Autori
Søren Dinesen Østergaard
First published: 21 September 2017
Cited by (CrossRef): 0 articles Last updated 27 September 2017
Facebook, cea mai mare rețea media socială, are în prezent aproximativ 2 de miliarde de utilizatori lunar [1], corespunzând mai mult de 25% din populația lumii. Deși existența unei rețele sociale online poate părea inofensivă sau chiar benefică, o serie de studii recente au sugerat că utilizarea Facebook și a altor platforme de socializare poate avea o influență negativă asupra sănătății mintale [2-5].
Într-un studiu longitudinal recent, bazat pe trei valuri de date (2013, 2014 și 2015) de la mai mult de participanții la 5000 din cadrul studiului Gallup Panel Social Network Study, Shakya și Christakis au constatat că utilizarea Facebook (măsurată obiectiv ) a fost asociat negativ cu bunăstarea mentală auto-raportată [3]. Ambele făcând clic pe „like” pe conținutul paginilor Facebook ale celorlalți și postând „actualizări de stare” pe propria pagină Facebook au fost asociate negativ cu bunăstarea mentală. Important, aceste rezultate au fost solide până la analize prospective în două valuri, sugerând că direcția efectului merge de la utilizarea Facebook la scăderea bunăstării mentale și nu invers [3]. Cu toate acestea, datorită naturii observaționale a datelor analizate, aceste rezultate nu reprezintă dovezi cauzale ale unui efect nociv al Facebook, dar probabil - datorită naturii longitudinale a studiului - reprezintă cea mai bună estimare disponibilă a efectului Facebook asupra mentalității bunăstarea până în prezent [3]. Another recent study supporting that Facebook use could have a negative effect on well-being is that of Tromholt [5] în care participanții la 1095 au fost repartizați aleatoriu (sau, mai degrabă, îndemnați la întâmplare) să urmeze una din cele două instrucțiuni: (i) "Continuați să folosiți Facebook ca de obicei în săptămâna următoare" sau (ii) "Nu utilizați Facebook în săptămâna următoare "[5]. După această săptămână, cei însărcinați cu grupul de abstinență Facebook au raportat o satisfacție semnificativ mai mare față de viață și mai multe emoții pozitive decât cele atribuite grupului "Facebook ca de obicei"5]. Cu toate acestea, din cauza designului neclar al acestui studiu, rezultatele sale nu reprezintă dovezi cauzale ale efectului Facebook fie - un efect, care va fi dificil de stabilit.
Dacă totuși presupunem că folosirea Facebook are într-adevăr un efect dăunător asupra bunăstării mintale, care este atunci mecanismul care stă la baza acesteia? Acest aspect rămâne neclar, însă o explicație intuitiv logică - cu un sprijin empiric - este că oamenii afișează în mod preponderent cele mai pozitive aspecte ale vieții lor pe social media [6] și că ceilalți oameni - care tind să ia aceste proiecții pozitive părtinitoare la valoare nominală - au, prin urmare, impresia că propria lor viață se compară negativ cu cea a altor utilizatori Facebook [7]. După cum indică recentele descoperiri ale lui Hanna și alții, o astfel de comparație socială ascendentă este foarte probabil să medieze efectul negativ al utilizării Facebook asupra bunăstării mintale [4].
Este plauzibil ca un efect negativ al utilizării Facebook asupra bunăstării mentale să contribuie la dezvoltarea unei tulburări mintale? Răspunsul la această întrebare este cel mai probabil "da", deoarece este bine stabilit că nivelurile scăzute de bunăstare mentală auto-raportată sunt un marker destul de sensibil al tulburării psihice - în special depresia [8]. Mai mult, persoanele predispuse la depresie pot fi extrem de sensibile la efectele potențial dăunătoare ale mass-mediei sociale, datorită așa-numitelor prejudecăți cognitive negative, care este o caracteristică predominantă în această populație [9-11]. In the context of Facebook, the negative cognitive bias could likely entail that individuals vulnerable to depression would feel that their own life compares în special negativ față de cel al altor persoane de pe Facebook. În plus față de depresie, s-ar părea că Facebook și alte platforme sociale bazate pe imagine ar putea avea un efect dăunător și în ceea ce privește tulburările mentale în care o imagine de sine negativă / distorsionată face parte din psihopatologie, cum ar fi tulburările de alimentație [4, 12].
Dacă utilizarea mediilor sociale, cum ar fi Facebook, compromite sănătatea mintală, s-ar putea să ne confruntăm cu o epidemie globală de tulburări psihice, care probabil are cel mai mare impact asupra generațiilor mai tinere care folosesc aceste aplicații cel mai mult [3]. Prin urmare, domeniul psihiatric trebuie să țină foarte serios această posibilitate și să realizeze studii suplimentare privind efectul social media asupra sănătății mintale și modalități de atenuare a acestui efect, dacă acesta este într-adevăr unul dăunător. O modalitate de a face acest lucru ar putea fi să accentuăm din nou și din nou - în special copiii și adolescenții - că mediile sociale se bazează pe proiecții extrem de selectate și pozitiv părtinitoare ale realității, care nu ar trebui luate la valoarea nominală.
Conflict de interese
The author declares no conflict of interests.
;
