Juliá, Rafael Ballester-Arnal, Rafael Ballester-Arnal

REZUMAT

Dependența de pornografie: interferența atenției și severitatea comportamentului.

Introducere: Utilizarea crescută a Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor (TIC) și a internetului în societatea noastră a stimulat noi forme de dependență. Din cauza preocupărilor sale de sănătate publică, una dintre cele mai importante este dependența de sex cibernetic și, în special, consumul excesiv și problematic de pornografie. Un număr mare de studii au subliniat că, la unii oameni, vizionarea pornografiei poate fi excesivă și necontrolată, creând mai multe probleme în diferite domenii ale vieții. Din acest motiv, este important să se exploreze factorii de bază și menținătorii acestei probleme. Se postulează că unul dintre acești factori ar putea fi capacitatea conținutului pornografic de a atrage și consumă resurse de atenție (reactivitate cue). Scopul acestui studiu este de a explora relația dintre interferența atenției creată de vizionarea conținutului pornografic și severitatea acestui comportament.

Metodă: Pentru a evalua această părtinire atențională, am dezvoltat și aplicat o sarcină experimentală unui grup de participanți a căror vârstă oscilează între 18 și 35 de ani. Sarcina experimentală s-a bazat pe paradigma sarcinii Stroop: participanții răspund concomitent la această sarcină atențională atunci când au fost expuși la patru tipuri de conținut (video pornografic, sitcom, joc video și un conținut interactiv scăzut -un bărbat care citește un ziar-). Participanții au primit premisa de a ignora videoclipurile și de a se concentra pe răspunsul rapid și precis la sarcina Stroop.

Rezultate: Nivelul interferenței atenției create de pornografie în comparație cu alte conținuturi a fost evaluat prin compararea timpilor medii de reacție și răspunsul corect și greșelile fiecărei încercări. Aceste rezultate, unde am evidențiat diferențe semnificative între condițiile experimentale, vor fi expuse în detaliu în cadrul prezentării studiului.

Concluzii: Acest studiu susține, pe de o parte, capacitatea mare a diferitelor conținuturi multimedia (printre acestea, pornografia), de a atrage și consuma resurse atenționale; pe de altă parte, evidențiază și relația puternică cu capacitatea de interferență a atenției care au potențialul lor de dependență. Prin urmare, este important să se includă noi abordări clinice care abordează acest aspect la diferite niveluri: prevenire, evaluare și tratament.

Cuvinte cheie: dependență de pornografie; părtinire atențională; tineri


POSTER

https://www.researchgate.net/publication/335526051_Adiccion_a_la_pornografia_interferencia_atencional_y_gravedad_del_consumo

Din ce în ce mai vizibil, dependențele comportamentale preiau pe cele toxice din punct de vedere al relevanței socio-sanitare:
✓ DSM-5 și cea mai recentă revizuire a Clasificării Internaționale a Bolilor OMS (ICD-11) recunosc dependența de jocuri video ca fiind un tablou clinic cu drepturi depline.
✓ Comportamentul sexual compulsiv a fost, de asemenea, recunoscut ca tablou clinic de ICD-11 (tulburări de control al impulsurilor).
✓ Popularitatea platformelor precum Netflix și timpul mare pe care oamenii îl dedică a dus la întrebarea dacă vizionarea serialelor TV poate crea dependență.
◊ Persoanele cu dependențe comportamentale prezintă o mare reactivitate cognitivă (de exemplu, interferență atențională) față de obiectul dependenței lor, care este cunoscută sub numele de „reactivitate cue”.
◊ Prin urmare, interferența atențională de la expunerea la stimuli potențial dependenți ar trebui să prezică gradul de severitate al acestor comportamente

Analizați dacă gradul de interferență cognitivă cauzat de expunerea la stimuli potențial dependenți se corelează cu indicatorii consumului excesiv și problematic.

Sarcină experimentală de interferență cognitivă (asistată de computer):
✓ Prima finalizare a unei sarcini Stroop fără stimulare concomitentă (condiție de control).
✓ A doua finalizare a unei sarcini Stroop în timpul expunerii la stimuli care pot crea dependență.
✓ Interferența atențională = în timpii medii de reacție (TR) în raport cu condiția de control.
◊ Indicatori de consum excesiv și problematic (auto-raportare):
✓ Frecvența consumului de: (1) pornografie; (2) seriale TV; și (3) jocuri video.
✓ Severitatea consumului de pornografie: Internet Sex Screening Test (SST).
✓ Severitatea consumului de seriale TV: Binge-Watching Engagement and Symptoms (BWESQ).
✓ Severitatea consumului de jocuri video: Internet Gaming Disorder Test (IGDT-10).

După cum sa emis ipoteza, participanții cu un consum mai sever (nu mai frecvent) de pornografie au arătat o interferență mai mare
cognitiv atunci când îndepliniți o sarcină Stroop în timp ce vizionați pornografie.
◊ Cei mai obișnuiți utilizatori de jocuri video (nu cei mai problematici utilizatori) au arătat, de asemenea, un nivel mai ridicat de interferență în timpul
Sarcina Stroop când a fost finalizată în timpul expunerii la jocuri video.
◊ Nici frecvența și nici severitatea consumului de seriale TV nu se corelează cu gradul de interferență cognitivă în timpul vizionării.
◊ Se confirmă parțial că expunerea la comportamente de dependență care interferează cu procesarea cognitivă


DISCUŢIE

Pe parcursul acestui studiu am încercat să explorăm capacitatea cheilor sexuale, în acest caz sub formă de videoclipuri pornografice, de a interfera și afecta atenția și procesarea altor chei stimulatoare: adică efectul pe care pornografia îl poate genera în diverse și funcții cognitive și executive variate, cu scopul de a explica perseverența și incapacitatea de a întrerupe consumul și comportamentul care generează o serie de conflicte și probleme în viața dependentului de sex on-line. Mai exact, s-a încercat să deseneze și să deseneze relația dintre sumo-ul acestuia, pentru care a fost folosită o paradigmă larg validată și replicată, așa cum este cea a sarcinii de atenție Stroop. Pentru a face acest lucru, 58 de participanți cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani au fost recrutați și au efectuat o sarcină experimentală ad-hoc pentru a evalua acest efect. Selectarea acestui interval de vârstă nu a fost aleatorie, dar mai multe studii sugerează că populația Young este mai legată de toate tipurile de AOS (Egan & Parmar, 2013; Meerkerk, Van Den Eijnden & Garretsen, 2006), astfel încât evaluarea acestui sector populațional ar fi mai verde pentru a extrapola și generaliza rezultatele. Datele obținute în acest studiu susțin parțial ipoteza de plecare. Pentru Pe de altă parte, s-a confirmat că timpii de reacție sunt semnificativ mai mari în timpul sarcinii Stroop concomitent cu afișarea conținutului pornografic, ceea ce înseamnă că pornografia generează efectiv interferențe cognitive clare. Aceste rezultate sunt în concordanță cu rezultatele obținute de Macapagal et. la. (2011) în studiul său, în care utilizarea paradigmei Go/NoGo a detectat deja o influență clară a stimulilor sexuali în cea mai proastă procesare și niveluri mai scăzute de atenție dedicate altor stimuli, de asemenea, importanți, dar probabil nu la fel de extrași ca sexul. Aceste date ar putea fi explicate prin referire la marea activare sau excitare care generează cheile sexuale asociate cu proeminența și potența lor subiectivă (Wéry & Billieux, 2017; Laier, Pawlikowski, Pekal, Schulte & Brand, 2013). Totuși, nu s-a constatat că conținutul pornografic influențează numărul de reușite, eșecuri sau omisiuni, oricare ar fi ipotezat eu la început și nu a putut fi confirmat, întrucât diferențele constatate nu au fost. Sunt semnificative statistic.

Deși nu a fost analizat temeinic, în lumina datelor obținute se pare că Capacitatea de a capta resurse atenționale nu este dată doar în pornografie, ci oferă și, într-o măsură mai mică și într-un mod moderat, un alt conținut bogat. și interactiv pentru subiecte, precum serialele de televiziune, eventual ca sursă de stimulare, divertisment și evocare a emoțiilor și a stărilor mentale. Urmând această premisă s-ar putea aștepta același lucru de la jocurile video, dar în acest studiu nu a fost găsită o capacitate mare de recaptare a atenției de către aceștia. O posibilă explicație este că jocurile video în sine nu au un fir de plot care să permită spectatorului să intre în ele cu vizualizarea lor simplă, deci nu ar fi foarte interactive pentru subiecți. Adică, dacă în loc de un videoclip despre jocuri video, participanții ar fi avut ocazia să se joace (adică să te expui la capacitatea deplină de imersiune a jocurilor video), cel mai probabil rezultatele ar fi fost semnificativ diferite. acest studiu este că participanții au inclus ambele sexe, ceea ce ar fi relativ nou, deoarece cercetările tradiționale în constrângere și dependență sexuală au vizat un grup masculin (probabil) pentru a prezenta prevalențe mai vechi ale acestora, lăsând deoparte colectivul feminin. Prin urmare, o posibilă linie de studiu viitor ar putea fi replicarea aceluiași studiu, luând în considerare și diferențele pe sexe asupra impactului conținutului pornografic asupra funcțiilor cognitive. Pentru a face acest lucru și pentru a obține o mai mare robustețe și pondere în constatări, ar fi convenabil să se extindă eșantionul actual la ambele sexe.