În mod automat, creierul nostru se adaptează la noutățile. Deși răspunsul tău neconsiderat la o nouă față în mulțime sau la o rochie nouă în vitrina unui magazin poate fi trecător, această impresie creează atât efecte pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra creierului tău. Privind modul în care noutatea ne afectează, doi psihologi propun un nou cadru care clasifică procesele neurobiologice în trei grupuri de răspuns: percepție, excitare și memorie.
Mai 15, 2015 02: 17 PM By Susan Scutt
Chiar și în viețile noastre de zi cu zi, neextreme, efectele cognitive ale noutății sunt reale. Să luăm, de exemplu, faptul că oamenii de știință au descoperit că creierul nostru detectează o devianță auditivă simplă încă de la 30 până la 40 de milisecunde după apariția acesteia. Alte studii au demonstrat că cuvintele prezentate în fonturi unice, neobișnuite vor fi mai bine amintite decât cuvintele prezentate în fonturi standard.
Care este, atunci, biologia care stă la baza răspunsului nostru imediat și inconștient la noutate? În lor nou studiu, cercetătorii analizează diferitele beneficii ale acestei abilități și apoi o descompun în trei componente distincte.
Percepție, excitare, memorie
„În primul rând, noutatea poate îmbunătăți temporar percepția”, au scris co-autorii în studiul lor actual. Ori de câte ori întâlnim necunoscutul, o cascadă de răspunsuri ale creierului activează mai multe sisteme neuromodulatoare, spun ei. Neuromodulația apare atunci când emițătorii devin difuzi prin zone mari ale sistemului nervos; în loc de transmiterea sinaptică directă de la un neuron la altul, o întreagă populație de neuroni va fi aprinsă deodată. Prin urmare, noutatea ne îmbunătățește procesarea senzorială timpurie prin activarea amigdalei prin neuromodulație.
În al doilea rând, stimulii noi ne pot crește excitarea, ceea ce duce la „efecte de scurtă durată asupra acțiunii în primele sute de milisecunde după prezentare”, au scris autorii. Mai exact, observarea a ceva nou activează regiunea locus-coeruleus a creierului, care joacă un rol major în sistemul noradrenalinei. Și norepinefrina este neurotransmițătorul responsabil pentru tipul de concentrare hiper-conștientă care vine împreună cu o stare de excitare și pregătire pentru a acționa.
În al treilea și în cele din urmă, noutatea spațială - atunci când intrăm într-un mediu nou - poate declanșa eliberarea de dopamină în hipocamp, unde creierul nostru consolidează amintirile faptice. Potrivit cercetătorilor, acest potop de dopamină, care este un neurotransmițător care este cheia sistemului nostru de recompensă, poate avea efecte de lungă durată (zeci de minute sau mai mult) asupra motivației, procesării recompensei, învățării și memoriei.
„Noutatea are o gamă largă de efecte asupra cogniției; îmbunătățirea percepției și acțiunii, creșterea motivației, declanșarea unui comportament explorator și promovarea învățării”, au remarcat autorii. În timp ce răspunsul nostru la ceva nou poate fi de scurtă durată – ne uităm la o față care trece și ne uităm repede în altă parte – efectele asupra amintirilor noastre, foarte posibil chiar și asupra vieților noastre, pot fi de durată.
Sursa: Schomaker J, Meeter M. Consecințele de scurtă durată și de lungă durată ale noutății, devianței și surprizei asupra creierului și a cogniției. Neuroștiințe și recenzii comportamentale. 2015.
;